1,005 matches
-
bun prieten, înainte de a-l părăsi definitiv, adică, cu o mișcare a brațului care voia să însemne: Doar atât, altceva să nu mai îndrăzniți!" și, fără a lăsa timp de replică, se adresă în șoaptă să audă numai ei: oropsiții, neajutorații, milogii. Poftim! Însă de la studenți "amărâți", sublinie cu o fină ironie cuvântul amărâți, nu luăm bani! Cei doi studenți "amărâți" în general, deveniră mai optimiști și în special cel de la I.S.E.P. care, prinzând curaj, ripostă tot în șoaptă. Nu știm
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Pe mama fetiței am cunoscut-o nu cu mult înainte. Nu avea pe nimeni mai apropiat decât pe noi. În scurt timp ne-am împrietenit. Era o fată frumoasă, deșteaptă, bună la suflet, însă oropsită de soartă. O biată ființă neajutorată, singură pe lume, fără rude, fără părinți și suferindă, care nici nu avea voie să nască, însă a riscat și rezultatul: o fetiță de toată frumusețea. A murit imediat după naștere, asistată de o moașă calificată însă bătrână, de peste șaptezeci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe trotuarul rulant sau cu telecabina, în concediu pe Venera sau pe Martie cu naveta spațială din Cosmogara Bărăgan Sud, cu plecarea în fiecare seară după apusul soarelui, iar în stațiunile de pe Planeta Albastră vor rămâne doar șomerii și cei neajutorați. Niciunul din aceste vise nu s-a realizat. Las-o baltă, că prea o iei razna! Erau prea hazardate. Țelul nostru acum, în calitate de bunici, sunt nepoții și strănepoții, dacă-i vom apuca. Trebuia să ne gândim la ei, să sădim
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mintale și fizice a femeilor și exploatare sexuală. Caracterul agresiv al „locurilor de reconfortare” se manifesta prin două aspecte paralele. În primul rând, Japoniaxe "Japonia" - ca stat - era cea care le aducea pe victime la condiția de sclavie - neputincioase și neajutorate din cauza statutului lor de locuitori ai unor țări colonizate și ocupate (Coreeaxe "Coreea", Taiwanxe "Taiwan", Chinaxe "China", Filipinexe "Filipine", Indonezia). Acesta constituie un exemplu șocant de stat puternic care amenință demnitatea umană și securitatea cetățenilor țărilor mai slabe și ai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și violență. Principalul ei scop îl constituie exploatarea fetelor și a femeilor pentru plăcerea și în folosul bărbaților, iar caracterul pe care îl capătă depinde, în foarte mare măsură, de condițiile economice, existând tendința de exploatare a celor săraci și neajutorați în favoarea celor bogați și puternici. În perioadele de izolare a țării, prostituția niponă a fost parte integrantă a ierarhiei sociale. În Japoniaxe "Japonia" feudală, victimele erau în primul rând fete sărace din zonele rurale ale statului, iar în cursul perioadelor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Connellxe "Connell, R.W." (1987), pentru a identifica instituțiile în care se construiesc regimurile de gen și în care se poate produce o schimbare. Vom trece, de asemenea, în revistă părerile privind modul în care fiecare femeie poate deveni, din neajutorată și pasivă din punct de vedere politic, competentă și/sau activă politic. În al treilea rând, vom folosi noțiunea de „aspecte strategice ale globalizării”, definită de Sassenxe "Sassen, Saskia" (1996), pentru a identifica două regiuni geografice - Chiapasxe "Chiapas", Mexicxe "Mexic
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
profesorii, avem „păcatele” noastre. 1. Simptomul psihotic. Unii profesori transformă evaluarea într-un prilej de etalare a științei, a puterii, a personalității lor. Naturile psihotice abia așteaptă să demonstreze cât de „tari” sunt. Cu cine? Cu niște ființe plăpânde și neajutorate, care nu pot riposta tocmai pentru că sunt încorsetate într-un mecanism tiranic și nimicitor. Să ne gândim, de pildă, la acei profesori care abia așteaptă să-și „articuleze” elevii (cu note proaste, bineînțeles), să le demonstreze că „nu știu”, că
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de unelte capabile să facă față situației dificile. Pericolul depinde de felul în care o persoană se simte capabilă să stăpânească pericolul. Când o persoană se simte capabilă, să prevină răul, pericolul dispare sau devine minimalizat. Când ea se simte neajutorată sau prea slabă ca să-l prevină, pericolul este mai mare, severitatea lui depinzând, desigur, de gravitatea răului care este anticipat” (op. cit., p. 10) . Asupra, insuficiențelor acestor ipoteze sau teorii explicative, insistăm în capitolul următor al lucrării de față. Vasile Pavelcu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
2); coleg (2); compasiune (2); copii (2); a dărui (2); dorință (2); dragoste (2); face un bine (2); fericire (2); harnic (2); implica (2); indiferență (2); încredere (2); încurca (2); lasă (2); lucru (2); mamă (2); mîna (2); nădejde (2); neajutorat (2); omenesc (2); omenie (2); omul (2); părinte (2); părinții (2); prietenos (2); a salva (2); salvare (2); spital (2); sufletist (2); susținere (2); voluntar (2); acțiune; a acorda; ajuta; a ajuta; alătura; alege; alegere; alerga; alina; altruist; pe alții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ignora; imbold; imperativ; impulsiona; interes; iubi; a iubi; iubire; iubitor; împărți; împlinire; încuraja; încurajare; îndemînare; îndemn; îndrumare; însoți; înțelege; a înțelege; județ; lăsa; lebădă; un leneș; a lucra; mărinimie; mijloc; milui; mirare; mîine; mîndrie; a motiva; a mulțumi; muncă; muncește; neajutorați; necesitate; nespus; de nevoi; la nevoi; nevoiașii; niciodată; oferă; oferă sprijin; un om; omenire; omenos; ONG; orfan; oricine; oricînd; ospitalitate; pasăre; perfect; persoana; persoană; persoanele; pîine; pompier; povară; să plece; un prieten; prietenii; prinde; problemă; proptea; pune cot la cot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență; îmbătrînită; îngrijită; jale; lacrimi; limită; mamă; dna Maria; martie; măicuță; micuță; miros; moartă; modernă; nas; nas cîrn; năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie; persoană; persoană în vîrstă; pieptăn; proastă; răposată; regret; rural; sat; sărmană; scîrbos; scorpie; scundă; sexy; sfat; simpatie; slută; sobă; spray; stradă; străbunica; surie; știrbă; tanti
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
100); tînăr (68); înțelept (47); bunic (46); vîrstnic (28); în vîrstă (24); om (23); înțelepciune (22); bunici (18); moșneag (17); neputincios (15); bunel (14); riduri (13); vîrstă (11); barbă (10); experiență (10); moarte (10); vechi (10); singur (9); bolnav (8); neajutorat (8); trecut (8); bunica (7); pensie (7); alb (6); cărunt (6); respect (6); bunicul (5); baston (4); bunei (4); chinuit (4); copil (4); etate (4); milă (4); neputință (4); pensionar (4); senectute (4); sfîrșit (4); timp (4); boală (3); deștept
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mort (7); sănătate (7); slăbit (7); tare (7); mintal (6); necăjit (6); pacient (6); supărat (6); cancer (5); greutate (5); SIDA (5); slab (5); copil (4); doctor (4); febră (4); frică (4); ghinion (4); grav (4); greu (4); incurabil (4); neajutorat (4); nebun (4); rănit (4); (3); ebola (3); îndurerat (3); maladie (3); medicament (3); muribund (3); la pat (3); slăbiciune (3); supărare (3); tratament (3); beteag (2); cap (2); chin (2); disconfort (2); galben (2); ghinionist (2); mama (2); mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
13); sărman (12); bolnav (10); defect (10); miop (9); pirat (8); tristețe (8); nu vede (8); handicap (7); milă (7); vedere (7); durere (6); handicapat (6); trist (6); Băsescu (5); bătrîn (5); neatent (5); ajutor (4); boală (4); ghinion (4); neajutorat (4); negru (4); surd (4); urît (4); văz (4); fără vedere (4); (3); bani (3); baston (3); cîine (3); necaz (3); fără ochi (3); somn (3); ban (2); ciung (2); clarvăzător (2); greutate (2); invalid (2); nedreptate (2); nefericit (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fericire; ferm; ființă; flămînd; fotbal; best friend; funie; gălăgie; gălăgios; ghem de blană; haios; Hatchi; hoinar; Husky; impunător; inamic; inteligență; inuman; iubit; iubitor; înțelept; jabă; jug; labe; Labrador; lasă; lăsat; lătra; Leskie; liniște; mascul; meu; miros urît; mîncare; mîngîiere; motan; neajutorați; nefolositor; negru; obstacol; ochi nevinovați; om rău; Oscar; parc; pătrat; pechinez; pitbull; președinte; prieten adevărat; prieten bun; prieteni; prietenul omului; protecție; pufoșenie; pui; pune; putere; rasă; risc; Rona; semn; slab; sprijin; stă; fără stăpîn; sucă; teamă; totalitate; urlet; urs; ușă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tata; tată; tencuială; tencuitor; tîmplărie; tradiții; treabă; unealtă; uzină; vechi; vînător; ziditor; ziduri (1); 769/197/71/126/0 mic: mare(178); copil(112); pitic(72); furnică(18); scund(17); neînsemnat(15); mîncare(13); bebeluș(12); firav(12); minuscul(12); neajutorat(12); mărunt(10); puțin(9); șoarece(9); drăguț(8); grătar(7); micuț(7); slab(7); gingaș(6); gîndac(6); bere(5); frumos(5); om(5); pui(5); scurt (5); voinic(5); drăgălaș(4); fragil(4); mic(4); mititel(4); neputincios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
blăniță(3); drăguț(3); firav(3); frigărui(3); oi(3); plăpînd(3); stînă(3); vițel(3); admirație (2); berbec(2); cîrlionți (2); copil(2); cumințenie (2); cuțit (2); fraged(2); iarbă(2); Iisus(2); lup(2); micuț(2); mititel(2); neajutorat(2); om(2); pastramă(2); pășune(2); pește(2); porc(2); puf(2); sacrificare(2); tăiat(2); abilitate; agil; animăluț; atenție; be; bleah; blîndețe, inocență; bou; Boysam; bucurie; bunătate; cald; car; casă; cărniță; cireadă; cîine; cîmp; cîrlan; cîrlionțat; cîrnați; Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
00: 00; 10.00; 2; 7; 8.20 (1); 826/166/52/114/1 orb: nevăzător (124); chior (75); întuneric (73); ochi (62); ochelari (50); negru (25); om (18); trist (16); milă (12); nu vede (11); suferință (9); tristețe (9); neajutorat (8); vedere (8); baston (7); bolnav (7); nefericit (7); surd (7); văz (7); boală (6); defect (6); handicap (6); bătrîn (5); sărman (5); cîine (4); durere (4); neștiutor (4); fără vedere (4); sărac (4); văzător (4); chin (3); dragoste (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); copilaș (2); coteț (2); la cuptor (2); curte (2); dulce (2); foame (2); fragil (2); fragilitate (2); fulgi (2); găini (2); gheare (2); grijă (2); grill (2); gustos (2); iepuraș (2); iubire (2); iubit (2); început (2); mei (2); neajutorat (2); nou-născut (2); de om (2); ouă (2); proteine (2); pufoșenie (2); rață (2); la rotișor (2); sat (2); cu smîntînă (2); viitor (2); zbor (2); adult; afecțiune; ajutor; aliment; animal pufos; de animal; animale; apetit; ardei; arici; aripi; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
usturime; verde (1); 799/135/48/87/0 sărac: bogat (135); fără bani (31); om (31); sărman (30); bani (27); milă (27); trist (22); amărît (21); necăjit (19); lipit (13); cerșetor (12); foame (11); nefericit (10); cinstit (8); lipsit (8); neajutorat (8); nevoiaș (8); fericit (7); tristețe (7); curat (6); flămînd (6); leneș (6); lipsă (6); murdar (6); fără (5); gol (5); lipit pămîntului (5); umil (5); urît (5); bolnav (4); compasiune (4); durere (4); lipsuri (4); modest (4); neavut (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gros (11); oase (11); copil (10); frumos (10); tare (10); ușor (10); anorexie (7); foame (7); nemîncat (7); siluetă (7); băiat (6); fragil (6); înalt (6); nepregătit (6); os (6); anorexic (5); bărbat (5); corp (5); flămînd (5); moale (5); neajutorat (5); sărac (5); schilod (5); băț (4); eu (4); sensibil (4); ajutor (3); animal (3); atletic (3); boală (3); caracter (3); chinuit (3); dietă (3); de fire (3); fire (3); de îngeri (3); mîncare (3); pricăjit (3); fără putere (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); altă țară (2); altul(2); amic(2); apatrid(2); bogat(2); de tot(2); depărtare(2); dor(2); dubios(2); emigrant(2); imigrant(2); indiferent(2); informație(2); internațional(2); în noapte(2); înstrăinat(2); localnic(2); mister(2); neajutorat(2); neamț (2); necunoaștere (2); neștiință(2); neștiutor (2); neutru(2); nimeni(2); pierdut(2); pribeag(2); rom (2); român(2); rus(2); singurătate(2); straniu(2); student(2); trist(2); tu(2); ungur(2); venetic(2); absent; acasă; acela
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos (3); înalt (3); linie (3); picior (3); rău (3); scurt (3); telefon (3); ușor (3); apă (2); chibrit (2); cravată (2); efemer (2); fata (2); felie (2); femeie (2); firavă (2); gingaș (2); glas (2); haine (2); iarbă (2); neajutorat (2); obiect (2); plăpînd (2); rupe (2); se rupe (2); slabă (2); slabe (2); Slim Shady (2); sport (2); stilou (2); strat (2); șiret (2); tricou (2); urît (2); uscat (2); viață (2); zvelt (2); ace; acul; amenința; anorectică; anorexie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
divorțată; doamnă; dor; familie; farmece; femeie îndurerată; femeie liberă; frică; frustrată; gol; greu; greutate; grijă; împăcare; împlinire; îndoiată; îndoliată; înmormîntare; înspăimîntare; lacrimă; lanț; liberă, singură; lipsă; martiră; măritată; melancolie; milă; mireasă; mititica; moartă; muiere; de mult; nasol de ea; nașpa; neajutorată; nefericire; nemăritată; neprotejare; niciodată; nirvana; om; orfan; păcat; părăsit; părăsită; pedeapsă; plictisită; pribeag; proaspătă; problemă; puternică; rană; rău; fără rost; săraca!; scăpare; simpatie; soacră; soartă; solitară; spinare; tăcere; tare; tinerețe; tragedie; urîtă; ursuz; vecină; pe viață; Vitoria; Vitoria Lipan; Vrîncioaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu nepăsarea psihologică ordinară, cu lipsa de interes pentru ceilalți din motive pur egoiste, cu absența sentimentului de solidaritate față de semenii aflați în nevoie, cu suprimarea milei față de cel sau cea în suferință, sau cu lipsa de grijă față de cei neajutorați sau dezavantajați de soartă. De altfel, Marc Aurelian, în Către sine, n-a obosit să repete că această formă de indiferență este sinonimă cu reținerea, cu prudența, și cu tăria caracterului. El obișnuia să spună că omul nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]