1,048 matches
-
el este sau Înger, sau demon 34. A noua incriminare, aparținînd aceluiași Ieronim, se referă la credința că „Soarele, Luna și Întreg corul stelelor sînt sufletele raționale, creaturi odinioară incorporale supuse acum vanității și corpurilor de foc pe care, În neștiința noastră, le numim luminători ai lumii; și că ele vor fi eliberate de servitute și corupție pentru a se bucura de glorioasa libertate a Fiilor lui Dumnezeu”35. Într-o scrisoare din 401, păstrată de Ieronim, Teofil, patriarhul Alexandriei, la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
groapă; a ieși; interior; intră; involua; involuție; începe; închinat; înger; înjosi; a se întoarce; întuneric; lăsa; lene; Luceafăr blînd; Luceafărul; luna; pe mal; mers lent; mic; mijloc; spre mine; mirul; mișcare; mînca; mormînt; un munte; muntele; neajuns; necesitate; neîncredere; nesiguranță; neștiință; niciodată; nu; oboseală; parașută; pas; pasăre; pași; pe pămînt; a pica; picioare; picioarele; pierde; pierdere; pivniță; din pod; poteca; pragul; prăbuși; prăpastie; presiune; printre; probleme; proprietar de pămînt; rază; răcoare; nu e de recomandat; reduce; renunțare; repezeală; reuși; revenire; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
habar; harnică; hotărît; hrană; informat; intelect; intelectual; inteligență; interesat; de încredere; îndeplinesc; înțelegător; a înțelege; înțeleptul; întortocheat; învăț; învață; învață bine; care învață; învățăcel; învățătură; lăsător; lecție; leneș; lepră; liniștit; lucid; mate; meditație; Megan; mereu; mîndru; mulțumire; muncește; muscă; nesănătos; neștiință; note mari; nu; oameni; ochelari; om de cuvînt; omenos; onest; onoare; ore; orgolios; parchet; pasionat; pentru; persoană; persoane; precaut; prefăcut; premiant; priceput; profesor; prost; răbdător; realist; realitate; realizabil; regulat; responsabilități; robot; sensibil; sîrguință; soveste; spaniol; străduitor; studios; studiu; succes; ști
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
guvern; haos; icoană; impact; impediment; impulsivitate; indiferență; inevitabil; instituție; insuficient; insuportabil; interior; invenție; de isterie; istorie; încordare; înțelegere; liniște; lume; mare; foarte mare; matematică; medicamente; menținere; mică; minciună; mîncare; moare; moment; monede; monetară; morală; neatenție; nebun; negru; neînțelegere; nepăsare; neplăcut; neștiință; nevoi; obstacol; om; parchet; pervers; pierdere; plîns; de plîns; prag; prăpastie; prețuri; prețuri ridicate; problema; probleme; profundă; progres; provocare; psihic; puțin; radicală; rate; răbdare; răscoală; reacție; recesiune; regres; resimțire; în România; Roxana; săraci; sărăcire; scump; de sete; slăbiciune; soluție; soție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
intrigă; iubire; iute; încearcă; a încerca; a-și încerca norocul; înșelătorie; înțelege; întîmplare; întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate; logică; longevivi; magician; magie; magii; marțian; mereu; minciuni; minți; a minți; mîncare; morocănos; neadevăr; necunoscut; nedumerire; negri; neîncrezut; nervos; nesiguranță; neștiință; neștiut; nimicuri; norocos; noutate; număr; numele; om; parabolă; parolă; părere; perspicacitate; plesneală; pocit; poezie; posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a eșua (2); greșit (2); greșeli (2); iertat (2); intenționat (2); isprăvi (2); încălca (2); a încălca (2); a încerca (2); a încurca (2); încurcătură (2); îndrepta (2); mereu (2); nasol (2); neatent (2); necaz (2); neîncredere (2); neînțelegere (2); neștiință (2); oameni (2); odată (2); omul (2); a păcătui (2); părere de rău (2); a pierde (2); plăti (2); prostie (2); rata (2); a rata (2); recunoaște (2); scuză (2); șterge (2); a ști (2); tare (2); trist (2); accident
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inițiere; interesant; iute; întîi; începător; începe; începere; încheia; a încheia; încheie; laptop; lasă; a lua de la capăt; a lua de la coadă; a lua inițiativă; lume; lună; masacru; meciul; mereu; merge; cu mine; mîine; moarte; munca; muzică; naștere; nebunia; necunoscut; nerăbdător; neștiință; nimic; numărătoare; olimpiada; oprește; ore; orice; primul pas; performanță; petrecerea; piesă; ploaia; se pornește; se prezintă; pricepe; procesul; produce; program; promițător; promova; provoacă; punctual; punctul de start; purcede; războiul; reîncepe; reînnoire; renaște; reuși; revenire; în primul rînd; sală; sărbătoare; sărbătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce (31); întrebare (21); ceva (14); interoga (12); chestiona (9); nedumerire (9); spune (9); chestionar (8); cunoaște (8); ști (8); cere (7); interesa (7); profesor (7); cunoaștere (5); informație (5); interes (5); nelămurire (5); afla (4); copil (4); necunoaștere (4); neștiință (4); profesoara (4); a răspunde (4); semnul întrebării (4); vorbi (4); zice (4); a afla (3); de ce (3); incertitudine (3); a se interesa (3); interogatoriu (3); îndrăzneț (3); mama (3); neclaritate (3); necunoscut (3); nedumerit (3); neștiutor (3); orice (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubiți; încredere; îngîndurare; înlocuit; întîmplător; întristare; învoire; jumătatea; lacună; de la lecții; liniște; loc; lucru; un lucru important; lucruri; mamă; nu merge; miză; mîncare; moarte; motivare; muncă; a muri; mut; neatent; necaz; necesită; nedreptate; negăsit; neinteresat; neîncetat; neîntreg; nemotivat; neobservați; neprezentare; neștiință; a avea nevoi; nicăieri; niciodată; nimeni; a nu avea nimic; nu; nul; numi; obiect; de un obiect; ocupat; a oferi; om; omite; ora; pas; păcat; păr; părăsi; părere; părinți; părul; persoană; personalitate; pierdut; pleacă; plictiseală; plimbare; poftă; a nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunicul(2); cadavru(2); coasa(2); cruce(2); dead (2); decedare (2); decedat(2); departe(2); dispoziție (2); Dumnezeu (2); dură(2); dureroasă(2); fericire(2); funeralii (2); gata(2); groaznic(2); iad(2); naștere (2); neant(2); necaz(2); neștiință(2); un nou început (2); odihnă(2); om(2); păcat(2); popă(2); preot(2); rapidă(2); rea(2); renaștere (2); rugăciune(2); scăpare(2); stingere(2); trai(2); vie(2); vis(2); abis; abstract; adio; adio viață; alcool; altă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dănuț; descendență; destin; dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie; generații; Gustav; inocență; îndepărtat; înțelegător; jucărie; jucării; jucăuș; mai mic; mama; mamă; mare; melancolie; al meu; moștenitor; naștere; năzdrăvan; neplăcut; nepotul meu; nerecunoscător; neștiință; netot; nostalgie; odor; Oliver; o parte din mine; persoană dragă; pește; piedică; plod; pot; prietenie; promisiune; pui; puradel; Raul; reîntoarcere; relații; rudă de sînge; rudă, persoană dragă; sărbătoare; silitor; sînge; soacră; soră; speranță; al tău; țipăt; urmași; vacanță; vesel; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
har, dar; hazard; idol; invidie; iubit; în joc; încercare; încredere; întîmplă; întotdeauna; înțelepciune; înzestrat; karma; la 2; lată; laudă; lecții; leu; luck; mama; medicină; merge bine; mergere în toate; mic; mijloc; minciună; mit; muncă; naivitate; nădejde; neadevăr; necaz; nedrept; negru; neștiință; nimerește; noroc TV; norocos; sau nu; nu eu; nu există noroc; nu-i; nu la toți; număr; O, Fortuna; oameni; oriunde; pace; parcuri; pariu; participare; păcăneli; pe viață; pesimism; peste ea; pix; plăcere; plin; poartă; poftă; privet; prost; providență; puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Creangă; înalt; închinare; înfricoșător; îngeri; a înlemni; întîmplare; lemn; de lemn; liniște; liniștit; lipsă de viață; Lupoaica; Matei; mausoleu; merite; meșter; metal; mică; mie; mirare; Mircea; fără mișcare; mîncare; momîie; monstru; mormînt; munte; muzică; Napoleon; neagră; neființă; neinteresant; neînsuflețire; nemurire; neștiință; oameni mulți; obiecte; om important; onorifică; opera; operă de artă; pace; pasivitate; părinți; păsări; peren; perfectă; persoană; personalitate importantă; piatră cu suflet; piață; pictură; piedestal; pisică; politică; porc; porumbei; porumbel; prefăcătorie; priponit; realiză; recunoscătoare; recunoștință; remarcabil; rezistență; rigidă; rocă; romantic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amic(2); apatrid(2); bogat(2); de tot(2); depărtare(2); dor(2); dubios(2); emigrant(2); imigrant(2); indiferent(2); informație(2); internațional(2); în noapte(2); înstrăinat(2); localnic(2); mister(2); neajutorat(2); neamț (2); necunoaștere (2); neștiință(2); neștiutor (2); neutru(2); nimeni(2); pierdut(2); pribeag(2); rom (2); român(2); rus(2); singurătate(2); straniu(2); student(2); trist(2); tu(2); ungur(2); venetic(2); absent; acasă; acela; adăpost; african; alb; am; amabilitate; amar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în zadar; încărunțire; început; încredere; înfricoșat; a înfrunta; îngrijorare; lașitate; lift; liniște; loc; lucrare; lucru; lume; de lupi; maltratare; master chef; mate; mă tem; mereu; mică; moarte, boală; monștrii; de mulțime; naștere; neajuns; necompletă; necunoaștere; nefondată; neinformare; neîncrezător; neliniște; neplăcut; neștiință; nevoie; niciodată; nimic; nocturnă; noutate; obsesie; oribil; păianjen; de păianjen; de a pierde; de pierdere; plictiseală; podul unei case; preconceput; premier; primejdie; probleme; rar; răspuns; de rău; reacție; restanțe; retrăire; rîs; rușine; sare; sănătate; scrisă; sfios; simț; de singurătate; slab
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inimă; interogație; intersecție; împrejur; în care parte, loc; în ce parte; înspre; întîlnire; pe jos; la locul lui; libertate; lîngă; loc, întîlnire; localitate; Londra; lume; mama; la mare; maro; mașină; mă aflu; merg; mergem?; să mergi; mister; munte; mușchi; nesiguranță; neștiință; neștiut; nu știu; oare; oraș; orașe; oricînd; oriunde și oricînd; pasăre; pat; pe lună; pendulare; permanență; plăcut; plec; plecat; propagare; radio; rapid; rază; raze; rîu; rodie; romantism; sat; satelit; sateliți; sărută; scurte; secret; sinusoidal; soare; solar; sonorități; Spania; stai; stă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
harfă; idiot; iluzie; incert; incertitudine; incultură; informații; interes; interesant; nu mă interesează; izvor; îndelung; înfricoșător; job; jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru toată lumea; mare; marfă; Maria; mașină; mister; munte; murmur; muzică; născocit; nebun; nefondat; neîncredere; nesimțire; neștiință; news; noutăți; oxigen; papagal; părere; pătrunzător; piață; plecare; plictisitor; prieteni; prietenii; de primăvară; probabilitate; prost; prostesc; putere; rapiditate; răutăcios; refondat; relativ; de rău; s-a auzit ceva; sarcină; sat; semn; sfoară; șoaptă; socializare; somn; sonerie; spus; spuse; strigă; sună; sunătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuprinde și „un mod anumit al acțiunii, conduitei și-a manierelor”; ea „pretinde moralitatea de la om”. Ideea aceasta a moralității culturii adevărate e reluată adesea, cum într-un articol publicat în Curierul de Iași (17 decembrie 1876) în care denunță „neștiința de carte” a „organizatorilor repezi”. Aceștia au atâta știință de carte câtă au putut învăța prin „academiile din cinstitul oraș al Mizilului”; de aici „cumplita (lor) superficialitate în toate cestiunile”. Și diagnosticul: „lipsa de cultură e egală cu lipsa de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pedagogică, motiv pentru care ea nu a dat și nici nu putea să dea roade mulțumitoare” (ibidem, p. XI). Cauzele? Conceptul de „educat” nu se sprijină pe o concepție științifică, ci se inspiră dintr-un „diletantism” care merge până la „adânca neștiință” și „corupție morală”. Și care-și găsește expresia în „haosul, la care a parvenit în spirit, organizare și tehnică politica noastră culturală”. Se înregistra, credea pedagogul ieșean, o totală „lipsă de idei în organizare, de inventivitate în tehnică”, nu aveam
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pedagogică a Serviciului Social" În cuvântarea pe care a rostit-o la inaugurarea Școlii de la Pitești, în 1939, D.Gusti arată că nu e de conceput un intelectual român care să nu cunoască suferințele trupești și sufletești ale țăranului nostru, neștiința de carte în care trăiește acesta, care să nu se întristeze și înduioșeze de soarta acestor fii numeroși ai neamului nostru. Serviciul Social - arată în încheiere profesorul Gusti - este o școală în care se va forma caracterul intelectualului român. Eideea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vorbesc despre lupta acestor răzeși pentru menținerea stării lor. Actele oficiale au consemnat acțiunile acestora până în vremea primului război mondial. Noile relații sociale de după război au făcut să se piardă însă conștiința de „neam” a locuitorilor comunei, iar mizeria și neștiința au definitivat acest proces. Când, în 1927, s-au pus bazele Căminului Cultural Ungureni, locuitorii acestor așezări resimțeau o nevoie acută de „lumină”, de aer nou. Instituția de la Ungureni este prima de acest gen în țara noastră. Profesorul Vasile Pavelcu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
coloratură politică, sorțul său de izbândă finală este pierdut”. Acest crez al angajării doar în slujba satului, și nu al partidelor l-a călăuzit pe conducătorul mișcării de la Ungureni tot timpul. El chema îndeosebi pe intelectualii satului „la luptă” cu neștiința, făgăduindu-le „cea mai deplină mulțumire sufletească și satisfacțiune”. Înființat prin Ordinul nr. 2069 din 12 martie 1927, Căminul Cultural de la Ungureni a numărat, la început, 110 membri, conduși de un „sfat”. Președinte era profesorul Eugen Neculau, vicepreședinte - șeful gării
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Pe cât de mult ipocrizia existențială a celor din jur e cauza unei revărsări de nihilism, tot pe atât propria ipocrizie îi provoacă valuri de denunțare. Ea face, oricum, obiectul unor analize consecvente și minuțioase. Față de ceilalți, impostori chiar și din neștiință, Cioran își asumă o luciditate devoratoare. Cumva blazat, observ: „Ceilalți nu au sentimentul de a fi niște impostori Ă deși sunt; cât despre mine... sunt tot atâta ca și ei, însă o știu și sufăr pentru asta. / ( Pentru că am căutat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mult nu poate accepta jocul. Viața în esența ei i se pare un joc mistificator. Luciditatea sa cinică nu-i permite să se înșele. Și-atunci, neînșelându-se, Cioran preferă să joace el însuși când și când jocul mistificator al neștiinței. În plus, mai există, cum am văzut deja, și alte cauze ale topirii sale în mulțime. Printre ele, teama: „Singurătatea e singurul lucru ce-mi place, dar când sunt singur Ă mi-e teamă” (I, 109). Face legământ cu singurătatea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea lor, de care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și cu și fără ghilimele) au reflexul de a se întoarce în trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]