709 matches
-
iscă mierea. Un tip, cam anacronic în acțiuni, dacă luăm în considerare turbăciunea problemelor care sfâșiau lumea a luat o inițiativă. Era lucrător de televiziune, la canalul ‚’’ Realitatea’’. Îl chema Mihai Tatulici. Era bucovinean. Ce idee a născut mintea sa neastâmpărată? Să înceapă o campanie de împăduriri. A și trecut, rapid, la treabă. Silvicultorii furnizau materialul săditor. Asigurau, totodată, asistența tehnică necesară. Plantatori - cine dorea, benevol, sâmbăta și duminica, indiferent de etate, preocupare în viața de toate zilele. Fără nici o plată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
o arate trei membri ai echipajului Mararei, însă după ce depășiră cotul plajei și se știură feriți de privirile celor care rămăseseră în Marae, începură să chiuie de bucurie, îmbrățișându-se, îmbrâncindu-se și trântindu-se prin nisip ca niște copii neastâmpărați. Am reusit! Am reusit! strigau întruna. De-acuma suntem bărbați! Când reușiră în sfârșit să se liniștească, se așezară roată, privindu-se fericiți, dar nevenindu-le încă să creadă că era adevărat. —O să mergem!... exclama până la urmă Tapú Tetuanúi, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
clăbucul în ochi, iar alții scuipau scârbiți după ce mușcau din bucata albă de săpun. Apoi începură să râdă unii de alții de ciudata lor înfățișare și sfârșiră prin a se bălăci și a se stropi ca o bandă de copilași neastâmpărați. Râsetele și gălăgia lor i-a împiedicat să audă zgomotul ce se apropia și, când avioneta trecu pe deasupra capetelor lor, huruind la mai puțin de o sută de metri înălțime, nu mai avură timp să fugă. Țipară speriați, dar avioneta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
îndrăzneală și entuziasm, energie și exaltare, inconștiență și ardoare, astfel și în nenumărate alte feluri se înființează, uimește și există tot ceea ce apare nou, ivit ca iarba pe dealuri în pragul primăverii, ca puii de ied care țopăie sau mînjii neastîmpărați care galopează liberi pentru că nu pot fi nicicum altfel decît așa... Tineretul din ziua de azi... Dar cînd n-a fost tineretul în ziua de azi?... Tineretul este mereu în ziua de azi și mereu trecutul acuză prezentul că s-
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
în linii drepte și zig-zaguri... dar au fost mereu la fel. Și cine sînt de fapt tinerii din ziua de azi? Cine alții decît noi, toți cei care ne simțim, ne considerăm și ne dovedim tineri, nou născuți, miraculoși și neastîmpărați deopotrivă, aspirînd la a fi înțelepți și reușind să punem destinul la încercare... Cine se crede în această categorie, în această eternă etapă de a fi, să ridice două degete... Stai măi că oprești traficul și încurci semafoarele, nu vezi
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
nevoie de foarte multă tinerețe, de fervoare mistică, de foarte mult sex. Nu pot să mi-i Închipui cum stau ei acolo, În Întîmplările teribile ale materiei lor. Singuri, suportînd tăcuți acest proces În care carnea cea moale și dulce, neastîmpărații nervi, creierul cu miracolele lui se face o humă cleioasă și nu se mai distinge ochiul de inimă, limba de ureche, venele de mațe și pămîntul și-i Însușește bucată cu bucată. Pietrele mute le sorb tulburatele limfe, În filtrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Îmi păru banală ca orice altă fată. Aveam o slăbiciune pentru blonde. Oxigenîndu-se, Patricia exagera această însușire. Coloarea aurie îi punea în valoare trăsăturile fugoase dar și transparența epidermei, în vreme ce un fel de dulceață avidă îi umfla buzele și sînii neastîmpărați. Ca o cascadă de izvor, trupul fetei părea unduitor. Pentru a-și admira pulpele, o inocență vinovată o făcea să-și răsucească capul la spate. Pe culoarul unde mișunau studenții, Patricia rezema în fiecare zi fereastra cu o țigară între
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
amicul acestuia, colegul Pasăre, chel, mărunt, mongoloid, pisălogul Nalbandu, colegul Nalbandu între schițele, calculele, devizele, justificările sale. Combinatul, Captarea - dedurizarea - denisiparea - decantarea primară, secundară, finală, adică soții Marilena micuța și arogantul Anton Albu și turturica Șefului, tovarășa Caropol Gina, lângă neastâmpărata Mariana Melnik, mamă nemăritată și mereu înamorată. Stațiile de pompe, ochelaristul filatelist numismat Robert Braun, mahmurul Mehmed, ofițerul-iscoadă Adrian Lupu, stagiarul Tudorel Tomski, Consuela cățelușa. Colectoarele și epurarea, adică manieratul Varlam și tovarășul Manole, lucidul Lucian Vornicu și amicul A.P.
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
plecat spre Abimelec, căci își ziceau: El este frate cu noi." 4. I-au dat șaptezeci de sicli de argint pe care i-au ridicat din casa lui Baal-Berit. Abimelec a cumpărat cu ei pe niște oameni fără căpătîi și neastîmpărați, care au mers după el. 5. A venit în casa tatălui său la Ofra, și a ucis pe frații săi, fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră. N-a scăpat decît Iotam, cel mai tînăr fiu al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
putea ca să se iște vreo păruială, atât de sfântă, fără să fie la mijloc vorba de eternul ochi al dracului, banul. Așa cum pe timpuri, cică toate drumurile duceau la Roma, acum toate drumurile sunt dirijate invariabil, de către codița îmbârligată a neastâmpăratului cu cornițe, spre locul unde se pot face bani. După câte vă observ eu, nu cred că ați fost vreodată în Țara Sfântă. Vă spun sincer, că nici eu nu am fost, dar și așa numai citind și aflând câte ceva
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
chiar mâine. A ajuns bătrânelul pe la grădina zoologică, tocmai prin zona animalelor periculoase, în speță leii. E vorba de fioroșii, și foarte musculoșii lei africani, nu de leii amărâți, costelivi și nenorociți ai lui Isărescu, de la Banca Națională. Un copil neastâmpărat și băgăreț, ca și cel care a luat-o peste bot de la Băsescu, a trecut de gărdulețul de protecție și s-a apropiat de cușca leului, până aproape de zăbrele. Atunci leul n-a stat prea mult în cumpănă, și luând
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bună zi, membrii cercului de radiestezie South Eastern Balcans se apucară de măsurători în jurul blocului. Ceea ce duse însă surpriza la apogeu, a fost faptul că zona cu pricina se dovedi o cascadă de energii albe, pozitive. Radiesteziștii avansați descoperiră cu neastâmpăratele lor nuielușe de alun sumedenie de izvoare cristaline (probabil că de atunci datează și zicătoarea „frumos clipocește buna dimineață”). Finalmente, pentru Jean totul deveni limpede: ceea ce demarase el nu era o afacere, ci o misiune. Imediat după această Iluminare, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
torcea pe lavița de lângă sobă, tăcută, închisă în muțenia ei. Uneori, lăsa furca pentru a se apropia de fereastra dinspre curte, unde lua ceaslovul cu rugăciuni și bolborosea din el, în șoaptă, să audă numai ea. Sora mea, Leana, fire neastâmpărată, nu prea suporta să stea acasă. Eu, mai cuminte, sedentar din naștere, încercam să țin pasul cu tata la "lecturi". Biblia o învățasem, cred, pe dinafară, o citisem de vreo șapte ori. Când venea primăvara și nu era încă timpul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nebronzate de pasiunea amintirilor... am sorbit lacomi în ciuda Împăratului Verde dintr-un pur imbold erotic, atracțiile vulgare dispărând în impulsuri omenești nevinovate, fibrilații cugetate și violente curățenii sufletești. Împărate... dă-mi Gladiola din ținutul lacurilor limpezi și casante să tremurăm neastâmpărați de ospățul serii, să fredonăm în surdină melodii uitate în ceasul delăsării, să ne-nfruptăm dornici cu lingurița din salatiera de argint plină cu ambrozie fierbinte și să imprimăm reverii blajine în păduricea plină de alburii păcate! Kilometrul opt Spaima
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cum ar fi apreciatul pictor Nicolae Ciochină și omul cu notorietate, poetul și prozatorul de valoa re Alexandru Tacu - Zeletin, sensibila și talentata Elena Petrima n, toți trei născuți la Burdusaci, dar și Lucian Vasiliu, poet valoros, un dotat și neastâmpărat om de cultură al Iașului care l a ad optat, născut la Puieștii Tutovei (Puiești, Cotul Puieștilor, sat și trup de moșie în ținutul Tecuciului la 1836), legat sufletește și prin activitate de Tecuciul în care s au născut ori
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cum deschise ușa încăperii, o întâmpină o ființă lividă, stoarsă de viață, umbra unei umbre, cu un zâmbet pe care buzele încercau să l schițeze, dar cu toate eforturile nu reușiră să-l afișeze. Ochii ei, cândva căprui, vii și neastâmpărați, deveniseră inexpresivi, de un galben pal, ca frunzele unei toamne târzii călcate îndelung de pașii nepăsători ai trecătorilor. Văzând-o pe Ina, Olga întinse o mână spre aceasta, cu un vădit efort, însoțindu-și gestul de un geamăt. Nu reuși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
la minister... Vino, vino, n-ai frică! Jenică nu-i gelos, cu toate că mă adoră... Își aduse aminte de pat, văzu niște adâncituri și se repezi să le netezească, murmurând cu o satisfacție plină de mîndrie: ― Uite ― așa-s bărbații de neastâmpărați... Parcă poți scăpa de insistențele lor? Titu se simți jenat și, ca să schimbe vorba, se grăbi să-i spuie că diseară va veni acasă poate mai târziu, pentru că are să petreacă la restaurantul Enache cu un domn. ― Ah, Enache, ce delicios
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
galbenă, cunoscută, de la Amara. Când opri trenul, un băiețandru se repezi la vagonul în ușa căruia se arătase Grigore Iuga, strânse bagajele și le duse la trăsură. Vizitiul Ichim, bătrân și sfătos, ținea strâns din hățuri pe cei doi telegari neastâmpărați, care-și rodeau zăbalele și scormoneau cu copitele pietrișul. ― Bine-ați venit, conașule! ― Bine v-am găsit, Ichime! răspunse Grigore, suindu-se lângă tânărul Herdelea. Toate bune pe aici? ― Toate, conașule, și sănătate! ― Ei, dă-le drumul! Un țâțâit energic
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
negru. Își cunoștea prea bine drumul prin coridorul mic și îngust la dormitorul lui obișnuit, aflat mai în fund, cu fereastra spre conacul vechi. Se dezbrăcă, se trânti pe pat. Somnul nu venea. Inima-i era plină de o bucurie neastâmpărată. Dorea pe Nadina cum n-o mai dorise de mult. Și totuși s-a retras aici singur. Dacă ar fi insistat... Dar e mai bine așa. Altfel ce deosebire ar fi între iubirea lui și a unui bădăran care nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bătaie, drac împielițat ce ești! Copilul se ridică și, fără să se uite la nimeni, porni pe uliță în sus, ținîndu-se cu mâinile de urechi și urlînd: ― Aoleu, că mi-a rupt urechea!... Aoleu, că m-a omorît! ― Tare-i neastâmpărat și nebunatic băiatul ăsta! clătină din cap o femeie. ― Hai acasă, Nicușor! zise nevasta lui Vasile Zidaru, luîndu-și odrasla cu mândrie de mână. Tu ești cuminte, Nicușor, așa-i, dragul mamei? Tu nu ești obraznic cu oamenii, așa-i, Nicușor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
împins-o încoace și încolo, mulțimea se zvârcolea și se aprindea. Cârciumarul Busuioc, care ieșise în prag, înțelegînd pricina forfotelii, strigă către Trifon: ― De-al lui Pavel vorbiți? De băiețel?... Ia lăsați-l dracului, măi creștini, că-i obraznic și neastâmpărat de n-are pereche!... Că doar și tu I-ai ocărât deunăzi aici, Trifoane, când nu știu ce făcuse... Vorbele cârciumarului căzură peste oameni ca o undă rece pe o fâlfâire de aburi. Se făcu o clipă de tăcere uimită, parcă mulțimea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
soția lui, Grigore nu se credea îndreptățit să decidă nimica în privința ei. Gogu, deși încă neconsolat, credea că, de vreme ce destinul a mînat-o la țară, în zilele cele mai periculoase, nicăiri n-ar avea odihnă mai mare sufletul ei atât de neastâmpărat în viața aceasta, decât acolo unde a găsit-o moartea. La parastasul de trei luni, vor merge cu toții. De altfel, cu aceeași ocazie, el ar vrea să-și vândă moșia lui de la Lespezi, poate și pe a Nadinei de la Babaroaga
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gusturile și senzațiile. — Atunci ai nimerit. E frumoasă. — Și ce mai e ? — Medic. Anestezist la Spitalul de Urgență. De fapt, e încă rezidentă. Are carnet de conducere și un teanc de amenzi pentru depășirea vitezei. A renunțat la mașină. — Fire neastâmpărată așadar... Nu am rubrică... Iacob Zevedei luă hârtia de pe masă. O mai citi o dată, apoi se rezemă de speteaza fotoliului, căutând să prindă vibrațiile Vocii. Făcu foaia ghemotoc. Vocea lăsă să-i scape o exclamație de uimire, așteptând ca ghemotocul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zvâcneau în ritmul unei inimi pe care n-o bănuiai nicăieri. În colțurile gurii, tusea hohotită și neterminată din plămânii vlăguiți lăsa o spuzeală rozalie care se usca, făcând ca marginile să atârne ca o mască veche. Bunelu avea ochi neastâmpărați și veseli. Moartea, tot fugărindu-l, ostenise și rămăsese în urmă. El se împuținase și, cum la morți lucrurile se întâmplă pe dos decât la vii, începuse să se împuțineze de la miez către suprafață. Astfel încât, spre deosebire de anii primelor tinereți, singurul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
răzbată prin mânecile suflecate, scoteau la iveală unghii lungi și încovoiate, pe măsura încrețiturilor pe care le scărpina, în vânătoarea neostoită, pe la încheieturi, după tot soiul de păduchelnițe. Astfel încât, ducând-o tot într-o scărpinătură, Bunelul avea aerul vesel și neastâmpărat al unuia care, lăsând moartea în urmă, își luase de-o grijă. Puțică erau gemeni, tocmai de aceea, ca să nu-i încurce, Calu hotărâse să le dea un singur nume. Nu pentru că i-ar fi fost teamă să nu greșească
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]