60,569 matches
-
13-15 iunie 1990, cu minerii făcînd ordine pe străzile Capitalei, acțiune inimaginabilă într-un stat de drept reprezintă exemplul cel mai elocvent), dar nimeni nu le găsește. Toată lumea vede jumătatea goală a paharului, gîndește variante politice exclusiv în alb și negru, prin eliminarea celuilalt. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca vizitează România unde se bucură de o binemeritată primire triumfală. Foștii țuțări ai regimului Ceaușescu (Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu, Eugen Barbu) pretind cu tupeu să li se recunoască un calitatea de
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
fost înconjurat de „oameni furioși” care doreau să-l linșeze (vezi p. 56), că în 1991 în țară s-a anunțat „moartea lui Eugen Ionesco” (în teatre s-a păstrat un moment de reculegere, „Cotidianul” pregătea o ediție cu chenar negru) cînd de fapt a fost vorba despre... aniversarea dramaturgului (vezi p. 190) sau că tatăl lui Horia-Roman Patapievici a fost deținut politic. De altfel, prima apariție a lui H.-R Patapievici (alături de Vlad Zografi și Mariana Marin, cele mai plăcute
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
și cu Descartes! m-am trezit imputându-le. Mi se explicase, după aceea, că fiecărui sfânt trebuia să-i vină rândul și să fie popularizat. Ceva aproape... electoral! La întoarcere, fix după o lună, deschizând fereastra, porumbelul cenușiu cu pete negre, căruia îi pun zilnic firimituri pe pervaz, ateriză lângă mâna mea numaidecât, fără să-i pese. Va trebui neapărat să știu pe de rost fraza franciscană - viitorul umanității, poate...
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
fost specific fiecăruia dintre aceste două masacre abominabile, deci atît asemănările, cît și diferențele - și aceea de a nu favoriza un termen al comparației în dauna celuilalt”. Lectura a două cărți, Distrugerea evreilor din Europa de Raoul Hilberg și Cartea neagră a comunismului, îl duce pe eseist la concluzia că e incapabil a emite „o judecată istorică și rece în fața aceleiași cruzimi și monstruozități”. Din care pricină crede că acel ce „ar vrea să facă o ierarhie între cele două măceluri
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
vezi că amesteci epocile, fii atent, ne facem de râs! Ce mai contează, zic, sorbind citronada, din moment ce sunt nemuritori cu toții, ce valoare mai are acum cronologia asta meschina... Timpul?... Astfel încât mă înclin mai departe timid: Salut Mallarmé... o, barbuta lui neagră, fină, este proaspăt vopsita, se cunoaște, ...salut Verlaine strig în timp ce amicul lui Rimbaud, gelos pe Gide, se îndreaptă spre subsol unde o scărita verde capitonata cu o masă de biliard în formă de melc te duce direct la toaletă localului
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
cel mai bine. Zilele trecute, așteptam pe cineva în Piața Romană și o fetiță țopăia de mâna tatălui și scanda voioasă: „O să fiu bogată! O să fiu bogaaaată!”. Revăd la televizor, nu cu prea mult timp în urmă, Pisica albă, pisica neagră și imaginea fratelui mafiot al miresei, cântând în transă „Money, money, money / always sunny / in a rich manîs world”, mă urmărește inexplicabil. De când colegul meu de cameră ascultă în prostie Paraziții, un alt refren nu-mi dă pace: „Banii nu
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
Prăbușirea (1997) și 16, Pustnicul Pafnuție și ucenicul său Ilarion (Povestire) și romanul Sfântul (1998), poartă pe coperta interioară numele editorilor Mariana Iova și Victor Iova. Odată cu Opere, 17, Vâltoarea; Prăpastia (2000), numele lui Victor Iova este încadrat în chenar negru, iar în Opere 18, Frământări (2002) ordinea enumerării se modifică. Prioritatea este acordată lui Victor Iova, cel a cărui cunoaștere îndeaproape a operei și a epocii, a bibliografiei, a bucuriei de a fi lucrat pe un manuscris, în a fi
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
Darwin autoexilat în Galapagos pentru a duce viață ascetică, după ce a văzut emisiunea de răgete Ciao, Darwin!, de la Antena 1. Paranteză: din analiza prietenului meu Haralampy, rezultă că decepția părintelui nostru pe filiera ateistă și materialist-dialiectică se datorează simpaticului Dan Negru care demonstrează săptămânal că a existat și o variantă-Om în care problema creaționismului a fost rezolvată de Lucifer într-un laborator secret din jungla de pe malurile Amazonului. Amen! În acest secol se observă cel mai bine ce-a ieșit
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
Cătălin Sturza Dacă morală nu e, ce e?" se întreabă George Geacăr, parafrazându-l pe Marin Preda, în finalul uneia dintre cărțile cu probleme ale anului 2004. Gurile rele ar găsi repede primul motiv de defăimare: volumul apare pe lista neagră publicată de "Observatorul cultural" conținând titlurile subvenționate de Ministerul Culturii. Nu știu dacă prezența, pe aceeași listă, la "Cartea românească", a unor titluri precum Poeme (Ion Mircea) sau Triumful dantelei (Iolanda Malamen) îi fac onoare sau nu, însă eseul lui
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
Astfel, idei și pagini inedite se constituie într-o prețioasă dovadă a intențiilor lui Brâncuși de a-si adună într-un ansamblu reflecțiile, probabil în vederea publicării. De pildă, un manuscris cuprinzând cugetări poartă chiar titlul de Aforisme, scris cu cerneală neagră în partea superioară a paginii,. Aș mai sublinia importanța unei afirmații-concluzie a Doinei Lemny, ce dobândește semnificația unei noi perspective asupra "scrierilor" brâncușiene: "Volumul impresionant de note de atelier ne determină să ne întrebăm dacă artistul nu avea intenția să
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
la care a participat. Și tot în Dacia literară nr. 1/2005, continuă publicarea Scrisorilor către prieteni, ale regretatului Aurel Dumitrașcu. Aflăm că o carte a sa, proiectată pe la finele lui 1986, trebuia să se numească Pătrat negru pe fond negru, "sugerând atmosfera întunecată în care poezia devenea chiar refugiul speranței" și câteva rânduri, datate în final: "Scrii și tu cărți. Un cabotin de tip special. Te expui numai singurătății. Mori sărutând o pagină scrisă"... (25 iunie 1985).
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
două relații: una de prietenie cu scriitorul Nathan Zuckerman (Gary Sinise) și una amoroasă cu o muncitoare de la fermă (Nicole Kidman). Nu trebuie să aștepți mult până să afli marele secret al lui Coleman: e de fapt nu evreu, ci negru! Întrebarea care persistă - și la care filmul nu răspunde - e de ce se dă drept evreu?! Bun, că, având tenul deschis, minte în legătură cu rasa sa e de înțeles, din cauza discriminării. Dar de ce, negând apartenența la o minoritate, să pretinzi că faci
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
Renumitul regizor britanic Stephen Frears revine cu o poveste despre traficul de organe și imigranții ilegali - lumea cinefilă pare fascinată de această temă, exploatată și de filmul decretat cel mai bun de către Academia Europeană de Film. Lungmetrajul debordează de umor negru, suspens inteligent construit și comentariu politic/social subtil. Reușește să fie emoționant fără a trivializa și victimiza - cum era de așteptat - imigranții ilegali. Care sunt privați de orice statut, sunt cei ce nu există și de aceea pot fi exploatați
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
a adăugat, iarna asta, gătitul noaptea. Pe lîngă timp pierdut, e și un imens, epuizant, consum nervos. ș...ț Iar pentru simplul gust al statisticii, în măsura în care nu uit, voi nota timpul pierdut de fiecare dată. Încep azi: zi ploioasă, nori negri, întuneric. Așadar, lumina se ia între 1915-20, timp în care nu vezi, evident, nimic. E începutul scurtei vacanțe și pauză utilă de meditație în lectura presocratică. Dacă mi-aș putea impune ca, în toate aceste pauze, să mă gîndesc la
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
răsfățului și voluptatea huzurului. Încă sînt în extaz, iar agonia nu încape în forme ale imaginației. Alăturarea celor două cuvinte poate părea o aiureală absolută în această ascensiune nemaipomenită. Perspectiva mai sus amintită este, deocamdată, ficțiune coșmarescă, ceasul rău, pisica neagră. Cei mai mulți nici nu și-o pot vizualiza, nu pot să-și închipuie că li s-ar putea suprapune destinului strălucitor, tangibil doar succesului. Top Dogs () este o piesă scrisă în 1997 de elvețianul Urs Widmer, o piesă care aduce brutal
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
și vocea încercând să renască dar re-murind în gâtlejul căptușit cu praf de tăciune cantori în strane putrede cariate aleluia în amestec cu urlet de lup singuratic ce s-ar vrea și el domesticit precum câinele ce urlă la soarele negru al decadenței. Era (er)zațului. Accelerarea degradării sfinxului. Molohul molozului. Silozuri de osuare înstrăinătate. Văzduhul ca potop - tornadele hibride în cascadele cărora se aruncă inginerii de poduri de pe podurile pe care nicicând nu le vor înălța. Ultimul s-a sinucis
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
ori viață, decât Coranul ei străvechi, jerpelit și ce ghicea zilnic în el, bolborosind ceva pe turcește... Sisi pretindea că, tot auzind-o ghicind, apucase să priceapă câte ceva... Abia atunci zări pe măsuța de lucru jurnalul ei, un caiet gros, negru, deschis ca la jumătate, scânteietor luminat de razele soarelui de amiază bătând pe geam, drept în el. Apropiindu-se, citi: 11 aprilie, ora 19, 1925. A doua zi de neliniște. Crezi că acesta-i cuvântul? Nu mi se pare exact
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
de stufoasă. - Data trecută am vorbit și despre ironie. Mă gândeam că am putea înnoda discuția noastră de aici. Unde vă e umorul? - Mă scuzați, se întâmplă. Astăzi nu prea sunt în cazanele mele. Aș prefera un umor ceva mai negru, or hazul dvs. livresc e în afara oricăror... orori, spuse pocitania și coada lui căzută se unduia umil pe podeaua întunecată. - Am exact poveștile care vă trebuie. Prima se cheamă Fetița care iubea prea mult chibriturile, scrisă de un discret filozof
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
să înșir câteva cuvinte cu iz de explicație. Fratele cel mic, Șahzaman, stăpânul veacului și al timpului, vede fața ascunsă a palatului său, reversul strălucirii, lumea întoarsă pe dos. Soția lui se desfată în miez de noapte cu un sclav negru. Albul se unește cu negrul. Susul îmbrățișează josul. În lumina zilei stau echilibrul și fastul curții regale, ierarhia de nimic tulburată. În profunzimea nopții stă dezordinea sau altă ordine, intolerabilă, pe care șahul o taie cu sabia. Memoria răului văzut
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
în prezentul imediat ceea ce sufletul și mintea, posesoare ale trecutului, refuză să dezvăluie și să vindece. Împăcarea cu sine și cu lumea se produce abia în urma unei noi întâmplări văzute. Fratele mai mic își vede cumnata preacurvind cu un sclav negru și se înseninează, pentru că delictul i se pare mai grav decât propria lui nenorocire. Era insuportabil să fie singur în durere, pe culme. Acum în vârful durerii stă fratele mai mare. Cei doi frați se hotărăsc să-și lase împărățiile
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
cu altițe, încinsă tare cu brâu îngust, pieptănată strâns, cu cosițe, mă privea cu ochi de întuneric, și nu știa ce să spuie" (p. 64-65). Urmează imediat primul sărut, care face ca ochii fetei să se aprindă "într-o văpaie neagră" (p. 66), iar sentimentele se instalează într-o "boală grabnică, arzătoare și dulce, care - după cum recunoaște boierul - mă purtase dintrodată spre fata unui vânător de pe malul unei bălți, din două vorbe, dintr-o privire!" (p. 67). Privirea aprinsă declanșează toate
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
la urgență cam câte un rănit la mia de locuitori; noii locatari de la Cotroceni și Palatul Victoria făceau declarații conform cărora singura perspectivă a românilor era aceea de a da în obezitate, colesterol, diabet și cu puțină voință, în icter negru, printre altele spunând că foștii guvernanți și pustiiseră birourile unde gândiseră vreme de patru ani la binele țării, urmând ca în următorii x ani acest bine să se materializeze 2)... Proaspeții demnitari, în orice caz, cu mult mai gravi și
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
gura arcuită ca de prunc e proiectată de la comisura buzelor spre bărbie, în jos, prin două fire de salivă, gulerul și umerii hainei sunt cu ochiuri de pete de grăsime și mătreață" (p. 78). Răzbunarea se hrănește dintr-o furie neagră, în febra căreia pamfletarul repetă la nesfârșit adjective menite să îngroașe ridicolul adversarului: "voluminos, dolofan, cărunt, naiv, sedentar, umflat" etc. Analizând portretul nedrept și inadecvat făcut de critic lui Aurel Vlaicu, Camil Petrescu numește foarte bine tehnica portretelor din Memorii
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
peste și, relativ repede, s-a încadrat în baremul general al emisiunilor de gen ale tuturor televiziunilor din România. Teo Trandafir (Teo) și Florin Călinescu (Duminică de duminică) la Pro Tv, Andreea Raicu ( Totul pentru tine) la Prima Tv, Dan Negru (Ciao Darwin!) la Antena 1, Andreea Marin (Surprize, surprize) la TVR1, Andreea Bănică la Folclorul contraatacă (Antena 1) etc. etc. etc. 1) Sper că nu greșesc: cel îngrijorat era un alt antrenor. Poșta cronicii. Stimată doamnă Hortenzia Nec. Șulea, Caracal
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
pe mine mă aștepta o încercare infinit mai grea, căci urma să mă aflu față în față cu o mulțime de prieteni pe care nu-i mai văzusem vreme îndelungată. Așa că atunci când mi-am zvârlit privirile peste băncile din "sala neagră" de la Odin, nu m-a surprins deloc senzația că mă uit la un tablou de Goya, o adunare de fantome reunite în jurul lui Eugenio Barba, un Barba care, dimpotrivă, îmi apărea ca dublul lui Dorian Gray. Această energie insolentă, această
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]