971 matches
-
pregătire anatomica, dar și cu o bună informație În domeniul abordat, au tentat abordul a diverse capitole de patologie neurochirurgicală (prof. Ion Tănăsescu, prof. N. Hortolomei, Dr. Ion Țaicu). În anul 1930, doctorul Ion Țaicu comunica la Societatea de Medici Naturaliști din Iași, cazul unei bolnave În vârstă de 30 de ani cu paraplegie. Explorarea spțtiului subarahnoidian cu iodipina 40%, pune În evidență o compresiune medulara la nivel T12. Operator se efectuează o laminectomie largă, se injectează formațiunea chistica parazitara cu
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
1 2:8,1937; Moruzi AL., Lupu E., Anesthesie rectale a l’avertine. Revista Medicochirurgicala, Bull. Șoc. Med. Nat., Yassy, 1,2, 40,1937; Al. Moruzi E. N. Lupu, I. Alexandrescu - Meningiom parieto temporal drept.Operat. Vindecat. Buletinul Societății de Medici Naturaliști, 1939. Moruzi AL, Lupu E., Le traitment des cephalees post-rachianestesiques par la novocsinisationde la chain sympathique cervicale, Revista medico-chirurgicală, Bull. Șoc. Nat., Yassy, 3-6,182,1939; Moruzi Al. Briese M., Oblu N., Briese G. Tumeur intrarachidienne extradurale a grosses destructions
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
vreun fel. E vorba, probabil, de imaginea unei Ființe Supranaturale, deși este imposibil de precizat structura acesteia 4. Alături de sărăcia acestor puține documente ale vânătorilor de reni, arta rupestră a Spaniei orientale oferă istoricului religiilor un material considerabil. Pictura rupestră naturalistă a paleoliticului superior s-a transformat, în "Levantul spaniol", într-o artă geometrică rigidă și formalistă. Pereții stâncoși din Sierra Morena sunt acoperiți de figuri antropomorfe și teriomorfe (mai ales de cerbi și mufloni) reduse la câteva linii și cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mea Les mots d’origine néo greque en roumain à l’époque des Phanariotes (Budapesta, 1939). Prin urmare, nu este exclus ca, în cazul textului bacovian, să avem de a face cu un prozaism voit, conform cerințelor acestei descrieri aproape naturaliste”. Am găsit totuși un exemplu în Poezii deosebite sau Cîntece de lume de Anton Pann: „Minunată ești la stat/Și nostimă la umblat./ Ai doi ochișori frumoși,/Blînzi, cu totul mîngîioși” etc. Se poate vorbi, cred, de autoproiecție la Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viață atât de vii încât te cuprinde mirarea de ce acești scriitori atât de energici și imaginativi nu sunt recunoscuți și încurajați" (14). Această mică divagație a lui Garland este importantă pentru că el este unul din teoreticienii importanți ai mișcării literare naturaliste și Crumbling Idols una din tribunele principale ale mișcării (Pizer Realism and Naturalism 55). Mai mult, cu un an înainte, în 1893, izbucnise o ceartă transatlantică între New York Herald și Pall Mall Gazette despre locurile în care jurnalismul ar putea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu ea influența pozitivismului. Aceste momente pot fi considerate ca unul din motivele apariției jurnalismului literar narativ din perioada de după Războiul Civil. Motivul poate fi găsit în schimbarea atitudinii în cadrul mișcării care sprijinea literatura realistă, și produsul ei următor, literatura naturalistă, mai ales că ultima a influențat pe mulți din cei care au promovat jurnalismul literar narativ. Naturalismul a avut întotdeauna o strânsă legătură cu jurnalismul văzut într-o perspectivă mai largă. Așa cum notează June Howard, "naturalismul combină un grup de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
particulară, incluzând... importanta formă a documentarului care tocmai se năștea... Aproape toți naturaliștii americani, au lucrat de fapt ca ziariști într-un moment sau altul al carierei lor. Această latură biografică indică legătura profundă și structurală a lumii în viziune naturalistă și lumea așa cum era văzută de ziariști" (155). În cazul lui Lincoln Steffens, editor la ziarul Commercial Advertiser și unul din susținătorii importanți ai jurnalismului literar narativ din anii '90 ai secolului al XIX-lea, una din "conexiunile biografice" importante
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
principalul susținător al literaturii americane realiste. Pentru Howells realismul va "dovedi fidelitate față de experiența fenomenală și probabilitatea motivelor este o condiție esențială a unei mari literaturi imaginative" (Criticism and Fiction, 15). Este bine de observat că influența literaturii realiste (și naturaliste) asupra jurnalismului literar narativ a fost mai mult în direcția descoperirii unei articulații critice. Tehnicile literaturii realiste și naturaliste erau de mult folosite în formele narative nonficționale - inclusiv în jurnalismul literar narativ premodern. Acesta chiar precede romanul modern, care și-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o condiție esențială a unei mari literaturi imaginative" (Criticism and Fiction, 15). Este bine de observat că influența literaturii realiste (și naturaliste) asupra jurnalismului literar narativ a fost mai mult în direcția descoperirii unei articulații critice. Tehnicile literaturii realiste și naturaliste erau de mult folosite în formele narative nonficționale - inclusiv în jurnalismul literar narativ premodern. Acesta chiar precede romanul modern, care și-a împrumutat tehnici atribuite realismului de la narațiunile nonficționale timpurii. În tot cazul, articularea literaturii realiste și mai târziu naturalismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este în nici un caz rațională și ordonată - fără să aibă vreo importanță cât de rigide vor fi convențiile, fie ele sociale, științifice, intelectuale, religioase ori estetice (romanța istorică este un exemplu al ultimei categorii), sau oricare combinație a lor. Literații naturaliști descoperă în calitatea aleatorie a lumii fenomenologice tema capriciului subiectului. Hamlin Garland, spre exemplu, încearcă să-și teoretizeze în Crumbling Idols propria literatură și să impună o balanță între cunoașterea existenței lumii înconjurătoare nemijlocite și contingente, pe de o parte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se lărgesc în zâmbete largi și luminoase" (595). Deci minerii îi întâmpină cu neașteptate gesturi de prietenie, neașteptate pentru că în prima clipă au fost percepuți ca fiind niște spectre, simboluri ale adâncului profund, în mod clar o temă comună literaturii naturaliste a acelui timp pe care Crane o reprezenta în chip proeminent. Această ambiguitate a lumii fenomenale este explorată mai departe atunci când Crane expune un dialog între ghid și mineri. Strategia este semnificativă, întrucât Crane evită intruziunea jurnalismului convențional luând interviuri
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de jurnaliști, începuse să intre în declin către sfârșitul primului deceniu al veacului al XX-lea: o părere critică tot mai largă nega acestei întreprinderi jurnalistice calitatea de "literatură". În istoria sa Pattee pune față în față jurnalismul și literatura naturalistă, discutând despre scriitorii care erau și jurnaliști și promotori ai naturalismului: În perioada ultimilor ani ai secolului (al XIX-lea) a apărut în literatura americană un grup de tineri, jurnaliști în cea mai mare parte a lor, care în acel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost descris drept una dintre cele mai remarcabile personalități engleze ale secolului al XVIII-lea. 40 Benjamin Franklin Norris (5 martie 1870 -25 octombrie 1902) a fost un romancier american din timpul Epocii Progresului, scriind în mod predominant în stilul naturalist. Printre operele sale notabile se numără McTeague (1899), The Octopus: A California Story (Caracatița: o poveste californiană) (1901) și The Pit (Iadul) (1903). 41 Creșterea apelor - (lb. engl. orig). 42 Ultimul dintre practicanții magiei voodoo (lb. engl. orig). 43 Totul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a paradoxului, prin prezentarea părții inverse a valorilor. Emma Bovary este singura figură feminină în opera lui Flaubert care are statura de eroina, deoarece mai aspiră. Destinul său anunță o mulțime de alte destine tragice ale personajelor feminine din românele naturaliste, cum ar fi cel al lui Jeanne din românul Une vie de Maupassant, victima unei serii de ratări, care nici nu mai aspiră la nimic. Decăderea personajelor feminine se constată în majoritatea romanelor de la sfârșitul secolului al XIX-lea: Madame
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în L'OEuvre. Claude se sinucide în fața tabloului sau, simbol monstruos al femeii-oraș, pe care nu a știut să-l descifreze. Pentru frații Goncourt femeia prezintă un pericol, un risc de nefericire, o simplă pierdere de timp pentru artist. Românul naturalist abundă în personaje că Germinie Lacerteux sau Gervaise Macquart, pentru care muncă socială nu constituie încă o istorie, ci o nouă aservire. Românul de la sfârșitul secolului al XIX-lea prezintă o listă întreaga de neajunsuri ale femeilor. Acestea ar fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cele mai uzitate în mitogeneză: "Rougon, le dos renversé, regardait Clorinde, peu à peu songeur, envahi d'une rêverie, dans laquelle la jeune fille grandissait démesurément" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.86]. Tendința constantă a lui Zola spre reprezentări naturaliste de proporții a fost deseori menționată în literatura de specialitate, preferându-se imaginarul animalier și vegetal 45. Nana este transfigurata în mare zeița care corupe, în sex simbol, într-o iapa de lux pentru cursa, într-o musca de aur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se produce în perioada decadenta, în românul lui Huysmans A rebours (1884), în care autorul refuză să reprezinte un personaj ce ar înfrunta societatea, chiar și cu prețul eșecului. El alege personaje retrase, care trăiesc la marginea societății. Importantă demersului naturalist este de a fi prezentat dramatismul timpului și personajului. "Destinul uman e în întregime reintegrat în destinul social și istoric, dramă colectivă și dramă individuală se echilibrează perfect și autorul prezintă această dramă că pe o tragedie epica" [Albérès, Istoria
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia personajelor zoliste ține de involuntar, de aici și eșecurile lor73. Se știe că ficțiunea naturalista privilegiază o viziune a lumii pesimista (fondată pe sociologia lui Taine și accentuată de influență lui Schopenhauer)74 care se traduce prin tragedia destinelor umane. Semnificativ apare în notele de pregătire ale lui Zola pentru La Joie de vivre programul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în ciuda originilor lor sociale, ci un protagonist excepțional (Julien Sorel, Vautrin) sau, cel putin, individualizat prin destinul său. Odată cu dramă burgheza de caracter a lui Diderot, introdusă pe scenă în secolul al XVIII-lea, personajul devine individ. Românul realist și naturalist al secolului următor confirmă această evoluție, personajul primind un statut și o identitate tot mai complexă, în permanență evoluție. Balzac a individualizat tipul 75 și a tipizat individul, cum declara în prefață la La Comédie humaine. "Naturaliștii nu abstrag însă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cauze și efecte. Fișa semnalmentelor personajului se completează permanent pe parcursul secolului, constituindu-se într-o ecuație riguroasă, într-un fel de formulă medico-matematică determinată, cu următoarele semnalmente: fiziologice, fiziognomonice, psihologice, climaterice, vestimentare, sociale, ereditare. Ca entitate conceptuală, românul realist și naturalist este reprezentarea unei realități istorice și sociale unde fiecare element al textului este semnificativ. Metodă predilecta este observarea omului în relațiile lui cu mediul și în reacțiile lui sociale. Coordonată fundamentală a românului realist și naturalist este interdependenta dintre om
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
conceptuală, românul realist și naturalist este reprezentarea unei realități istorice și sociale unde fiecare element al textului este semnificativ. Metodă predilecta este observarea omului în relațiile lui cu mediul și în reacțiile lui sociale. Coordonată fundamentală a românului realist și naturalist este interdependenta dintre om și mediul social. Zola consideră că va fi reprezentativ și credibil, punând în evidență mecanismele de determinare (biologice, sociologice, istorice) 77. Jacques Dubois constată [2000, p.234] că scriitorul face referință mai cu seamă la un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Literatura modernă se caracterizează printr-o nouă reprezentare a omului. În tradiția materialismului Luminilor, omul este considerat ca un corp, el are o densitate materială. Dacă personajul romanelor baroce și clasice era un fel de abstracție, în românul realist și naturalist el devine corp, cuprins de frământare și pasiuni contrarii. Corpul feminin, în special, este atât de prezent în literatura perioadei studiate, încât ajunge, uneori, să înlăture orice altă dimensiune. Balzac și Zola își bazează psihologia pe fiziologie, de aici importanța
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
posibile datorită perceperii societății că un teatru global și a deplasării genului românesc către genul dramatic. O puternică dramatizare a acțiunii însoțește personalul românesc de la stadiul inițial la cel final. Tentativele de a transpune în teatru principiile esteticii realiste sau naturaliste sunt numeroase pe parcursul secolului al XX-lea171. Zola vizează extinderea naturalismului asupra teatrului, considerând că ultimul poate deveni cel mai important propagator al curentului. Pentru Zola, literatura este salvarea teatrului. Zola se declară adeptul teatrului care iese dincolo de interiorul burghez spre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
naturaliști, observă Gérard Gengembre [p.151], teatrul are o înaltă valoare simbolică, funcționând că o metaforă a societății, reprezentată sub formă de drame și tablouri, deoarece estetică naturalismului este mai întâi de toate una a dramatizării. După 1880, tentativă teatrului naturalist se impune pe scena franceză prin reflecțiile lui Zola172. El cere democratizarea eroilor, prezentarea claselor noi, apropierea teatrului de viață, reprezentarea vieții fără artificii și limitări. El refuză tipul spectacolului tradițional că reprezentare accentuat teatrală. Decalajul dintre literatura și teatru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul critic, care permite romancierilor să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]