1,059 matches
-
Bucovina; despre cele din urmă voi avea ocazia să relatez mai multe la abuzurile mănăstirilor. Episcopului îi urmează stareții mănăstirilor, al căror număr și denumire mă ofer să le prezint una câte una, la caz de nevoie și, deoarece dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte dintotdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor, deoarece singura intenție a guvernului oriental era îndreptată spre simple șantaje bănești, a căror desfășurare era posibilă datorită neștiinței și acumulării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
deoarece dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte dintotdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor, deoarece singura intenție a guvernului oriental era îndreptată spre simple șantaje bănești, a căror desfășurare era posibilă datorită neștiinței și acumulării abuzurilor, și pentru a consolida înclinația clerului, a mănăstirilor și a preoților către orice neștiință și dezordine, ale căror variate categorii ar fi imposibil să le descriu, mă voi servi de drept pildă convingătoare doar de comportarea stareților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor, deoarece singura intenție a guvernului oriental era îndreptată spre simple șantaje bănești, a căror desfășurare era posibilă datorită neștiinței și acumulării abuzurilor, și pentru a consolida înclinația clerului, a mănăstirilor și a preoților către orice neștiință și dezordine, ale căror variate categorii ar fi imposibil să le descriu, mă voi servi de drept pildă convingătoare doar de comportarea stareților, îndrăznind să prezint, cu supunerea cuvenită, abuzurile și modestele mele propuneri de îndreptare. Abuzurile mănăstirilor. Adevărata situație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai mizerabile, din această cauză, ei nu sunt în stare să acorde poporului o învățătură eficientă, deoarece capătă de la acești țărani pentru hrană, pe lângă salariul lor anual, constând din abia 6 guldeni, terenuri foarte îndepărtate. Prin urmare, în loc să-și îndrepte neștiința și să-și însușească cunoașterea științelor spirituale de care au nevoie, aceștia acordă atenție numai întreținerii soțiilor și copiilor lor, care, de asemenea, din cauza lipsei de educație, prind rădăcini în superstiții și în purtare necivilizată, grosolană, se dezvoltă și împovărează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cele mai puternice state se învecinează pe o parte cu marea. Oameni politici renumiți dau sfatul de a se alege pentru întemeierea unui nou stat liber, acolo unde există coaste maritime. O astfel de poziție servea într-o epocă a neștiinței și barbariei drept cel mai puternic prim zid de apărare contra atacurilor dușmane și dă temei în timpurile iluminate, unde artele și științele înfloresc, pentru lărgirea comerțului și întemeierea acestei puteri. Locuitorii acestor țări sunt ca cei ai insulelor, curajoși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
supuși către domnul țării, ceea ce face posibil, cel mai tare, fizic și politic, avanpost și sprijin, la fel ca țările create, contra oricărui incident și conflict, a barbariei, egoismului, minorității rațiunii, puterii prea timpurii, a bolilor la modă și a neștiinței evidente. Într-o epocă, când situația politică mondială a nordului și estului pare să contrabalanseze tot restul; în criza, când aceste țări pot servi drept vehicul pro și contra și la aceeași legătură fizică și politică cu Țările ereditare cezaro-crăiești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
preluat bunurile mobile și imobile ale mănăstirilor; a pregătit și a susținut un discurs la numirea Episcopului Bucovinei, care mai târziu, în anul 1783, a fost anexat Mitropolitului de Karlowitz. A conceput schița ridicării și structurării Consistoriumului, proiect necesar din pricina neștiinței lâncede a preoțimii apanajul permanent al guvernărilor asiatice iar în rest și-a dus la îndeplinire celelalte îndatoriri oficiale. S-a consultat în toate cu tineretul națiunii și s-a folosit pentru atingerea țelului său binefăcător, în măsura în care aceasta a depins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
moară sau atunci când își duce vitele la păscut sau când are alte necesități casnice, care au astfel de suferit. În aceste împrejurări vitrege, țăranii au căzut și încă mai cad, cu toate necesitățile lor, în păcatul contrabandei, și aceasta din neștiință, care e mereu inocentă, din necaz, care nu cunoaște reguli, și din deznădejde, care se încumetă la orice. Această neobișnuită și apăsătoare constrângere în existența lor trudită și în treburile lor casnice a ajuns și mai penibilă din pricina comportamentului vameșilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fost Epicur (341-270 î. Hr.). Concepția sa filosofică îl îndeamnă să caute izvorul fericirii în plăcere și binefacerile acesteia. Nu orice plăcere era apreciată de Epicur, ci doar aceea care izvora din cunoaștere, din munca hotărâtă de înlăturare a ignoranței. Din cauza neștiinței și prejudecăților, oamenii cred în mituri, zei și superstiții, motiv pentru care viața lor este o corvoadă, o continuă suferință: ,, Când ne vom da seama că totul în natură se petrece în chip necesar și după legi eterne, spunea Epicur
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a beneficia de școli și biserici proprii. În timpul răscoalei populare din 1784, Consiliul Locotenențial maghiar intervenea pentru urgentarea organizării învățământului ortodox în Banat, admițând că rădăcina ,,prădăciunilor atât de mari făcute în părțile Banatului și comitatele învecinate” se află în ,,neștiința și nepriceperea” locuitorilor valahi. Din acest motiv se impunea ,,să se facă școli în ținuturile unde locuiește acest neam, ca astfel pe încetul să fie învățat întru purtare cuviincioasă și să fie dus la cunoașterea celor drepte și cinstite.” Fără
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
frumoasă chiar și când devenise bunica noastră. Eram trei nepoți, cam de aceiași vârstă, care ne petreceam vara la dânsa, la Corbeni. Nu știa nici să scrie și nici să citească, dar avea un cult pentru carte și învățătură, socotind neștiința de carte ca cea mai gravă infirmitate pentru om. Oricât de mare zor ar fi avut pentru treabă, dacă-și găsea fiii cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au fost promovate după 1996 rămân, după părerea mea, idei viabile pentru România. Nu pot fi contestate, pentru că nu sunt idei ale României, născute în România, sunt idei acceptate, preluate din politica internațională, validate de alte economii. Nenorocirea vine de la neștiința profundă, de la lipsa de experiență, de la neseriozitatea, ba chiar de la prostia celor care au încercat să aplice aceste idei;” Chiar „Günter Verheughen, comisarul european pentru extinderea UE, a făcut recent o declarație «neagră»: România (alături de Bulgaria și de Turcia) pierde
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
E foarte posibil că pe aproape să fie o fântână! Eseul, nu? de la Montaigne încoace e stil, prefacere, abilitate a exprimării și, cum se mai întâmplă, după o vârstă, "meserie". După ce am încălcat în fel și chip canonul literar din neștiință sau cu bună-știință scriu din când în când ceea ce aș numi, cu destulă circumspecție, eseu... De ce își fac, la o vreme, păsările cuib, chiar și în cadrul aceleiași specii, fiecare în felul sau propriu? Notat banal, pentru că nu pot altfel. Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Mihăiță are gânduri mult mai prozaice și mai lumești: confiscarea unei însemnate părți din România. Omul se bazează pe tupeu, pe niște legi postdecembriste strâmbe pentru imensa majoritate și drepte pentru câțiva, pe ambiguitatea unor înscrisuri vechi și pe nepăsarea, neștiința și incompetența politicienilor noștri. Acum, pe coarde dezacordate, acompaniat de o șleahtă de interesați, zdrăngăne cum că ar fi făcut el lovitura de stat de la 23 august 1944. Să fim serioși! Nu-l ducea capul pe fostul rege la o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cărora le era prohibită. Și nu e de mirare, deoarece sclavii, luând locul stăpânilor, au preluat prin transfer și culoarea care-i individualizase pe acei stăpâni, dându-i o nouă semnificație, așa că să nu-i credeți pe cei care, din neștiință, vă spun că roșul a fost inventat de comuniști. Noi românii, de o bună bucată de vreme, suntem numai în cod roșu, funcționăm ca organism statal în condiții de pericol și avarie continuă, nu numai din cauza fenomenelor meteo, greu, dacă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
hărăzite oamenilor. În termeni antitetici, trecut - prezent, mărire și cădere, C. va situa și evoluția, sub spectru tragic, a românilor - descendenți autentici ai „râmlenilor” -, a căror glorie și vrednicie de odinioară ar contrasta însă cu ignoranța neamului („încungiurat de norul neștiinții”) de pe un teritoriu altădată independent și unitar. Alte câteva texte, cu folos didactic (Pravila, după rândul slovelor de la buchi sau Cartea de religia și obiceiurilor turcilor, ieșite de sub teasc sau nu), rămân să circule în epocă, atribuite, de asemenea, lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
boala numită pelagră, boala satelor românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, despre care amintește, în memoriile sale și învățătorul Gheorghe Postoi. Ici și acolo, pelagra mai făcea victime la jumătatea secolului XX, mai mult din nepăsarea, neștiința și sărăcia unora. Din satul Slobozia - Filipeni, a fost prinsă de această boală, ieșită din consumul porumbului stricat, unul numit după poreclă Ghimici, care avea mâinile cu crăpături vinete și cu umflături și se trata cu miere de albine amestecată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei mulți, ca limba slavonă. Sigur, sunt și astăzi din cei care susțin că folosirea limbii slavone a salvat ortodoxismul românilor, ceea ce poate fi adevărat, cum tot atât de adevărat este că folosirea acestei limbi ne-a condamnat la stagnare, înapoiere și neștiință de carte. Îndepărtarea poporului (oamenii de rând, dar și boierii) de învățătură a indusă în psihologia românilor ideea păguboasă că învățătura e treaba popilor, că prea mult învățătură te poate strica de cap. Dacă secol după secol poporul a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cantemir spune că pentru omul de rând e suficient să citească și să scrie. Rar se găsea într-un sat răzeșescă cineva care să știe carte, cât despre satele cu vecini și clăcași nici nu se putea pune problema, adânca neștiință de carte era generalizată. Cauza? Cei care trebuiau să-i învețe, nu șștiau nici ei. Popi erau în sate mulți, dar ei erau făcuți cum se facă azi posesorii de studii superioare:aveau diplome, nu și minte! Pentru ca regula generală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carte era generalizată. Cauza? Cei care trebuiau să-i învețe, nu șștiau nici ei. Popi erau în sate mulți, dar ei erau făcuți cum se facă azi posesorii de studii superioare:aveau diplome, nu și minte! Pentru ca regula generală a neștiinței de carte să funcționeze, trebuie să fi fost și excepții: într-o mare de întunerică au pâlpâit și câteva lumânări. Unii călugări mai luminați au copiat cărțile de cult, alții au îndrăznit mai mult, au scrisă cărți de istorie, numite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XX-lea și datorită activității neobosite pe tărâmul școlii românești a ministrului Spiru Haret. Era imperiosă necesar ca învățătorul să fie implicat trup și suflet muncii de culturalizare a satului, să-l scoat din starea de înapoiere, de ignoranță, de neștiință în care fusese ținut prea mult. Dacă avem în vedere că între anii 1864-1890 era o școală primară pentru 1.700 locuitori, între 1891-1900 o școală revenea la 1.500 locuitori, iar între anii 1900-1920 exista o școală primară la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1.500 locuitori, iar între anii 1900-1920 exista o școală primară la 1.172 locuitori, nu ne mai miră faptul că în aceeași perioadă, pe ansamblul țării, erau 78% analfabeți, iar în lumea satelor 84% dintre locuitori trăiau în bezna neștiinței de carte. Se făcuse prea puțin de către cei care trebuiau să facă și timpul nu mai avea răbdare, deși guvernanții de atunci fuseser avertizați prin răscoalele din 1888 și prin răscoala din 1907. Mai multe încercări de modernizare și perfecționare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cer bun-simț în a fi respectate. Biserica Ortodoxă numește aceste reguli, rânduieli. Sfințiții Părinți care păstoresc credincioșii parohiei, în marea lor bunătate și din respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau anumite lipsuri, în dauna sufletească a semenilor prezenți în sfântul lăcaș, provoacă dezordine. Am văzut și rugăminți trecute cu vederea, iar tonul blajin folosit, considerat drept slăbiciune de către unii traseiști prin cele spirituale. Datorită fluxului mare de vizitatori care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
visuri, coordonate alfabetic - o carte care nu lasa nimic de dorit pentru a aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană. La sfârșitul cărții era zugrăvit Sf. Gheorghie în lupta cu balaurul - dragă doamne simbol ce înfățișa adevărul nimicind neștiința. Aurul de pe spata legăturei de piele se ștersese pe alocurea și licurea pe la altele ca stropit cu peteală. Cu coatele așezate pe masă și cu capul în mâni, Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit, până ce căpețelul de lumină
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de fel, scăpam de o viață chinuită, pustie, fără de lumină. - Floare! cum surâzi în grădina zilelor tale, fără să știi că o inimă se rupe; stea! cum lucești în cerul tău, fără să știi că un suflet moare. Și, în neștiința ta, ești și mai frumoasă, ești și mai mult cauza unor crude dureri. Ah! cât ești de frumoasă și cu cât ești, cu atâta mai nefericit sunt, și cu cât sunt, cu atâta mai frumoasă ești! - N-am avut speranțe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]