2,749 matches
-
filozofie cu rigla, clarificînd noțiuni și eliminînd confuzii, dar nu e nici o pagină care să te înfioare sau măcar să-ți trezească pofta ca, lăsînd cartea de o parte, să cazi pe gînduri în marginea unei observații. În fine, e o naivitate să crezi că în filosofie un autor vorbește despre altceva decît un set de cuvinte pe care le ridică la rang de categorii. A filosofa înseamnă a recomanda un mănunchi de expresii ca drept mijloacele cel mai potrivite pentru a
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
de ei: depărtarea în timp e atît de mare, că sîntem scutiți de neplăcerea de a le căuta asemănări cu etosul modern. Pur și simplu, Elada antică e din altă încrengă tură de spirit și doar un ochi de o naivitate pozitivistă îi citește pe Eschil sau Sofocle spre a se regăsi în personajele lor. De aceea, atracția estetică a tragediilor nu stă într-o pretinsă continuitate cu tiparul gîndirii actuale, ci în stupoarea pe care o trăiești constatînd schimbarea orizontului
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
politică, în care puseurile de socialism iresponsabil au preschimbat spiritul galic într-o colecție defunctă de principii egalitariste. Acest egalitarism sinucigaș nu numai că a distrus cultura Franței, dar etuva presiunilor ideologice e atît de apăsătoare, încît îți trebuie o naivitate de basm ca să crezi că în universitățile din Paris se gîndește liber. În realitate, spiritul parizian a fost sterilizat sub coerciția unui cîmp mediatic de evidentă tendință stîngistă, așa explicîndu-se de ce, după cel de-al Doilea Război Mondial, gînditorii mari
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
uit la spectatori. Știu unde au venit, cunosc textul bine, sînt eleganți și foarte deschiși. De multe ori nu mai urmăresc supratitrarea. Doar pe Gogo și pe Didi. Ca și cum doar ei mai sînt pe lumea asta. Și neliniștile lor, și naivitatea lor. Extraordinar ce rol face Marian Râlea... sînt aceleași gînduri și indicații regizorale, dar este alt spectacol. Pe alte registre, poate mai raționale, mai filosofice, cu o emoție puternică, dar nu sentimental ca celălalt. Și în alt spațiu, mult mai
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
derutante. În sensul că se fac vinovate de un anume convenționalism de care, până acolo, cartea fusese cu totul străină. Nu că, punându-le pe hârtie, Boia n-ar avea dreptate. Din contra. Are prea multă dreptate. A vorbi despre naivitatea politică a intelectualilor e în fond un loc comun. Indiferent la ce epocă ne referim.) A vedea, la grămadă, în gândirea acestora o funciară lipsă de realism, iarăși nu-i o noutate. A le sesiza, unor oameni de impecabilă ținută
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
Sarkozy că "hotărârea sa, nu ușoară, a fost urmarea riscului real ca România să rateze intrarea în spațiul Schengen pe fondul unui vot negativ al câtorva state membre printre care și Franța". Demersul lui Bodu este o făcătură sau o naivitate. Președintele Sarkozy a luat măsurile antițigănești pentru că se afla în scădere de popularitate, iar țiganii enervau opinia publică. Tema nu a fost legată de Schengen, iar Franța nu dorește noi complicații diplomatice, mai ales că se confruntă cu un proces
Diversiunea Schengen arată că pedeliştii se tem de suspendarea lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/49734_a_51059]
-
susținut Sever Voinescu, arătînd că "PSD este în continuare la ordinele" lui Vîntu. "De curând, domnul Victor Ponta a recunoscut public că partidul său se afla sub comanda domnului Sorin Ovidiu Vîntu acum câteva luni de zile. Ar fi o naivitate să credem că brusc această legătură a încetat. Se vede de la o poștă coordonarea dintre atacurile antiprezidențiale ale lui Ponta și campania mediatică a trustului domnului Vîntu", a menționat Sever Voinescu. El a mai spus că Partidul Conservator este de
PDL îi atacă dur pe Voiculescu şi pe Vântu () [Corola-journal/Journalistic/49748_a_51073]
-
decât perioada Ceaușescu, care însă a fost mai greu de suportat, pentru că nu mai exista nici amintirea libertății, nici speranța ei. În timp ce, în perioada stalinistă, trăiau încă niște oameni care trăiseră cândva într-o lume liberă și care, chiar dacă cu naivitate, credeau că ea va reveni, noi, locuitorii „epocii de aur”, nu mai aveam nici știința de a ne aminti, nici puterea de a mai spera. Singurul om, de altfel, pe care l-am auzit spunând că a fost sigur că
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
de altă parte, știind ce se petrece în poezia română de azi, cred că aș putea să încerc două portrete robot ale celor două moduri relativ opuse de a gândi poezia” (pp. 252 - 253). N-are nici un rost să mimăm naivitatea: ancheta însăși reprezenta o mișcare de marketing literar instrumentată de redacția publicației. Un pact de neagresiune între tinerii poeți germani și proaspetele (și mai tinere) vedete ale poeziei românești a momentului. Stilistic, aceștia nu semănau aproape deloc. (Singurul care-ar
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
suferință, sfătuit de alt doctor, mergea la băi. Urechia, împreună cu Caragiale, și-au râs, într-o vară, de ambiția locuitorilor Sinaiei de a avea băi cu sulf. Miraculoasa sursă de... putoare, care aprinsese speranța în oraș (suntem în ani de naivitate și entuziasm), se datora unei haznale părăsite (în numărul 19/ 2006 al României literare profesorul Ștefan Cazimir analizează reflectarea episodului în memoriile fiului lui Alceu Urechia). Cu riscul de a fi ridicoli, oamenii sunt în stare de orice pentru băi
La băi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4549_a_5874]
-
să-i spun că a ieșit bine un spectacol sau că am venit din turneu". Acum, la ceas aniversar, Dan Puric mărturisește că dacă ar fi să o ia de la capăt, ar face aceleași lucruri pentru că "structura sa de mare naivitate, care de multe ori a fost lovită pe nedrept, nu se poate schimba".
Dan Puric, clipe cumplite: Drama aceasta m-a marcat teribil () [Corola-journal/Journalistic/45643_a_46968]
-
care pare agramat și brut pentru că nu seamănă cu limba literară. Dezacordul dintre subiect și predicat, cuvintele deformate regional («Mă doare picerele, maică», zicea câte o bătrână), primitivismul vocabulelor «dă» și «pă», dar mai ales diferențele de accent, repezeala discursului, naivitatea «mexicană» a inflexiunilor mă uimeau și mă încântau când eram copil. Unde unii ar fi văzut caricatură, eu vedeam expresivitate și forță. Nimic nu-mi plăcea mai mult decât să casc gura la cei mari, la mama și surorile ei
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
la prestidigitații facile menite succesului. Și cum antenele nu i se trezesc în lipsa unei persoane care să-i întrețină tonusul sufletesc, în pictură nu ajungi nicăieri dacă nu ai un maestru pe potrivă, ideea pionieratului pe cont propriu fiind o naivitate. Paștina fără Ciucurencu ar fi fost un pictor cu talent, dar fără simț numinos. În fine, scopul picturii e numenul, numai că numenul nu-l vezi direct, dar vezi răsfrîngerea lui în lume, adică vezi văzduhul, aerul prin care transpare
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
poveste dinamică, la firul ierbii, a dezechilibrelor armonioase din copilăria anilor ’80. Nu-i scapă nimic din paradigma vârstei, poate doar desfășurările pionierești - oricum, absurdiste pentru mai tinerii cititori. Cărțile ce înregistrează comunismul prin ochii unui copil transmit prin autenticitatea naivității o dereglare istorică firească. Una e să vorbească maturul nostalgic prin vocea copilului de altădată, și alta e să citim confesiunea live a unui puști de 11 ani. În Strada sunt narate intens câteva luni din viața unui orfan de
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
mulate după o interioritate alterată. În Strada, Adrian Chivu evadează hotărât din registrele morbide, preferate anterior. Romanul este plin de culori și, ce e mai important, păstrează senzația de autenticitate, de identificare cu o vârstă ce-și conservă până la capăt naivitatea. Nimic sau prea puțin cenușiu pe cerul istoriei. Nici nu contează că citim, de fapt, aceleași scenarii, de la școala din comunism, la jocurile arhicunoscute (de la oracole și filatelie la șotron, mima, lapte acru, fazan etc.). Nu acestea refac până la urmă
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
cum s-a ajuns la această poreclă. "A fost o sarcină planificată, dorită și obținută mai repede decât ne-am fi așteptat. La mine nu există ' S-a întâmplat, n-am fost atenți', nu îmi permit la 37 de ani naivitatea asta. În primele trei luni, când eu mă simțeam foarte rău, Mircea i-a spus în glumă copilului: Dacă te porți în continuare așa și o superi pe maică-ta, te botezăm Vasilică 2014»", a declarat Carmen Brumă. Legat de
Motivul pentru care Badea și-a poreclit copilul Vasilică 2014 () [Corola-journal/Journalistic/43766_a_45091]
-
noi, care îi cunoaștem piesa Jocul ielelor, scrisă deja la data interviului, avem oarece temeiuri să-l bănuim de simpatie, intelectuală, firește, pentru ideologia de acest tip) e neapărat unul noocratic. Înduioșătoare la Camil Petrescu este, până la urmă, colosala lui naivitate: se declară convins că „o grevă a muncitorilor intelectuali - ingineri, medici, ziariști, funcționari e.t.c. - e mult mai periculoasă decât o grevă a muncitorilor manuali”. Să remarcăm și limbajul care va face parte din limba de lemn a epocii
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
împlinesc? Poate pentru că Helen posedă ceea ce Lamar Keene numește true believer syndrome, este singura care crede cu hotărâre în destinul ei revelat metodic de profețiile improvizate între două ceaiuri și un cub de zahăr ale sibilei de ocazie. Să fie naivitatea autentică - pentru a nu spune prostia înzestrată cu bune intenții - modul absurd de a valida găsirea fericirii? Regizorul ne face atunci cu ochiul, toate celelalte rețete de fericire nu fac doi bani, doar prostia primește trofeul principal atât timp cât ea posedă
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
pentru orice spirit elevat care refuză să accepte verdictul plat potrivit căruia în univers totul e materie, ba chiar o materie care se mișcă de la sine în chip orb. Așa se face că cei atrași de alchimie nu au defel naivitatea unor ignoranți. E în ei imboldul de a da universului o noblețe pe care știința i-a luat-o și de aceea nimeni nu ar fi atras de alchimie dacă n-ar avea credința că acolo se găsește o fărîmă
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
atmosfera de vară triumfătoare, uneori toridă, apoi din ce în ce mai blîndă, pe măsura înaintării spre munți. Pe autor îl preocupă propriile sale impresii provocate de peisaje, de oamenii întîlniți în cale, dar mai ales propria-i bunăstare fizică; așa cum se autoprezintă cu naivitate, călătorul Hogaș nu pare nici pe departe un personaj simpatic: dornic să aibă mereu burta plină (obsesia unei foame insațiabile îi străbate paginile), disprețuitor sau ostil față de oamenii simpli întîlniți pe drum, libidinos, interesat instinctiv de toate femeile frumoase ivite
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
clar observabile. Cât de neobișnuit, cât de ciudat, și totuși cât de admirabil era acest om. Chiar și în această seară i se puteau întrezări în trăsăturile feței sale ceva sfânt, viu, adevărat și pur. Întreaga lui ființă reflecta sfânta naivitate și minunata simplitate a inimii care nu voia nimic altceva decât adevărul. Nu se temea câtuși de puțin să pară ridicol și știa foarte bine că cei prezenți își râdeau de el în sinea lor. Dar nu putea altfel. Acea
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
coleg nu este, pur și simplu, calificat pentru post. Chuck Hagel, fost senator numit de Barack Obama la conducerea Departamentului Apărării, este un republican nonconformist, acuzat de unii din tabăra sa că nu este destul de apropiat de Israel sau de naivitate față de Teheran. Veteran în Vietnam, reticent la implicarea armatei americane în conflicte, misiunea sa va fi să restructureze Pentagonul. Rănit în luptă și decorat, Hagel va fi "primul care iese din rang pentru a deveni secretar al Apărării", a subliniat
Pentagonul are un nou director. Vezi cine este noul secretar al Apărării by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56752_a_58077]
-
este adeptului unui limbaj direct, un spirit liber care nu a ezitat să lupte împotriva partidului său privind războiul din Irak. Opozanții săi îl acuză că este lipsit de tact, că nu este mereu alături de aliatul israelian sau că manifestă naivitate opunându-se sancțiunilor împotriva Iranului, fiind numit de cotidianul Washington Post "cea mai proastă alegere în cel mai prost moment". Hagel a fost nevoit să se apere și în ziua nominalizării sale de către președinte, afirmând că nu există "nicio dovadă
Pentagonul are un nou director. Vezi cine este noul secretar al Apărării by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56752_a_58077]
-
intruziunile volitive în delir. Anularea distanțelor spațio-temporale și, implicit, bruscarea percepției cititorului fac parte dintr-un „program” al revelației. Rămâne de discutat dacă spiritul asocierii din structurile imagistice e produs al unui calcul glacial și detașat sau țâșnește dintr-o „naivitate” vizionară. Oricum ar fi, impresia că în atmosfera poemelor a coborât un demon e copleșitoare. (Sinonime pentru demon: eclipsă a lucidității, mișcare anamorfotică a fabulației, revelația mai veche cum că realul simțit fără simțurile dereglate e o prejudecată etc.). Realizând
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
concepție deterministă care scutește - sau lipsește - lectura de orice tensiune. Vocea memorialistului se situează permanent la înălțimea atinsă de persoana publică a lui Neruda, spre deosebire, de pildă, de Jurnalul pe motocicletă al lui Che Guevara, care lasă loc unei naivități, fie ea și jucată, capabilă să insoliteze o lectură copleșită de premisa biografistă a pesonajului. Neruda însă nu e dispus să facă concesii de acest fel, poate și pentru că memoriile sînt scrise spre finalul vieții, iar viața lui e pusă
Mărturisiri și capricii by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5804_a_7129]