801 matches
-
cu condiția are prudență de a specifică să nu fie luat drept principiu de determinare teoretică a obiectului: "... wenn sie ein Prinzip nicht der theoretischen Bestimmung des Gegenstandes ist"...217. Baumgarten se referise, în meditațiile sale asupra poemului, la caracterul "nelămurit" al modului intuitiv de cunoaștere, al cărui obiect comunicabil pe calea termenilor "improprii" (a metaforelor ce expun "reprezentări complexe nedeslușite")218 nu îl constituie lucrurile incluse de grecii antici și de Părinții Bisericii în categoria νοητά, corespunzătoare gnoseologiei superioare, ci
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a deschiderii spre suprasensibil a geniului, în a cărui percepție avantajata orizontul sensibilului, al tranzitoriului și mărginitului se retrage continuu făcând loc infinitudinii. A disponibilității lui de a fi afectat mai mult decât alții de aspecte "nevăzute"; a sentimentului sau nelămurit de identitate cu natura, de univers extins și "trezit obscur" (expresia lui Maritain) în ființă lui; a faptului de a fi, totodată, constiinta universală în timp și inima în care vibrează durerile și întrebările Umanității (parafrazând un frumos poem al
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
intuiții... Experiențe instantanee, tresăriri, trăiri fugace care pun stăpânire pe conștiința. De aceea rămâne, la sfârșitul oricărui bun poem, a unei autentice opere literare, acel "tremur" al spiritului în expectativă, acea "perspectiva ilimitata"227 întrezărita îndepărtat, care cheamă persistent și nelămurit înspre altceva, de fiecare dată înspre încă ceva. Înspre... ce? Care este cuvântul? Kant ajunge să pomenească, abia, "urmărirea unui maximum" pe deasupra hotarelor experienței 228. Unitatea. Întregul. Totalitatea care reliefează fiecare lucru, înțeles nu în sens conceptual, filosofic, ci în
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
erou-cavaler. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a câta oară? Pasăre, sângele, mai jos coboară Și intră sub pământ ca-ntr-un hățiș... (Scoica de pământ). "Străinul" pare a se resemna în starea de așteptare nelămurită, deschis oricăror posibilități: Oprit aici sub foșnitoarea barcă: Stejar sau flaut. Curcubeu sau rană Nu intru în cetate. Vară, iarnă. Trecură. Stau. Cetatea crește parcă. Un an. Alți ani. Afară sub coroana De frunze-aștept. Nu știu ce-aștept. Minune în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
plante să se cearnă / Prin ochi? Orașul îl refuzi, îl ceri, / Și șovăi pasăre-mprejur sau goarnă", "Temniță e sau cântecul de fum e", „Aproape sau departe-aceeași lume"... Gestul deschiderii rămâne, poate, cel mai semnificativ în această ipostază îndeajuns de nelămurită, cu disponibilități multiple, lăsate sub veghea iubirii: "Cum anotimpuri pleacă, vin întruna / Fereastră, sângele deschis îl las / Tu-l luminezi acum și-ntotdeauna". Ultima piesă a ciclului nu face decât să adauge câteva elemente sugestive pentru o aceeași stare de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Noi, aici, În Italia, suntem În așteptare. Mâna lui Dumnezeu cântărește faptele, iar mâna omului strânge mâna aproapelui său fără teama de a descoperi sub hainele acestuia un pumnal. De câteva zile, niște zvonuri rostite În șoaptă, unele situații Încă nelămurite ne iuțesc sângele În vine și așteptăm parcă clipa Îmbrățișării unor rudenii, după mulți ani de absență. După cum se poate observa, se pare că tovarășii de studii și idei ai lui Papiu XE "Papiu" nu se mulțumeau cu așteptarea pasivă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rușine pentru societatea socialistă, fiind atât de îndepărtat de ceea ce înseamnă omul nou, e pur și simplu dus cu capul, dement. O teză veche și dragă propagandei comuniste - cei care încearcă să compromită sistemul sunt ori nebuni, ori ticăloși, ori nelămuriți. Și atunci ? De ce e filmul pe perete la Sighet ? Pentru că un pescar rostește la un moment dat cu năduf „turnătorilor !” ? Ca grad de virulență politică la adresa regimului comunist, Faleze de nisip este sub Reconstituirea (1970) și nu depășește Puterea și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aceleași condiții ca acelea descrise în cazul materialelor metalice, datele rezultate fiind prezentate în figurile 114, 115, respectiv 116. Se observă că toate materialele testate au un comportament unitar, concretizat într’un câștig de greutate (urmare a unor modificări structurale nelămurite încă), desfășurat în două domenii - unul relativ reducător, altul relativ oxidant - caracteristice într’o primă explicație polimerului, respectiv oligomerilor. Datele reieșite din figurile 114 (PVC) [10], 115 (PS) [11], respectiv 116 (PE) [11] sunt centralizate în tabelul 11. Din datele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
peste pragul mormântului, mamei și profesorului Corneliu Zolyneak. - Venerație zeilor. - Și ascultare Karmei, nu a mele ci a Lumii. Lume în care vietăți, oameni și zei slujesc deopotrivă ca „unelte“. Ale evoluției...» Iași, 11 februarie 1999 A mai rămas ceva nelămurit? Desigur, și anume cum înțelege CZ acea abordare ecologică a coroziunii biologice, mai precis cum rezultă ea din analiza intențiilor în alcătuirea simbolisticii vignetei de pe copertă: Un situs tehnologic - și reprezintă doar un corp de pompă - devine biotopul unei biocenoze
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
socială, precum și în planul mentalităților, adaptate continuu noului curs de evoluție al societății românești spre noile instituții de tip capitalist. În privința creșterii demografice din teritoriul cercetat, după dispariția satelor Cârstești, Călugăreni și Plopi, în secolul al XVII-lea, în condiții nelămurite încă, populația satelor Belcești, Ulmi și Poleni a cunoscut mari fluctuații în cursul secolului al XVIII-lea, cauzată îndeosebi de fiscalitatea practicată de regimul fanariot, precum și de abuzurile administrației de stat. Pentru a releva acest aspect este suficient să menționăm
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
operații zadarnice ce nu ține cont de preocupările vitale ale conștiinței? Rațiunea nu sesizează exigențele existenței. Descartes se minunează de simplitatea principiilor în fața cărora gîndește că poate dobîndi o anume siguranță. Pascal este pesimist. Principiile sunt prin natura lor tulburi, nelămurite, indefinibile. De unde trebuie conchisă imposibilitatea de a cunoaște vreodată în mod veritabil, în timp ce Descartes se pretindea satisfăcut de aceste principii indefinibile.) Adăugăm că însuși discursul de care se servește Descartes este un obstacol, pentru că există în mod necesar o prăpastie
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la violență fizică sau la un răsfăț exagerat. Acest lucru presupune transpunerea fiecăruia în ipostaza unui părinte apropiat și deschis față de copilul său, care să reflecte la dorințele acestuia și să-i înțeleagă nemulțumirile, care să-l ajute când este nelămurit și să-l aprecieze atunci când merită, care își face timp pentru a se juca și pentru a glumi, un părinte care are disponibilitatea de a vorbi, care poate să recunoască deschis că uneori se mai întâmplă să greșească și că
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
teamă, suferă, ei putând în viitor să se manifeste cu aceeași răceală și duritate în mediul social. Alți părinți greșesc în educarea copilului prin schimbarea frecventă a atitudinii, fiind când prea severi, când prea îngăduitori. Astfel copilul va deveni nehotărât, nelămurit cu privire la ce e bine și ce e rău, cu o comportare oscilantă. Lipsa de interes, de supraveghere față de ceea ce face, ce gândește copilul este de asemenea o mare greșeală educativă, care va duce la pierderea lui de sub controlul familiei, devenind
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
litost“, pe care Kundera îl definește așa - „o stare de tulburare adâncă provocată de constatarea subită a propriei nefericiri“, „un sentiment al infinitului asemănător cu un acordeon deschis, o sinteză din multe altele, compasiune, remușcare și un soi de dorință nelămurită... Nu știu cum ar putea cineva să înțeleagă sufletul omenesc fără asta“. Sunt convinsă că, dacă sunt îngânate câteva din aceste cuvinte speciale, e imposibil să nu primești ceva din irepetabilitatea lor, devenind, la rându-ți, de netradus. Căldură și „răutăcisme“ Cabală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
în celulele infectate apar a fi generate prin recombinare între repetițiile de 25 perechi de nucleotide din stânga și din dreapta ADN-T, dar nu se știe dacă asemenea structuri circulare sunt intermediari de replicare sau de recombinare. Sunt multe probleme încă nelămurite ale acestui proces legat de integrarea ADN-T ca unitate integrală, ca număr de copii care sunt integrate, ca situsuri din genomul gazdă disponibile pentru integrare, ca reglare a genelor din ADN-T etc. Nu se știe care este structura
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
interesele generale servite de fondatiune și se transcrie în extras în registrul de persoane juridice, indeplinindu-se formalitățile prevăzute de regulamentul de față. Atît organele de direcție și de administrație cat și ministerul și autoritatea judecătorească vor da întotdeauna dispozițiunilor nelămurite din actul de fondatiune interpretarea care poate asigura scopul fondatiunii. După aceeași procedură, Curtea de apel luînd și avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice va putea modifica scopul fondatiunii în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
ochii în altă parte, nesătulule! examen de diferență de la trecere la petrecere, trenul se înalță, găurile văilor sub roți, stat de pădure îndesată, inlunația deasupra, dincoace pămîntul culoare, nu paloare, și prin aceasta forma lui, în ce stă siguranța, călcînd nelămurit cromatic un sol? în cumpene stă, peisajul se răsfață propriu-zis, șăgalnic de răpit la cer, din pădure laturile verzi, de pe costișe bătăi cu flori la șosea, cine le mai știe? fiara din om s-a prefăcut pentru stihia pădurii, ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de unire) care a provocat tranziția de la conștiința difuză de neam având ca țăruș ortodoxia și comuniunea de grai către precizarea tot mai lămurită a unei forme incipiente de conștiință națională. Lepădarea ortodoxie ancestrale în care era codificată, oricât de nelămurit încă, conștiința de sine românească, a produs un gol identitar ce risca să arunce în aer nu doar afacerea eclezială a unirii, cât însăși identitatea neamului românesc concrescută cu spiritualitatea ortodoxă. Caftanul ortodox, sub forma ritualisticii liturghice și a îmbrăcăminții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contemporană în analiza politicilor publice o constituie lipsa studiilor comparate care să conducă la modele analitice de natură să depășească sistemele individuale și politicile individuale. În orice caz, chiar dacă s-ar ajunge la elaborarea unor modele comparate convingătoare, ar rămîne nelămurite două probleme foarte importante. Complexitatea Prima se referă la imaginea globală a proceselor mai puțin structurate, mai puțin previzibile, mai puțin orientate către direcții bine precizate, mai puțin repetabile, avînd, deci, un caracter episodic și fragmentar. Această imagine poate să
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
însuși susține, întemeiază, este nimic; ceva ce corespunde de la bun început unui orizont de sens cu totul diferit de cel care cuprinde "lucrurile"); și, mai departe, că raționamentul sofistic poate să apară îndeosebi atunci când gândirea are ca obiect lucrurile obișnuite, nelămurite în privința temeiului existenței lor (ființările simplu prezente, ustensilele etc., așa cum ele apar în prelucrarea sensibilă, de exemplu, sau în cea "noetică" referitoare la sensurile acestor "lucruri"). Ideea din urmă este o simplă ipoteză, care va primi o anumită atenție atunci când
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
susținută de Dasein, întemeiază și sensul de adevăr ca acord (corespondență) între enunț și fapt. Ceea ce înseamnă că sensul originar al adevărului este existențial, că el ține, așadar, de Dasein. E drept, pe de altă parte, că nu putem lăsa nelămurit faptul că starea-de-deschidere a acestuia este totuna cu starea-de-descoperire a ființării. Dar pentru a înțelege atât unitatea în identitate a celor două "stări", cât și pentru a justifica unitatea lor în diferență, trebuie revenit la fenomenul "enunț", la constituirea sa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exercită asupra etnologului. Ele ocupă unul dintre acele sectoare ale culturii noastre unde persistă, uimitor de vie, ceea ce eu am numit „gîndirea sălbatică”. Cînd își pun cercei în urechi, femeile noastre și noi, care le privim, știm încă, în chip nelămurit, că e vorba de o întărire a trupului pieritor cu ajutorul unor substanțe nepieritoare. Bijuteriile, care transformă părțile moi în părți tari, realizează o mediere între viață și moarte. De altfel, nu se transmit ele din generație în generație ? Iar dacă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
era o pace dulce... În dimineața aceea toate păreau mai frumoase ca niciodată... nimic nu prevestea grozăvia care, peste puțin... urma să se dezlănțuie. De aproape trei ore așteptam să ni se dea plecarea, și ne pierdusem răbdarea... O neliniște nelămurită ne încerca. În sfârșit, Cheferistul cu chipiu roșu apăru și, dădu semnalul. O ușurare ne umplu sufletele... Trenul cu refugiați din Iași, aproape de orele zece, avea drumul liber, prin Craiova, spre Timișoara. Și, abia ieșit din gară, ca scăpat dintr-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
refugiați din Iași, aproape de orele zece, avea drumul liber, prin Craiova, spre Timișoara. Și, abia ieșit din gară, ca scăpat dintr-o strânsoare... gonea pe șine cu un fel de disperare... un fel de spaimă, iar noi simțeam o frică nelămurită. N-a durat mult, și, așa... din senin, un vuiet din ce în ce tot mai groaznic, venea din cer... din pământ... din toate părțile. Văzduhul și pământul se cutremurau...de vuietul lor... Pe cer, sute... poate, mii de bombardiere
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
frecându-mi ochii. Locomotiva s-a oprit, mai pufni o dată înecând peronul cu aburi... și se liniști. Eram acasă.. acasă... Bucuria care mă năpădi nu-mi încăpea în piept. Așteptarea îngrămădită în suflet... atinsese prea plinul... Dar, brusc, un simțământ nelămurit mi se cuibări în suflet.. O strângere de inimă începu să mă chinuie, și, nu înțelegeam de ce... Gara ne-a primit ca o străină... cu o răceală care ne pătrundea în oase... Chipul hâd al neprevăzutului începea să se arate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]