10,211 matches
-
când vine vorba, e definită prin câteva trăsături comune, deși Radu G. Teposu și Ion Bogdan Lefter au propus clasificări și excepții care trebuiau să dea de gândit. Trăsăturile stilistice cel mai frecvent menționate sunt următoarele: nonidentificare emoțională, luciditate, ironie, narațiune, oralitate, discursivitate, prozaism, ludic, livresc, intertextualitate și înclinație retro. Tematic, poezia se inspira din cotidianul cel mai obișnuit sau chiar derizoriu, avea deseori un subtext politic străveziu, care făcea din ea una propriu-vorbind politică, descria în loc să metaforizeze, pastișa și parodia
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
cărții, autorul își deconspiră intențiile și modelul literar, vorbind despre o „parabolă neiertătoare“ și despre „satul multisecular, vag macondian, cu rol de axis mundi, (...) matricea metamorfozelor spectaculare ale comunismului românesc“. Romanul Apă neagră poate fi citit, într-adevăr, ca o narațiune parabolică a adaptabilității românului subt vremi sau a carnavalizării unei istorii dramatice (naratorul vine, la un moment dat, și cu ideea boicotului istoriei, prin „pierderea de sine“ a personajelor, însă adaptarea intră în contradicție flagrantă cu boicotarea). Construcția epică a
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
și sentimentală, o contradicție pe care modernitatea formulei lirice alese de Papusza o creează. Maniera idilică, cu o doză apreciabilă de kitsch în care este înfățișată viața țiganilor este dublată de o poezie a pitorescului și melancoliei. Lirismul suprimă logica narațiunii, în ciuda interesului documentar și a relevanței istorice pe care regizorii încearcă să le confere filmului prin cronologie și reflecțiile asupra situaț iei politice. Literatura și muzica se întâlnesc și se despart în acest film al imposibilității conviețuirii lor în aceeași
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
în realitatea înconjurătoare. Scriitorul folosește localitatea sa natală, Aracataca, drept referință geografică pentru acest loc imaginar, dar Macondo nu se limitează la această arie concretă, ci poate fi oricare oraș, și în același timp America Hispanică în totalitatea ei. Pe parcursul narațiunii, în universul Macondo dispar limitele deslușite între viață și moarte, între miracole și știință: frumoasa Remedios se înalță la ceruri, oamenii devin invizibili după ce beau poțiuni fermecate, sau își pierd memoria, obiectele se mișcă singure, se nasc copii cu coadă
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
Special și a primit mențiunea specială a Juriului la Dance on Camera Festival din New York. SUA, 2010. Regie: Christopher B. Landon. Cu: Zoe Saldana, Jamie Chung, Rosamund Pike, Lake Bell, Adriana Barraza, Emily Meade, Paz Vega 'Burning Palms' e o narațiune cinematică subversivă care împletește cinci povești de viață ale unor locuitori din Los Angeles. Orașul e cunoscut pentru aviditatea cu care explorează orice tabu și nu lasă nimic îngropat după perdele de mister, iar personajele sunt lăsate să-și sape
Unde putem merge în acest weekend () [Corola-journal/Journalistic/26293_a_27618]
-
bun numai când merge la înmormântările colegilor, ținându-și în mână la fel pălăria, el, cel obișnuit toată viața cu chipiul militar“. Astfel, cum observă și Mircea Mihăieș `n prezentarea `nsoțitoare, Ioan T. Morar recurge oportun, în romanul său, la narațiunea clasică, determinat de conținutul unui text care face atât de mult loc istoriei și dramelor pe care aceasta le-a provocat. Nu avea nevoie romancierul, într-adevăr, de artificii narative, de construcții alambicate în cuprinsul unei relatări care ni se
Culori și sensuri by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2648_a_3973]
-
laolaltă povești de dragoste emoționante, apologuri și alegorii de tipul vechii proze filozofice, legende, deraieri onirice, scene de un umor coroziv sau de un naturalism șocant. Romanul are în centru personalitatea deopotrivă fascinantă și înfricoșătoare a mătușii, talentata doctoriță Wan-Inimă. Narațiunea se ramifică într-o serie de întâmplări adiacente care alcătuiesc istoria familiilor din ținutul Gaomi, urmărind consecințele tragice ale acestei politici dure și degringolada valorilor în timpul reformelor și deschiderii din anii ’90. Criza conștiinței pe care o trăiesc intelectualii trecuți
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
răsare este o continuare a Imberiei (2006), dar care se poate citi și independent. Scriitorul intenționează, probabil, să creeze o constelație romanescă, fiindcă Arhitecturi mesianice (din 2012) se focaliza asupra unui personaj episodic din Imberia, preotul greco-catolic Laurențiu Gomboș. Această narațiune, care era și o incursiune în istoria Bisericii unite din vremea comunismului, a fost caracterizată sintetic de Laszlo Alexandru drept „romanul Clujului“, pentru că oferea o descriere minuțioasă a orașului. Toate cele trei romane configurează însă o hartă realistă și detaliată
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
întretăiată cu personaje migratoare din romanele precedente. Între ele, Todor Grancea, mahărul de la Centru, reîntors la Peta, învins de jocul nou al puterii. În rest, grupul de la „Acvariu”, activ în cărțile anterioare, iese acum din schema noii istorii. Mai multe narațiuni asamblează sfârșitul apoteotic al unei epoci. Pe de-o parte sunt Hariton Milea, un magazioner ce are revelația fatalității, Scândurica (Lioara), ucenica-strategă, îndrăgostită de Beniamin, adeptă a cunoașterii prin recunoaștere, Marlena, un fel de Maria Magdalena, și Simion, fratele lui
Șansele incertitudinii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2599_a_3924]
-
accesibilității neîngrădite. Scriitoarea lucrează cu argumentele pe masă, nu măsluiește și nu manipulează. Maniera e atât de seducătoare, încât ai impresia că participi la un voiaj magic, fascinant și aventuros. Subtitlul O poveste potențează din plin această iluzie opticobibliografică, deși narațiunea rămâne, pe tot parcursul ei, una perfect compatibilă cu formulele eseului academic sau ale criticii literare, în sensul cel mai larg al cuvântului. A nu fi votat pentru Livius Ciocârlie ar fi însemnat să pun între paranteze tot ceea ce-i
Trei cărți. Adică trei prieteni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2744_a_4069]
-
publicului). Cele trei aspecte, spune Caracostea cu o terminologie mai naivă decât ideea în sine, adică „artist, creațiune, public receptiv, nu sunt decât trei fețe ale unei unități superioare: nevoia de viață artistică”. Această unitate superioară se reflectă inevitabil în narațiunea autobiografică și în reflecția autorului asupra propriei sale opere (peste zece ani, în „Contrapunct”, Caracostea o numește „problema poziției și răspunderii scriitorilor noștri față de propria lor menire, în ce chip își concep ei chemarea și cum simt ei raportul față de
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
adună în înăuntrul ființei încă neeliberate, plutește conștiința indispensabilă a existenței”. Imersiunea în infrarealitatea comunismului, developarea momentelor revoluției de la 1989, postcomunismul „cu față umană”, triumful structurilor criptocomuniste, retranșările în striațiile nesigure ale unei memorii traumatizate sunt reperele care definesc arhitectura narațiunii lui Traian Dobrinescu. A supraveghea și a pedepsi, ca să-l parafrazez pe Foucault, au fost modalitățile esențiale prin care regimul comunist și-a menținut structurile represive și eficacitatea ideologică. Prin evocarea destinului protagonistului, Dinu Pădureanu, temperament revoltat, fost deținut politic
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
veridic, relieful unei lumi contradictorii, greu de surprins într-o singură dimensiune sau modulație ontică. Jocul perspectivelor temporale, cu imersiuni într-un trecut demonizant și cu reveniri în prezentul convulsiv, este semnificativ pentru capacitatea prozatorului de a circumscrie în perimetrul narațiunii experiențe și momente ale epocii comunismului. Ilustrative sunt experiențele carcerale de la Pitești, Aiud sau Rahova, surprinse cu pregnanța notației brutale, neconcesive, lipsite de orice urmă de idealizare. Modul în care Alexandru Nicolae Margine, torționarul lui Dinu Pădureanu, mai târziu membru
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
nu e privit ca un vast câmp de operațiuni. Despre strategia și tacticile gândite departe de tranșee, cu harta Europei sau, după caz, a unei zone mai restrânse în față, nu ni se spune nimic. Prozatorul a optat pentru o narațiune simplă, scurtă (123 de pagini), cu număr de personaje redus la cinci camarazi de pescuit și de cafenea despre care vom ști ce li se întâmplă, dar foarte puțin din ce gândesc, ce simt; cinci vietăți azvârlite în „marea mută
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
romanul din 2009, Varujan Vosganian se reimpune atenției cu volumul Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri (Polirom, 2013). Cu un volum, așadar, de povestiri, astfel cum suntem avizați din titlul noii cărți (poate prea lung!), adică de narațiuni care implică o desfășurare de evenimente, cu personaje între care funcționează anume raporturi, la fel ca în romane. Deosebirea stă în dimensiuni, fapt ce aduce și o oarecare diminuare a mizelor. Altfel, mai toate povestirile din volum le putem considera
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
în corpul de pază al unui lagăr, are misiunea de a însoți un coleg ca să ducă un presupus nebun la un spital de profil (prin analogie, fără a-i forța limitele, ca și Apostol Bologa din romanul Pădurea spânzuraților). Farmecul narațiunii, scrisă la persoana întâi, ca multe alte relatări ale lui Dovlatov, constă în alternanța proporțională dintre realitate și câtimea de imaginație. Demascarea lui Ciurilin, soldatul care l-a însoțit pe fruntașul Dovlatov în misiunea de a-l duce pe un
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
ocupat Frații Grimm în dicționar, restul fiind realizat după moartea lor) și în final... U și Z. U de la „ubicuu” și Z, de la „zare”. Grass „inventariază” cuvintele din dicționar jucându-se cu ele, punându-le la treabă, utilizându-le în narațiune, atunci, când, de exemplu, reconstituie felul în care lucrau frații la fișele pentru dicționar. Traducătorul, Alexandru Al. Sahighian, a reușit să transpună acest joc în românește, cel mai probabil printr-o muncă de ceasornicar, traducând fraze alcătuite din serii de
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
rându-i, cu Oscar. Identificăm, așadar, toate ingredientele Visului American: succes instantaneu și fulminant, glorie planetară, bogăție, celebritate. Lawrence Buell, în recentul studiu The Dream of the Great American Novel (Belknap Press, Harvard, 2014) pare să deschidă o portiță pentru narațiunea avocatului Atticus, a băiețoasei Scout și a enigmaticului Boo Radley. Și totuși, Greil Marcus și Werner Sollers n-au considerat necesară menționarea autoarei nici măcar în lista bibliografică a Istoriei lor. În ce privește anul cultural 1960 în Statele Unite, cei doi editori selectează
Să nu crezi o pasăre cobitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2373_a_3698]
-
Val Andreescu își folosește experiența de viață (relațiile cu oamenii de afaceri, cu știrile ieșite din comun, cu personalitățile culturale sau politice) în scrierea unor cărți dinamice, percutante, provocatoare, care dau seamă de o societate românească în căutarea adevăratei democrații. Narațiunea, mai bine zis șirul de narațiuni au loc pe fundalul unei societăți în tranziție, o lume instabilă, nesigură. Dar în spatele scrierilor lui Val Andreescu nu stă doar experiența de viață, ci și talentul unui povestitor de excepție (autorul știe bine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
viață (relațiile cu oamenii de afaceri, cu știrile ieșite din comun, cu personalitățile culturale sau politice) în scrierea unor cărți dinamice, percutante, provocatoare, care dau seamă de o societate românească în căutarea adevăratei democrații. Narațiunea, mai bine zis șirul de narațiuni au loc pe fundalul unei societăți în tranziție, o lume instabilă, nesigură. Dar în spatele scrierilor lui Val Andreescu nu stă doar experiența de viață, ci și talentul unui povestitor de excepție (autorul știe bine - nu neapărat de la Forster - că povestea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
fiecărei epoci, urmărind totodată astfel surprinderea unei esențe a fenomenului spiritual românesc. Privită în ansamblu construcția impune și rezistă privirii critice: problematica etică are dramatism, documentația științifică și filozofică, imensă, este prezentată fără note false, deși cu unele lungimi obositoare, narațiunea are însă dinamism și descrierea farmec, iar episoadele amoroase sunt dintre cele mai izbutite pasaje ale cărții”. Alexandru Condeescu, Argeș, Pitești, An. XXI, nr. 8 (180), august 1986. „Genul de roman istoric cultivat de Domnul Mihail Diaconescu facilitează invazia documentului
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
să comunic convingerile artistice și filosofice care mă preocupă. Adolescent fiind, îl ascultam cu evlavie pe tatăl meu, preotul și învățătorul de țară Aurelian Diaconescu de la Vulturești, care duminica își rostea predica la finalul Sfintei Liturghii. Predicile tatei conțineau mici narațiuni apte să reliefeze unele evenimente din sat, diverse învățături religioase, unele atitudini morale sau civice. Ca narațiune care evidențiază convingeri spirituale, civice sau morale, parabola are o mare putere de pătrundere în sufletele unor ascultători sau cititori. Parabola precum cea
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
meu, preotul și învățătorul de țară Aurelian Diaconescu de la Vulturești, care duminica își rostea predica la finalul Sfintei Liturghii. Predicile tatei conțineau mici narațiuni apte să reliefeze unele evenimente din sat, diverse învățături religioase, unele atitudini morale sau civice. Ca narațiune care evidențiază convingeri spirituale, civice sau morale, parabola are o mare putere de pătrundere în sufletele unor ascultători sau cititori. Parabola precum cea a bărbatului înțelept și a celui nechibzuit despre care citim în Sfânta Evanghelie de la Luca; a bunului
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
a evada din Lumea de Sus. Deși s-a bucurat de un buget destul de mare, filmul nu este tocmai unul care face cinste genului Sci Fi. Nu impresioează prin jocul actoricesc, scenariul cu două lumi paralele este arhicunoscut, iar scurta narațiune de început prin care se povestesc regulile celor două lumi nu face decât să îngreuneze înțelegerea filmului care, oricum, nu este ușor de privit. Pe lângă toate acestea filmul nu transmite nici emoție, nici umor și îi lipsește elementul surpriză. Per
Upside Down [Corola-blog/BlogPost/98471_a_99763]
-
înșirate atît de realist, încît spectatorul poate să tragă propriile concluzii despre subiect - și e lăsat să facă asta. „După dealuri” e un film artistic la care te gîndești mult după ce s-a terminat, după ce ai ieșit din sala cinematografului. Narațiunea are loc într-o mănăstire de maici din Moldova, după dealuri, unde locuiește și tînăra călugăriță Voichița (interpretată de Cosmina Stratan), una din cele două protagoniste ale filmului. Prietena ei (și mai mult de atît!), Alina (jucată de Cristina Flutur
După dealuri [Corola-blog/BlogPost/98491_a_99783]