719 matches
-
satului“ îi zicea „boieru‟ nebun“, dar ce putea pricepe ea, ce-i în sufletul său, care părea ciudat!... Acolo stătea de vorbă cu sine însuși și cu sufletul său... acolo vorbea cu Tudor, nepotul lui, cu prietenii săi, Anton, vânător neîntrecut, care descifra dâra lăsată pe cer de vindereu și Toma, înțeleptul pădurii... cu fantomele lor... Doar de-acolo se putea vedea cel mai frumos răsărit de soare, ori cel mai frumos curcubeu adăpandu-se din Prut, după ploaie... L-a văzut
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu întâmplări vânătorești nemaiauzite până atunci, și-l ascultau cu sufletul la gură. - He... hei! povestea bătrânul pădurar, cu surâs dulce adus de amintiri plăcute, din viața veselă a tinereții lui de pădurar al codrilor Fălciului, dar și de vânător neîntrecut. Își mai amintea de vânatorile pe zăpadă, cu boieri din Fălciu, din Huși, chiar și din Bârlad... cu sănii cu zurgălăi, în care vânătorii înfofoliți în blănuri, ca niște momâi, se gândeau mai mult la chefurile care-i așteptau seara
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
caraghioasă. Ca un câine cu oala-n cap. Recunoștea și ea că nu era făcută pentru așa ceva și că trebuia să se fi născut băiat. Zicea că, dacă nu-și va găsi un soț care să fie și un bucătar neîntrecut, ori nu se va mărita, ori va trebui ca acel soț să aibă mulți bani la bășcărău, ca să-și permită să ia masa în fiecare zi, la restaurant. Cu alte cuvinte, eram gata să abandonez cazul, din moment ce praful fusese înlăturat
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
câte un păhăruț de tărie, ori, cu câte o cănuță de vin. Cine sunt, clienții la care mă refer? Iată-i, doar pe câțiva: un fost mare general; un vestit inginer în domeniul irigațiilor și în al îmbunătățirilor funciare; un neîntrecut chirurg; un fost legendar profesor universitar; un fost sclipitor jurnalist, un fost expert în cârmuirea mulțimilor; un neântrecut diplomat; o fostă splendoare de comic; un rămas în istorie campion...și tot așa... Deci, flenduri, din toată fosta Epocă de Aur
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
tocmai la Înălțime. Avea totuși momente de plăcere năprasnice, fulgurante, la limita leșinului, care-i smulgeau adevărate urlete; dar asta nu avea nici un raport cu virilitatea, ci mai curând cu finețea, cu sensibilitatea organelor. Pe de altă parte, Bruno era neîntrecut la mângâieri, Christiane i-o spunea, iar el știa că e adevărat, rar i se Întâmpla să nu aducă o femeie la orgasm. Spre jumătatea lui decembrie, Își dădu seama că Christiane slăbise puțin, că obrazul i se acoperea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În viața mea o asemenea părere. Pe lîngă asta, Aristotel nu-i decît acel biet copil fără minte din poezia lui Wordsworth. Pentru Dumnezeu, dacă reușești să-mi dovedești că Îmbuibarea ta poate sătura toți sărmanii pămîntului, Înseamnă că ești neîntrecut În meșteșugul demonstrației, Chris. Ai fi În stare să-l convingi și pe papa că Darwin a fost iezuit. Ei, și cum vă spuneam, cînd ajungeam la restaurant, părintele Chris O’Rourke Își scotea mai Întîi ceasul și-l punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aripile băteau cu putere, pustietatea cînta o simfonie, dar nicăieri nu răsuna mersul apăsat al cizmelor. Spaniolul s-a Întors pe vas și a ridicat pînzele bucuros. Avea doar un singur ochi și nu găsise aur. Cei din Catawba sînt neîntrecuți În arta discuțiilor și dezbaterilor bine argumentate. În timp ce locuitorul din Carolina de Sud sau de pe Mississippi, mai iute din fire, se Înfurie și e gata să-l ia la bătaie pe cel care-i pune la Îndoială cuvîntul sau Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pierdut ursul coada? Să v-o aduc aminte. Odinioară, demult, tare demult, ursul — așa cum se cuvenea unui animal atât de mare și de puternic — avea o coadă de toată frumusețea, lungă și stufoasă. Toate animalele îl pizmuiau pentru această podoabă neîntrecută. Dar mai ales se înciuda vulpea, pe care în frumusețea cozii nu o întrecea decât ursul. A tot chibzuit cu capul ei șiret, și, într-o zi de iarnă cu ger aspru, i-a spus cu glas smerit ursului: Moș-Martine
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
uriașe cu sânge otrăvitor a căror vitalitate îi uluia când trebuia să le apuce corpul alunecos; ele se rulau în jurul mâinii ca un blestem ce-l proferau necesității carnivorelor... ciclică, răzbunătoare vendetă; stavrizi, guvizi și minunatele scrumbii albastre, lufari ambițioși, neîntrecuți la gust, labani argintii egali orientați, chefali prăpăstioși cu zalele curgând ca niște râuri neîntrerupte; la rând urmau barbunii mustăcioși, dragoni cu spini paralizanți, zarganul cu ciocul și spinarea verde, fosforescentă; bogăția mării le arătau cambule, calcani și limbi de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lor armate, ceea ce au făcut pînă ce au început să-și îndrepte acțiunile de cucerire asupra uscatului, în adevăr luptînd pe mare cu trupele lor alcătuite din nobilime și de oameni din popor ei s-au dovedit a fi soldați neîntrecuți; dar de îndată ce au început să lupte pe uscat, au uitat de vitejie și au urmat obiceiul Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat, întrucît nu stăpîneau teritorii întinse și se bucurau în schimb de o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în Germania, a învins în Britannia, a învins în Africa și în Hispania Tarraconensis, unde armata l-a ales împărat în aprilie... — Ai mai văzut pe cineva care să fie ales împărat de soldații lui? izbucni indignat un bătrân cocoșat, neîntrecut în arta de a găti păsări; până atunci rămăsese tăcut și prăjise sturzi într-o tingire unsă cu grăsime. Ce-or să zică zeii? Împăratul trebuie ales la Roma, de Senat și de poporul roman. Așa a fost dintotdeauna - iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
domeniile dreptului. Ținute la curent de acei cărora Hamangiu le a impus obligația de a duce mai departe opera lui, ele vor servi ca cel mai sigur și mai bun îndreptar în domeniul vieții noastre juridice. A doua calitate, mare, neîntrecută, a lui Hamangiu, este aceea de a fi știut să creeze o emulație științifică, un med iu de muncă și încurajare. Hamangiu a fost acela care și-a ales cu îngrijire colaboratorii, le-a dat posibilitatea să lucreze, i-a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe zei... - Muzica, dansul, teatrul, asta înțeleg, vorbi Maria. - Dar nu asta constituia, propriu-zis, subiectul nuvelei, o întrerupse Antim. Adevărata dramă a început după aceea, după ce tânărul i-a povestit logodnicei descoperirea pe care o făcuse: că el, faimosul artist, neîntrecutul saltimbanc și jongleur, își trădase adevărata lui vocație, care era, într-un anumit sens, religioasă și ajunsese, ca toți cei din breasla lui, un simplu meșteșugar de bâlci, flatat și fericit că poate amuza oameni de tot felul, de la castelani
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aceea, a plecat în lumea largă... - Dar de ce? stărui Maria. - I-o fi fost teamă că, în urma acelei descoperiri, în fond, o descoperire tragică, el, logodnicul, nu va mai fi, cum se spune, la înălțime? Nu va mai fi artistul neîntrecut, admirat și adulat de până atunci?... Nu știu. Nu-mi dau seama. Tăcu câtva timp, visător. - Mi-ar fi plăcut să mai urmeze ceva, ceva mai dramatic, chiar melodramatic; bunăoară, el s-o fi surprins când se pregătea să fugă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
repede, ca atunci cînd roșești, și era ca o căldură Înțepătoare, Însă trecu la fel de repede precum apăruse. Sirena fusese la radio - era dintr-o reclamă și fu urmată de o voce: „Pasta de dinți Gavis. Nu se alterează, e de neîntrecut, e cea mai bună“. Enrique zîmbi În Întuneric. De-acum era timpul să vină cineva. După sirena de la reclamă urmă un copil care plîngea și despre care se spunea că va fi pe deplin mulțumit cu Malta-Malta, și apoi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
regulă care spunea că „anecdota primează”. Dacă un junimist începea să spună o anecdotă, se întrerupea orice activitate. Dar... ferească-l Sfântul pe cel care povestea o anecdotă fără haz! Era luat în răspăr și „rușinat”... Erau doar câțiva junimiști neîntrecuți în a spune anecdote, în frunte cu Ion Creangă, urmat de Carageani și Iacob Negruzzi. Cel care dădea tonul la râs era amfitrionul - Vasile Pogor - care se tăvălea râzând... Îndată ajungem acasă, vere. Până atunci, însă, să-ți mai spun
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au cuibărit atâția zmei în Țara Măriei Tale? Îți povestesc imediat, fetițo. Continuăm visul lui PAM, copii. Eu sunt Ticuță reporterul. Să-l ascultăm împreună pe Împărat, care e din ce în ce mai slăbit și vorbește din ce în ce mai greu. zmeoaică, neîntrecută în fapte rele, este ea, Lăcomia, mama tuturor zmeilor, pe care de mii de ani o cunosc toate împărățiile. Își schimbă mereu înfățișarea dar faptele ei o dau de gol. A venit aici însoțită de fiii și fiicele ei. Doi
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Întâmplări prin care ai trecut, alături de bunul tău „Învățător”, profesorul Zenit - l-a Îndemnat Petrică. ― Nu m-oi da În lături, dar după ce voi doi: tata Toader și tu, Petrică, ne veți Încălzi sufletele. Pe tine te știu un povestitor neîntrecut. Așa că, suntem numai urechi. ― Cu alte cuvinte, voi... somn de voie, iar cercetașii - ca și acolo, În Iad - echiparea, automatul În mână, grenadele și viața În sacul de merinde și... „Aveți ca obiectiv...” Așa Începea fiecare misiune... Rămasul bun pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Bătrâna doamna Europa” care „A cucerit lumea veche și a descoperit lumea nouă, a ucis mii și mii de indigeni, a ars culturi și civilizații și a făurit noi civilizații în numele creștinismului. Bătrâna Doamnă a născut mari artiști și scriitori neîntrecuți, a uns regi puternici și papi asasini, iar veacul XX a scos în lume monștri fără seamăn, care se numesc Lenin, Stalin și Hitler... ucigași a milioane și milioane de bărbați și femei, de copii și bătrâni. Ei au furat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
alții falși, vorbele mari, de rigoare în astfel de ocazii, gâlgâiau ca niște bășici goale, care pocnesc inutil într-un bâlci unde oamenii cască ochii cu urechile înfundate. Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator poporan. Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge drept în inima țăranului și o modelează după intențiile lui. Jongla și acuma cu frazele și cuvintele irezistibile: "opinca e talpa țării", "munca voastră sfîntă", "țăranul român cuminte și harnic
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
diverse lucruri decît predecesorii lor2). în clinația le e favorizată de cadrul nou, mai larg, al vieții muzicale și de „boom”-ul industriei de instrumente muzicale, între care fonografele și gramofoanele (marca „înger”!), „cu mii de cîntece naționale și străine neîntrecute în sonoritate și claritate”, cum sună o reclamă 3). O natură muzicală, Bacovia e și consumator și interpret de muzică. El cîntă la vioară (ca Lenau ori ca G. Coșbuc), compune, consultîndu-se uneori cu lăutari, și ascultă muzică. Esențialmente muzicală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nesincere”. Poezia „Vînt” a apărut în 1915. Pe Bacovia problema propriilor versuri, cu sau fără talent, l-a frămîntat în continuare. Una din concluziile la care a ajuns e cuprinsă în următoarea „divagare utilă”: „în poeme de Plumb, acolo sunt neîntrecut...!”4). La afirmația sa, ar trebui, poate, de adăugat că „poemele de Plumb” nu se limitează la volumul cu acest titlu. Fețele „basmului” „Așa spune basmul ce azi l-am uitat”, rezumă Bacovia primele opt versuri din „Strigoii”, iar ceea ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
am astfel de sculă". Toți dejunau ce se găsea, fiindcă toți erau din sărăcime și se hrăneau din ce li se aducea de acasă, o dată pentru două-trei săptămîni. Apoi poetul se ducea la scăldat, în Tîrnava, unde se dovedea înotător neîntrecut, dar căuta mai ales locuri retrase, ca să nu vorbească cu alții. Prin răspunsurile pe care le da în discuțiile cărturărești, stîrnea marea mirare între "studenții" din clasele cele mari, mai ales că el avea promovate numai două clase. Aceasta l-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Mircea Socolescu, excepțional chirurg, mai taciturn, dar la fel de generos cu întreg colectivul ce l-a condus în perioada cât a fos șeful clinicii”. Conferențiarul Mircea Socolescu (1921-2008), a fost un chirurg de o mare competență profesională, meticulos în actul operator, neîntrecut în chirurgia malformațiilor osoase. Temeinica sa pregătire de specialitate, medicală și chirurgicală a efectuat -o la început, în cadrul stagiilor de externat (1943-1945) și internat (1946-1948)! A lucrat ca extern în cadrul celor cinci stagii pe care le-a efectuat, două de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sunt reluate apoi de Voltaire, dezvoltate și reelaborate de Jean Jacques Rousseau a cărui scriere „ Discursul asupra originii inegalității dintre oameni’ și „Contractul social’ aveau să inflameze societatea franceză, conducând la una din cele mai mari revoluții din istoria omenirii, neîntrecută prin enormele sacrificii și atrocități pe care le-a cunoscut decât doar de revoluția bolșevică cu aproape 150 de ani mai târziu. În totală necunoaștere a naturii umane J.J. Rousseau pleacă, în dezvoltarea utopiilor sale, de la niște enormități care contrazic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]