1,811 matches
-
sugerează o evoluție autocorelată a efectivelor școlare în perioada postbelică, creșterile efectivelor școlare sunt explicabile și prin evoluții demografice. În țările occidentale, explozia postbelică a efectivelor școlare poate fi pusă pe seama fenomenului de baby boom1, adică pe seama sporului însemnat de natalitate care s-a înregistrat în țările dezvoltate imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial. Noile generații rezultate din baby boom ar explica într-o măsură suficientă creșterile evidențiate mai sus. În ceea ce privește fenomenele corespunzătoare din țările Lumii a Treia
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de origine este și ea prezentată deformat atât din motivele de mai sus, cât și datorită faptului că persoanele de aceeași vârstă pot avea părinți din generații diferite, care au structuri sociale diferite, și că diferite grupuri de status au natalități diferite, astfel încât structura socială a părinților reprezentată de copiii lor tinde să sporească importanța cantitativă a grupurilor cu fertilitate mare, de cele mai multe ori a celor mai săraci și mai puțin educați. Modalitatea ideală de calcul al mobilității constă în înregistrarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de sănătate”. Tabelul 3.3 Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Alegeți un element (factor) al mediului politico-legal (sau al unui alt mediu) cu acțiunea căruia sunteți familiarizat, de exemplu, cursul valutar sau rata natalității. Identificați categoriile de organizații care sunt influențate de acesta. Stabiliți un număr de caracteristici comune pentru aceste organizații. 2. Identificați un număr de trei factori pentru fiecare subsistem al mediului înconjurător general ce introduc limitări semnificative ale activității unei organizații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dintre cei mai radicali adepți ai eugeniei, cei pe care i-aș Înscrie În categoria eugeniștilor „maligni” (rasiști, șovini, cu tendințe naziste), ca să Îi deosebesc de cei „benigni” (Înclinați spre implicarea statului În promovarea igienei, a sănătății publice și a natalității „sănătoase”, dar fără conotațiile celor dintâi), au manifestat o completă lipsă de căință o dată cu trecerea timpului, chiar dacă unii dintre ei au avut timp de reflecție, mai ales cei ce au avut chiar grave alunecări spre legionari și Garda de Fier
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a transformat Într-o mișcare populară care milita pentru reformă socială ca răspuns la ceea ce se putea constata ca fiind efectele negative ale industrializării și urbanizării, de la standardele de viață ale clasei muncitoare, În continuă deteriorare, până la ratele scăzute ale natalității printre beneficiarii acestor procese - membrii clasei de mijloc. O particularitate a mișcării din Anglia o constituia popularitatea printre adepții eugeniei a conceptului mendelian de ereditate, În dauna noțiunilor lamarckiene despre transmiterea ereditară a caracteristicilor dobândite. Chiar dacă Îmbrățișau și ei orientarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ceva mai timidă și datorită faptului că apăruse abia la Începutul secolului XX. Eugeniștii francezi au fost adesea descriși ca fiind „o variantă mai slabă”, deoarece ei erau mult mai preocupați de declinul numeric decât de cel calitativ al ratei natalității. Astfel, mișcarea franceză era mai interesată de „regenerare” decât de „degenerare” și aloca mai multe eforturi pentru Îmbunătățirea factorilor de mediu care puteau contribui la procesul de regenerare 15. Neolamarckismul era mult mai popular În Franța decât În Anglia sau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și În cercurile francofile din București existau puțini adepți ai eugeniei care să susțină viziunea pronatalistă a mișcării franceze, fără să critice lipsa acesteia de preocupare pentru calitate În rezolvarea problemelor capitalului uman66. Majoritatea eugeniștilor români erau În favoarea creșterii ratei natalității În rândul populației sănătoase, sperând, În același timp, să limiteze reproducerea populației cu potențial disgenic (În accepțiunea eugeniștilor, aceștia fiind criminalii, alcoolicii, prostituatele și neromânii). Ei criticau „lipsa de tărie” a eugeniștilor francezi În problema controlului calității reproducerii - unul dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
problema controlului calității reproducerii - unul dintre aspectele importante ale mișcării franceze de factură neolamarckiană. Unii dintre susținătorii eugeniei și-au Îndreptat cu toate acestea atenția către similaritățile dintre exemplul francez și unele dintre problemele României. În particular, rata scăzută a natalității din Banat, unul dintre noile teritorii românești, cu un standard de viață superior oricărei alte regiuni, părea să fie o problemă foarte asemănătoare cu cea cu care se confrunta Franța, după primul război mondial 67. Cei ce erau preocupați de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Banat, unul dintre noile teritorii românești, cu un standard de viață superior oricărei alte regiuni, părea să fie o problemă foarte asemănătoare cu cea cu care se confrunta Franța, după primul război mondial 67. Cei ce erau preocupați de declinul natalității În Banat foloseau exemplul francez atât pentru a atrage atenția asupra unor posibile consecințe, cât și pentru a indica tipul de programe pe care statul trebuia să Îl ia În considerare, În Încercarea de a soluționa astfel de probleme. Mișcarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuia să Îl ia În considerare, În Încercarea de a soluționa astfel de probleme. Mișcarea eugenistă franceză a rămas cu toate acestea o influență marginală pentru dezvoltarea eugeniei În România, mult surclasată de impactul mișcărilor din Germania și Statele Unite. Problema natalității În Banat a devenit, de fapt, cel mai des folosit exemplu În discutarea programelor eugenice În România, atât sub aspect calitativ, cât și cantitativ. Franța era invocată ca prototip pentru ceea ce s-ar putea Întâmpla În România dacă cele două
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
De asemenea, el spera ca salariile mari și alte beneficii suplimentare, cum ar fi alocații lunare pentru familie și alte persoane aflate În Îngrijire sau reducerea taxelor proporțional cu numărul de persoane aflate În Îngrijire, vor constitui stimulente pentru creșterea natalității În cadrul acestui grup de elită, ceea ce ar fi dus la creșterea capitalului biologic al națiunii. O astfel de concepție despre stat se născuse din Încercarea de a Îmbunătăți statutul social al straturilor de practicanți de profesii din România, dezavantajând, implicit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fost atinse obiectivele eugenice 60. Ministerul de Vigoarea Națiunii ar fi avut autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare și de evoluția natalității. Statul biopolitic ca ordine totalitarătc "Statul biopolitic ca ordine totalitară" În Biopolitica, Moldovan descrie, uneori foarte detaliat, alteori doar În linii generale, un stat ale cărui instituții urmau să reglementeze toate aspectele vieții publice și care urmau să cumuleze puterile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aveau foarte puțin control juridic asupra proprietății familiei, ceea ce determina probabilitatea ca bărbații lor să fi fost, de fapt, cei care le Încurajau sau chiar le cereau să rămână „obiecte de decor”, cu care se puteau afișa, la braț. Scăderea natalității printre clasele de mijloc era, În opinia eugeniștilor, consecința creșterii nivelului de educație a acestor femei, care facilita decizia conștientă de a avea mai puțini copii 14. În realitate, această decizie era la fel de mult influențată de dorința bărbaților de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care părea că se irosește, În dauna sănătății națiunii viitoare. Argumentul era familiar nu doar În cadrul mișcării eugeniste, ci și al altor grupuri reformiste din Europa Occidentală și Statele Unite, Începând cu a doua jumătate a secolului alXIX-lea, când rata natalității claselor de mijloc Începuse să descrească În mod constant, În timp ce natalitatea claselor proletare rămânea relativ ridicată. Una dintre direcțiile importante ale argumentelor despre limitarea accesului la mijloacele contraceptive era rezultatul observării ambelor tendințe și propunea o abordare a controlului nașterilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era familiar nu doar În cadrul mișcării eugeniste, ci și al altor grupuri reformiste din Europa Occidentală și Statele Unite, Începând cu a doua jumătate a secolului alXIX-lea, când rata natalității claselor de mijloc Începuse să descrească În mod constant, În timp ce natalitatea claselor proletare rămânea relativ ridicată. Una dintre direcțiile importante ale argumentelor despre limitarea accesului la mijloacele contraceptive era rezultatul observării ambelor tendințe și propunea o abordare a controlului nașterilor În funcție de definirea pe baza apartenenței de clasă a valorii biologice a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reprezentau vârful potențialului creativ al națiunii, sursa sa de „bogăție umană și deci viitorul națiunii”40. După ce prezintă aspectele pozitive ale urbanizării, Manuilă dezvoltă Însă o discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor disgenice ale vieții urbane, accentuând asupra natalității În descreștere printre clasele superioare ale orașelor, iar În Transilvania, asupra pericolului de a avea o populație a cărei majoritate nu era de etnie română. Ignorarea acestor pericole Însemna desconsiderarea unor probleme vitale de interes național. Manuilă propunea ca soluție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
spirituală a copiilor. De fapt, destul de asemănător cu modul În care, cu două decenii În urmă, Theodore Roosevelt prezentase ideea de sinucidere a rasei În Statele Unite, eugeniștii români considerau că dezvoltarea intelectuală anormal de ridicată a femeilor era cauza scăderii natalității clasei de mijloc 75. Încurajarea dezvoltării intelectuale a femeilor de la sate era cu atât mai periculoasă, În viziunea eugeniștilor. Chiar dacă ei Înșiși considerau educația ca fiind calea cea mai importantă de avans eugenic, În același timp erau conștienți de implicațiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a recurenței epidemiilor, a răspândirii bolilor venerice și a creșterii incidenței maladiilor sociale, printre care tuberculoza și alcoolismul. O altă problemă importantă era creșterea populației. Eugeniștii au fost atenți la diferite aspecte ale acestei probleme, luând În calcul atât rata natalității, cât și cea a mortalității infantile și au atacat problema descreșterii sporului de populație pe ambele fronturi. Impactul măsurilor eugenice a depășit domeniul demografiei și chiar pe cel al medicinei, ajungând În sfera politică, unde aceste reforme au determinat Însăși
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai convinși ai eugeniei Îi Împărtășeau opiniile. Sabin Manuilă, de exemplu, a publicat În 1936 un articol de fond În care sublinia necesitatea de a negocia un modus vivendi Între dorința statului de a reversa tendința de scădere a ratei natalității și responsabiltățile aceluiași stat față de sănătatea și drepturile individuale ale cetățenilor: Aceste două interese opuse trebuie reconciliate. Trebuie să găsim o modalitate pentru a proteja libertatea deplină a femeilor, cât și libertatea deplină a doctorilor de a practica avortul, fără
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
adulți și creșterea ratei mortalității ca rezultat direct al războiului, fac aproape imposibilă o evaluare a eficienței oricăror politici de sănătate sau control al nașterilor din această perioadă. Pentru perioada interbelică este totuși posibil să măsurăm măcar parțial evoluția ratelor natalității și mortalității. Conform uneia dintre sursele pe care le-am indentificat, la Începutul anilor ’20, România avea o rată a nașterilor de 32/1 000 În zonele urbane și de 44/1 000 În zonele rurale, ambele depășind cu mult
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Dimpotrivă, Întreruperea voită a sarcinii a fost complet decriminalizată la sfârșitul anilor ’50, când regimul a legalizat avortul la cerere prin Decretul nr. 463, din 30 septembrie 195716. La jumătatea anilor ’60 Însă, conducerea comunistă era extrem de preocupată de scăderea natalității, care amenința să afecteze necesarul de forță de muncă al următoarei generații. Într-un moment În care avansul industrializării reprezenta unul dintre scopurile principale ale conducerii Partidului și În special ale proaspăt numitului său Secretar General, Nicolae Ceușescu, tendința de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conducerii Partidului și În special ale proaspăt numitului său Secretar General, Nicolae Ceușescu, tendința de scădere a numărului nașterilor era un fenomen alarmant. În același timp În care, prin declarațiile lui Ceaușescu și ale altor membri ai conducerii Partidului, scăderea natalității devenise o problemă pe agenda publică, Râmneanțu, vechiul discipol al lui Moldovan, Începuse să trimită diferite memorandumuri pe marginea aceluiași fenomen, Încercând să obțină o audiență la Ministerul Sănătății și la Comitetul Central. În descrierea lui Râmneanțu, declinul natalității În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scăderea natalității devenise o problemă pe agenda publică, Râmneanțu, vechiul discipol al lui Moldovan, Începuse să trimită diferite memorandumuri pe marginea aceluiași fenomen, Încercând să obțină o audiență la Ministerul Sănătății și la Comitetul Central. În descrierea lui Râmneanțu, declinul natalității În România era un fenomen degenerativ, o problemă care afecta „interesul vital al viitorului națiunii”17. În consecință, sugera autorul memorandumului, erau necesare o serie de reforme care să stagneze fenomenul. Limbajul folosit și măsurile propuse de Râmneanțu erau similare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu a mers Însă niciodată până la sterilizarea femeilor rome, o măsură pe care regimul din Cehoslovacia a aplicat-o mai bine de un deceniu 26. Cercetarea realizată de Viorel Achim arată că romii au continuat să aibă o rată a natalității mai mare decât populația de etnie română, fie pentru că nu a existat o implementare diferențială a legislației Împotriva avortului, fie pentru că, pur și simplu, familiile de romi alegeau să aibă mai mulți copii. (Achim Înclină către a doua interpretare, argumentând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de romi alegeau să aibă mai mulți copii. (Achim Înclină către a doua interpretare, argumentând că alocațiile erau un stimulent important În decizia de a avea mai mulți copii.) Guvernul României a avut o reacție alarmată față de rata superioară a natalității printre romi, Însă măsurile luate nu au fost violente, agresive. Ca răspuns, guvernul a condiționat acordarea alocațiilor de condiția ca măcar unul din părinți să fie angajat, iar copiii să fie Înscriși la școală 27. Dacă suferința femeilor cauzată de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]