730 matches
-
pentru înșelătorie e universală, băiete, iar cel care îi prinde gustul nu se mai vindecă. Banii câștigați ușor - nu există ispită mai mare. Gândește-te la toți șmecherii care își înscenează accidente de mașină și mimează tot felul de vătămări, negustorii care-și dau foc la propriile magazine și depozite, indivizii care își regizează moartea. Timp de treizeci de ani am urmărit așa ceva, fără să mă plictisesc vreodată. Marele spectacol al necinstei omenești. Te asaltează din toate părțile și, îți place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
practic, dar ideea că ar fi putut părăsi Brooklynul pentru a se muta într-o așezare din cine știe ce colț de țară mi se părea complet aiuristică. Omul era făcut pentru traiul la oraș. Era o ființă a mulțimilor și a negustoriei, a restaurantelor și hainelor scumpe și, chiar dacă era doar pe jumătate homosexual, se vădea că prietenul său cel mai apropiat era un travestit negru, care mergea la serviciu etalând o pereche de clipsuri cu strasuri și un boa din pene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a studia acest fenomen sub pretextul lipsei sale de autenticitate țărănească este nociv pentru societate și sinucigaș pentru disciplinele menite să cunoască această societate - pentru etnologie în primul rînd. Ciobanul, xenofobia și economia de piață — Păi, cum adică nu faceți negustorie ? îl întreabă, mirat, A. pe cioban, stînd de partea cealaltă a tarabei. — Eu vînd produsele mele ! se revoltă acesta. — și atunci negustorie ce ar însemna ? — Negustorie înseamnă să iei de la altul și să vinzi pe piață, asta-i negustorie ! Eu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
această societate - pentru etnologie în primul rînd. Ciobanul, xenofobia și economia de piață — Păi, cum adică nu faceți negustorie ? îl întreabă, mirat, A. pe cioban, stînd de partea cealaltă a tarabei. — Eu vînd produsele mele ! se revoltă acesta. — și atunci negustorie ce ar însemna ? — Negustorie înseamnă să iei de la altul și să vinzi pe piață, asta-i negustorie ! Eu am carnet de producător, eu nu sînt hoț din ăia... Acest fragment de interviu realizat de un jurnalist la Tîrgul Țăranului din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în primul rînd. Ciobanul, xenofobia și economia de piață — Păi, cum adică nu faceți negustorie ? îl întreabă, mirat, A. pe cioban, stînd de partea cealaltă a tarabei. — Eu vînd produsele mele ! se revoltă acesta. — și atunci negustorie ce ar însemna ? — Negustorie înseamnă să iei de la altul și să vinzi pe piață, asta-i negustorie ! Eu am carnet de producător, eu nu sînt hoț din ăia... Acest fragment de interviu realizat de un jurnalist la Tîrgul Țăranului din București îmi aduce aminte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
faceți negustorie ? îl întreabă, mirat, A. pe cioban, stînd de partea cealaltă a tarabei. — Eu vînd produsele mele ! se revoltă acesta. — și atunci negustorie ce ar însemna ? — Negustorie înseamnă să iei de la altul și să vinzi pe piață, asta-i negustorie ! Eu am carnet de producător, eu nu sînt hoț din ăia... Acest fragment de interviu realizat de un jurnalist la Tîrgul Țăranului din București îmi aduce aminte de multe alte scene similare în care țărani, deveniți „mici producători”, se împotriveau
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
îi întinse lui Costache o mână pufoasă, cu gropițe, acesta o duse la buze fără s-o atingă, apoi doamna ceru slujnicei două cafele. Dar domnul avocat pesemne că îi suporta greu prezența, fiindcă după două minute de conversație despre negustorii ambulanți, acum, în decembrie, după ce o întrebă cu ton neutru cum se simte cu migrenele, o rugă să-i lase să discute, sunt chestiuni care n-o privesc și nu pot decât s-o plictisească. Mânia apăru din nou pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
avut un prieten comun, un anume Grigore Cernea - ieri m-am dus numai pentru confirmarea asta, la Giurgiu -, un om de 35 de ani, dubios, o vreme a fost monah, apoi a renunțat la sutană și s-a apucat de negustorie cu obiecte de cult. În cele mai multe cazuri avea acoperire, pretextul erau operele de binefacere, dar jumătate din bani îi dosea. Numai că icoana de la Sărindar nu putea fi vândută, ca tot ce ținea de averea mănăstirii. Când Nicu Filipescu a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mijloace, și fiece zi, fiece oră pe care le pierdea puteau fi hotărâtoare pentru Laila și fiii săi. Prin urmare continuă, răbdând un iad de nedescris din cauza spațiului închis, el, care iubea singurătatea și libertatea mai presus de orice, suportând negustorii guralivi, femeile isterice, copiii zgomotoși și găinile puturoase, incapabil să se transforme în piatră, cum izbutise să facă pe „pământul pustiu“, să se izoleze de tot ceea ce îl înconjura, să reușească să-și facă spiritul să-i părăsească temporar trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
scăpați pe cei doi.“ „Așa o fi“ - am zis. „Tare mi se pare ciudat că un om care n-a cîștigat În viața lui mai mult de cincizeci de dolari pe lună are deodată atîția bani ca să-și Înjghebe o negustorie de unul singur. Oare de unde are banii ăștia? Trebuie să recunoști că nu prea pare treabă curată.“ „Asta-i drept“ - a zis tatăl tău - „dar cine l-o fi mituit? De unde să fi primit bani?“ „Cum așa“ - am zis - „din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
avionul de Bologna. Într-o frântură de secundă micul Ejolf dispărea și hocus-pocus! Se materializa Luigi. În paralel, la Poiană, Bușteni, Mamaia și pe salba de lacuri din jurul capitalei se înalță pe mai multe etaje crenelate roadele pământești ale acestei negustorii avantajoase, în care materia primă nu costă nimic, ca apa minerală care țâșnește singură din pământ și nu trebuie decât îmbuteliată și livrată sub un nume sonor, de circulație internațională. Trecând cu autobuzul 448 pe lângă palatele de la Săftica și Balotești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași și era plecat de ceva timp după negustorii), Rarița s-a plâns că iaca a îmbătrânit și nu a făcut și ea o fată ca să o ajute la bătrânețe, că are numai băieți. Evreica avea o fată a unui evreu de prin părțile Romanului, care era vânzătoare în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sâni ca de piatră, regină pe șatră și niciodată nu aveau de ale gurii de la un an până la altul, adică de la o producție la alta, căci se îndatorau la evrei, că fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav pe la 1944 și nevastă-sa nu voia cu nici un preț ca Ghițișor al ei să fie sluga lui Oacheș. Rarița a hotărât să o mărite pe Creața la Corcodele, că așa au numit-o pe fata
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
manufacturile; cele care fac mai mult onoare spiritului uman sînt geometria, filosofia, astronomia, retorica, poezia, pictura, muzica, sculptura, arhitectura, gravura și ceea ce înțelegem prin Belle Arte. Cum toate țările sînt foarte diferite, puterea unora stă în agricultură, a altora în negustorie sau în comerț: aceste arte se întîmplă să prospere laolaltă în vreo țară. Suveranii care vor alege această modalitate pașnică de a deveni mai puternici vor fi obligați să studieze, în primul rînd, structura țării lor, pentru a ști care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Antonius Primus nu e vitellian. Valerius asculta cu atenție. Marcus interveni din nou: — Vitellius se îndreaptă spre Italia într-un car împodobit cu ghirlande de flori, dând un banchet după altul. Foamea lui nepotolită i-a pus în mișcare pe negustorii din întregul Imperiu, care dau fuga să-l aprovizioneze cu trufandale. Mai-marii orașelor în care se oprește Vitellius sunt disperați din cauza costurilor banchetelor pe care sunt obligați să le ofere, în timp ce soldații lui Vitellius - și sunt nu mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniți la nuntă." 5. Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, și altul la negustoria lui. 6. Ceilalți au pus mîna pe robi, și-au bătut joc de ei, și i-au omorît. 7. Cînd a auzit împăratul, s-a mîniat, a trimis oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia, și le-a ars cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Împreună cu ceilalți lei. Ceilalți lei erau răi și-n fiecare zi mîncau zebre, fiare sălbatice și antilope de toate felurile. Uneori leii cei răi mîncau și oameni - swahili, umbulu și wandorobo, dar mai ales le plăcea să-i mănÎnce pe negustorii hinduși. Toți negustorii hinduși sînt foarte grași și leii Îi găsesc delicioși. Dar leul Ăsta, pe care-l iubeam pentru că era așa de bun, avea aripi pe spate. Și toții leii Își rîdeau de el pentru că avea aripi pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
1855, passim. footnote> sau vornicul Vasile Ghica<footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.85r-86r, 114r-115v,117r-v,119-120,160r-v. footnote>. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai ales din Ucraina și Galiția, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, așezându-se, cu predilecție, în Moldova<footnote Coordonator: Dan Berindei, op.cit., vol VII, tom I, București
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.37v-38r. footnote>. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.37v-38r. footnote>. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op. 2020, d.4461/1844, passim. footnote>. La Belcești, de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei<footnote Ibidem, f.11r-6v, 15r-29r. footnote>. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
evrei<footnote Ibidem, f.11r-6v, 15r-29r. footnote>. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
înțeleagă, cu toate că își mai ajutau îndrăzneala și înțelepciunea cu păhărelele de țuică, servite de însuși Cârciumarul Busuioc cu încrederea cuvenită unor oameni de seamă și siguri de plată. Busuioc de altminteri lua parte și el la tocmeală, cât îi îngăduia negustoria, fiindcă era doar vorba de pământ, iar dânsul, ca orice om de omenie, tot numai pământ visa, că și de cârciumărit s-a apucat de nevoie și cu nădejdea să agonisească ceva, să-și mai cumpere câteva pogoane bune și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și nu-i dă prin mintea lui cea de pasăre că omul harnic nu se bocește ca muierea, ci se apucă de muncă și... Marin Stan îl întrerupse mînios: ― Apoi tălică-ți vine ușor să dojenești pe alții, că pământ ai, negustoria-ți merge, cu boierii ești bine ― ce-ți pasă! ― Ce-mi pasă, vezi bine! se supără Cârciumarul. Că tare-i plăcut să te slujesc eu pe tine pînă-ți întunecă țuica mințile, în loc să mă slujească alții pe mine! Dar tu ești
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atrași de bețele pe care se află fructe învelite în zahăr. M-aș simți groaznic dacă n-aș vedea un grup de culi cărând pe umerii goi tije de bambus de care sunt atârnate găleți grele. Oamenii strâng fecalele pentru negustorii de îngrășământ. Se deplasează încet către bărcile aflate în așteptare pe canal. Ne primește o rudă îndepărtată din partea tatălui meu, un omuleț căruia noi îi spunem Unchiul al Unsprezecelea. Nu e încântat de sosirea noastră. Se plânge de necazurile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]