668 matches
-
V. OBIECTIVELE STRATEGICE ȘI DIRECȚIILE DE ACȚIUNE PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ 2016-2020 Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii, având ca țintă strategică: a) Creșterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014*29) ... *29) Eurostat, http://ec.europa.eu/education/tools/et-monitor ro.htm, Monitorul educației și formării 2015 ────────── Obiectivul strategic 2
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
European". VI. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI EFP DIN ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2016-2020 Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii Indicator de performanță: Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 ȘI 4 *Font 7* Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice Indicatori administrativi 1.5. Elaborarea/revizuirea fundamentelor │Număr de standarde de │Responsabil: 1.6. Elaborarea de materiale didactice │Număr de materiale
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
muncă, │mediul rural și din medii defavorizate, precum și│ │pe baza contractelor de ucenicie sau a contractelor│pentru populația romă │ │de pregătire practică. Anexa 4 Arborele problemelor *Font 7* Rata redusă de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, │ │necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 și 4 Anexa 5 Arborele obiectivelor *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Creșterea ratei de ocupare și în special a ratei de ocupare a tinerilor │ │din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
20-34 ani, │ │necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 și 4 Anexa 5 Arborele obiectivelor *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Creșterea ratei de ocupare și în special a ratei de ocupare a tinerilor │ │din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de Anexa 6 Costurile estimate ale Strategiei educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020*40) Anexa 7 Mecanismul de monitorizare a Strategiei educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020 1
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și generarea de rapoarte. 18) Prezentăm în continuare Tabelul de măsurare a rezultatelor care face parte integrantă din Metodologia de monitorizare anterior prezentată. ... *Font 7* Obiectivul strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel │ │de educație ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014*42) │ ├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤ │Direcții de acțiune propuse în strategie│Indicatori propuși în strategie│ Țintă │ Surse de date │ Termen 4. Număr de
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
enumerate în anexa I de la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CSCE) Încadrate la Capitolul 76 Încadrate la Capitolul 82 Încadrate la Capitolul 84 Încadrate la Capitolul 85 Încadrate la Capitolul 86 Încadrate la Capitolul 94 Necuprins în capitolele în cadrul cărora se încadrează. ANEXĂ POZIȚII SAU SUBPOZIȚII DIN CARE NUMAI O PARTE ESTE CUPRINSĂ DE CONCESIA GATT SAU ÎN CARE AU FOST ACORDATE DIFERITE CONCESII Cod NC Descrierea mărfurilor Tarif al datoriei vamale convențional (%) 0306 Crustacee, în
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
cină. botează-te în inima ta. pe Domnul sădește-l. în răsuflarea ta. viața ta scald-o în lacrimi. despre chipul cel dulce al morții întreabă-i pe părinți. umple amintirea ta cu duh. sălășluiește-L în tine pe cel necuprins. chiar pe aici, mireasa trecu lăsând unde neliniștite de voaluri. ciupind pleoapa noastră la vreme de iarnă. chiar printre aceste fire de iarbă, roza ei făptură, încoronată, dintre spumele mării ieși. vestind prima zăpadă, vântul răbufnind printre pociumbi. degrabă intra-
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
limba maternă și piertre în gură. Sugînd lacom adevăr din geamul oglinzii (să aștepți, să vrei, să știi), arta înaltă a industriei. Aceleași modele crează ce-i mai bun. Poți respira în vakuum. Auziți, auziți! Știe, cîntă. Schimbă marea pe Necuprins. malul pe Nemărginire. Greutatea pe imponderabil, piatra din gură pe stea ophistognathus aurifrons Prințesă pe mazăre, Maia Plissețkaia. Se trezește dimineața și merge la lucru, se-nvîrtește și se-nșurubează înăuntru în pămînt. Zi după zi sapă mai adînc, se învîrtește
Dana Ranga by Nora Iuga () [Corola-website/Imaginative/9305_a_10630]
-
de doctrină: Marele Cuvânt Catehetic, după tratatul lui Origen. Ce este epectaza și câteva referințe asupra acesteia din opera Sfântului Grigorie. Diverse interpretări ale teologilor occidentali cu privire la concept. Una dintre constantele gândirii Sfântului Grigorie este tensiunea dorinței neîncetate după cunoașterea necuprinsului dumnezeiesc, incapacitatea de a putea ajunge la capătul cunoașterii acestui necuprins, totodată omul cunoscându-și propriile limite. Sufletul, atras fiind de Dumnezeu, este într-o continuă și fără oprire mișcare ascendentă pe scara virtuților către treptele superioare ale plenitudinii harului
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
epectaza și câteva referințe asupra acesteia din opera Sfântului Grigorie. Diverse interpretări ale teologilor occidentali cu privire la concept. Una dintre constantele gândirii Sfântului Grigorie este tensiunea dorinței neîncetate după cunoașterea necuprinsului dumnezeiesc, incapacitatea de a putea ajunge la capătul cunoașterii acestui necuprins, totodată omul cunoscându-și propriile limite. Sufletul, atras fiind de Dumnezeu, este într-o continuă și fără oprire mișcare ascendentă pe scara virtuților către treptele superioare ale plenitudinii harului, până la îndumnezeire. Acest urcuș este elanul către Dumnezeu ce presupune eliberarea
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Lupan. Copilăria și-a petrecut-o printre țăranii din partea locului, de la care, fiind o fire ageră și iscoditoare, sorbea vorbele înțelepte, participând la munca lor neprecupețită, pătrunzându-se de cumsecădenia, ospitalitatea, integritatea lor, savurând pitorescul inconfundabil al naturii, frumusețea și necuprinsul holdelor, bogăția florei și a faunei plaiului natal. Toate acestea i s-au întipărit adânc în suflet, servindu-i drept permanentă sursă de inspirație în opera sa de o viață. Scriitoarea face parte din generația lui Ion Druță, a Ariadnei
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
Din muntele ce-n zări apare Și se coboară pân’ la șes. A făcut marea și oceanul, Albastre râuri să primească. Balena, linul, ca și cleanul Și mii de specii să înfrățească. Și pasărea ce zboară cerul, Senin azur de necuprins, Adună în pene curcubeul Cu dor de viață neînvins. Dar și jivine, târâtoare, Cu gând viclean, pe sub frunziș, În văgăună de răcoare, S-adune pradă pe furiș. Și ca să fie curăție A născocit păduchi și puric Să soarbă sânge, APĂ
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Siretului, se află satul D. Câmpurile-i întinse ar aminti de stepă, dacă, din loc în loc, nemulțumite parcă de felul cum stau așezate, nu s-ar pogorî în văi drepte, nu prea mari, și dacă n-ar fi pădurea de necuprins care se întinde dinspre apus de sat, ridicând un zid verde în calea câmpiei, ca pentru a-i stăvili avântul.”" În 1902, într-o scrisoare adresată Olgăi Kobyleanska, Mihailo Koțiubinski a scris: Scrisoarea a avut o mare importanță pentru scriitoare
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
Virgil Flonda a fost, este și va fi unul din cei mai frumoși oameni pe care i-am întâlnit vreodată. Îi aduc acest omagiu în virtutea unei prietenii ce ne-a legat dincolo de limite, încercând să spun prin cuvinte ceea ce numai necuprinsul poate exprima. A fost un om mândru. Un artist născut, nu făcut! Orice costum - de la prinț la cerșetor - cădeau bine pe trupul lui de gimnast. Cerea mult, dar oferea fără limite. Era un om sever. Ura trădarea. Era cinstit și
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
Șora a fost o admiratoare a lui Goethe, Thomas Mann și Ernst Jünger, cărora le invidia vitalitatea fizică și disciplina intelectuală. Scriitoarea își pune deseori problema rolului omului în univers: "„Ce caut aici? Ce caut pe acest pământ? Vast, de necuprins, cel puțin pentru noi, furnici gânditoare, și el minuscul punct în necuprinsul universului prezent cu prezența sa înfricoșătoare de câte ori căutăm cu privirea repere fixe în vastitatea nemărginită: stele fixe, constituind forme fixe ce ne devin prietene prin denumirile inventate pentru
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
Jünger, cărora le invidia vitalitatea fizică și disciplina intelectuală. Scriitoarea își pune deseori problema rolului omului în univers: "„Ce caut aici? Ce caut pe acest pământ? Vast, de necuprins, cel puțin pentru noi, furnici gânditoare, și el minuscul punct în necuprinsul universului prezent cu prezența sa înfricoșătoare de câte ori căutăm cu privirea repere fixe în vastitatea nemărginită: stele fixe, constituind forme fixe ce ne devin prietene prin denumirile inventate pentru ele de antici. De oameni ca noi care au trăit cândva, în
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
peste umerii noștri osoși peste lumea noastră și suflet, spațiul granulos ca nisipul. Prăzi ale cărnii nu ne-ntrebăm unde anume se săvârșește tortura oamenilor; ci unul peste altul rupți, cimitir uriaș de oase vinete, îndesiți pe pământ alergăm prin necuprins alergăm cerând sus și tare vidului, luminii fragede, pâlpâitoare a lumilor rotitoare, moartea. Glasul ne șovăie, se-alungește de la un pământ la altul, mare, întunecat și umple creatul unde nici țipenie nu e cu un blestem ce se frânge în
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
de exterminare. Astfel, masculinitatea oprimată, înlănțuită, își redefinește resursele interioare încercînd să povestească, să meargă narativ pe urmele experiențelor apostolilor lui Isus. Singurele care îi pot ajuta, fie doar și pe unii, să înțeleagă neînțelesul, absurdul, să cuprindă cu mintea necuprinsul faptelor semenilor.
Cine sînt eu? by Marina Constantinescu () [Corola-website/Journalistic/10969_a_12294]