2,065 matches
-
parcurs, am înțeles, însă că de fapt, nu e așa. Am nevoie de asemenea situații, pentru ca Dumnezeu să-mi smerească inima și să-mi aducă astfel, mereu aminte, că tot ceea ce sunt sau pot face, se datorează doar harului Său nemărginit și că „ puterea Lui în slăbiciuni e făcută desăvârșită.” - Ți se întâmplă ca un episod, o poveste din carte să prindă viață în mintea ta, în timp ce te ocupi de altceva? Ai vrea să ne descrii mediul tău de lucru? - Dacă
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
acestei lucrări cultural-spirituale, misionare și pastorale, făcută cu timp și fără timp, în Biserica „Sf. Ier. Nicolae și Sf. Antonie cel Mare” din cartierul bucureștean Titan, cărora le doresc să aibă parte de folositoare bucurii, de binecuvântate mângâieri și de nemărginite împliniri duhovnicești, iar celor născuți deja în lumea cealaltă - a Împărăției Cerurilor, și plecați din această Sfântă Biserică - Cetate a Duhului, să se bucure acolo de înveșnicita comuniune cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în lumina cea neînserată a
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
toată agitația din jur», este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată a fost furtuna, spulberătoare de afecte încâlcite»; de undrea fiind, pătrunde «într-un univers azuriu, nemărginit», cu «întinderi de pietriș vălurit» pe care Ea și El se plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de gerar fiind, își cheamă iubirea «pe acorduri medievale», dintr-
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
colo fără sălașuri statornice, fără cămin și fără lege, fără un trai regulat, totdeauna ca niște fugari, împreună cu căruțele în care locuiesc. Asemenea animalelor necuvântătoare, nu-și dau seama în nici un chip de cinste și necinste, aprinși numai de o nemărginită lăcomie pentru aur... Attila s-a intitulat rege al Hunilor și era extrem de crud. Ucidea prin răstignire. Avea mai multe soții... După moartea lui (452 d.Hr.) ucis în noapte nunții probabil de tânăra și ultima soție Ildice, de origine
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
vital și instinctul cognitiv, niciodată pervertit în simplism și inestetic, niciodată excluzând dorința de fericire a omului, cea mai deplin primită din partea comediei, genul teatrului în care actrița Valentina Fătu se regăsește ca pasărea în largul văzduhului. Este o actriță nemărginit de plăcută pentru oricine și în orice împrejurare. Oamenii o plac la teatru, o plac la televizor, o plac în orice spațiu public unde o întâlnesc. Este veselă și îi înflorește fața când vorbește cu cineva, este delicată în gesturi
VALENTINA FĂTU. NATURALEŢEA, TIPUL INTERPRETATIV CEL MAI GREU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353607_a_354936]
-
cu gândul sau aievea: “Plutesc, mă-ndrept agale spre casa nemuririi/ În care masa-i plină cu tainele iubirii/ Răzbate lin spre lume un cânt dumnezeiesc/ Cu liniște mă umple, plutesc... Oare, iubesc?!” („Plutesc”). La Călățele, întotdeauna cu blândețe și nemărginită dragoste o așteaptă „Sufletul Bunicii”: „Un suflet divin ce plânge-n depărtare -/ E al bunicii mele ce mă iubește tare,/ Cu glasul de mătase se roagă zi și noapte/ Spunându-și ruga sfântă-n aceleași calde șoapte.// Și din mătăniii
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
tot ce ni se întâmplă, după cum e foarte, foarte multă viață adevărată. Viață adevărată, palpabilă, blândă uneori, furtunoasă apoi, imposibil de zăgăzuit, tainică, fascinantă. Așa era râul în preajma căruia mi-am petrecut, demult, verile (uneori și toamnele, și iernile). Solar, nemărginit, argintiu, până departe, spre munți, peste pietrișuri. În vecinătatea lui, mă cuprindea un simțământ inexprimabil: eroism, jale, forță, singurătate, o virilitate fără limite și, în același timp, o duioșie strivitoare. Umblam noaptea, prin mijlocul albiei, care nu era prea adâncă
EUGEN DORCESCU, RÂUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353692_a_355021]
-
seara la adăpat. Ascultam freamătul de zbor al păsărilor, parcă și ele fugare după razele gingașe ale soarelui. Simțeam cum prin zborul lor, cheamă lumina cerului, de undeva din mister. Din când în când unele cântau parcă după o tristeșe nemărginită. Mă întrebam, dacă și ele au doruri precum omul ! Le priveam de sub ceața ce-mi curba vederea clară, însă, nu vedeam să apară o rază stingând această dimineață întunecată. Cu o tristă amărăciune pentru această zi fiindcă următoarea plecam de
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ISTHAR, ETERNUL FEMININ Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ishtar, eternul feminin Tulburătoare și aspră zeiță Ishtar, Ții în privirea-ți cerul nemărginit! Tu..deopotrivă scânteietoare Stea a dimineții Și ispititor Luceafăr de seară.. Tu ... portativ al armoniei contrariilor Pecetluite-n suflet feminin, Topite-n muzica unui flaut albastru ... Se joacă iubirea și cruzimea În ochii-ți înamorați. Cumplită ești, lascivo! Pe Dumuzi
ISTHAR, ETERNUL FEMININ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353755_a_355084]
-
din cea mai prețioasă galerie. Mă risipesc întruna cu-n firesc ce pare-apropiat de nebunie pentru că vreau ca ce e-n plus să dau, să nu-mi rămână totul numai mie. Pictez pe dor și tângui în minor cu o nemărginită dărnicie ce nu-i al meu, dar ce-am simțit mereu c-ar fi putut, de-aș fi dorit, să fie. Și-ncet, încet vă dau un nou poet care când cântă, sufletu-și sfâșie” Ce vă spuneam adineaori? Ardere
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
și curiozitatea din ochii școlarilor, i-am asemănat cu un mare buchet de flori, așezat într-o vază imensă care este școala, iar noi, cadrele didactice grădinarii ce le vom veghea prospețimea. Fiecare elev trebuie să fie mândru de frumusețea nemărginită a școlii - acel palat al înțelepciunii, din care este bine să adune în fiecare zi nestematele ascunse între copertele cărților. Să nu uite că grădina învățăturii este imensă și culegând din ea, se vor îmbăta de mireasma și frumusețea sa
PRIMUL CLOPOȚEL AL ANULUI ȘCOLAR 2015-2016 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347137_a_348466]
-
poate sunt, dar faptul nu ne scuză Față de noi și Bunul Dumnezeu Care ne-a scos din pește și meduză Și ne-a dat chip și suflet și un eu... Sunt, oare, ceruri mai înalte și senine Decât ale credinței nemărginite ceruri De unde ca o undă din undele divine Cuvântul Duh se face în mii și mii de feluri? Sunt când și când parcă indus, Mișcat, pătruns de-un dor subit De a mai scrie-o strofă și, sedus, Să mă
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
ne-alegem sorții ȘI zi de zi cădem în asfințit Geme din greu și balamaua porții Prin care evadam în infinit DINCOLO DE ZIDUL DE ZĂPADĂ Dincolo de zidul de zăpadă În care doar tăcerea o să cadă Se-ntinde un alt cer nemărginit Care s-a regăsit în infinit Ca-n jurul unui ceas cu raze vagi Se mai învîrt și azi aceiași magi ... Citește mai mult Trăim într-o dimensiune linearaFara de alt reper inzapezitIn timpul unde e mereu doar văraȘi noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
o numesc o tolbă cu șarade. Chiar dacă năstrușnicul, șugubățul, sobrul și profundul Dumitru Simu, recte nea MITICĂ, a fost și este un personaj viabil, pe care, siameză, se structurează clarviziunea scriitorului, dibăcia lui portretistică, precum și puterea de investigație prin oceanul nemărginit al emigrației tragi-comice, uneori hazlie dar foarte tragică în general. Aș putea pune aici punct dar n-o fac. Fiindcă trăgînd o linie între scriitorul român din Arizona, România de acasă și subsemnatul, rezultă un itinerar nou, pe care ne
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
-n grabă peste noi, Ocrotesc firul ce mă-ndeamnă Să-l apăr de vânt și de ploi În parcul plin de albăstrele. Mi-e sufletul o picătură Cu puteri neobișnuite. Nu vreau să îl hrănesc cu ură Ci, cu iubiri nemărginite Ce-au colorat visele mele. Referință Bibliografică: Toamnă în suflet / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniela Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TOAMNĂ ÎN SUFLET de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357235_a_358564]
-
dacă nu se continuă frumoasă lor iubire, în alte zări, într-o altă dimensiune, dincolo de coloană infinitului, dincolo de răutățile celor care le-au stat împotriva. Virginia, fiica Veronicăi, scria despre mama ei: “L-a iubit pe Eminescu cu o iubire nemărginita. Împrejurările și oamenii au făcut ca ei să nu fie uniți niciodată. Veronica a refuzat cererea în căsătorie a mai multor pretendenți, preferând să rămână “muză unui geniu, decat soția unui prinț”, așa cum a afirmat ea. Pe Veronica a atras
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
focului sau mirosul bucatelor îmbelșugate care nu lipsesc de la ospețele întinse. Categoric Cămașa purpurie este un roman ce poate fii citit cu aceeași ușurință și plăcere atât de copii cât și de adulți, și pentru că, nu e așa, imaginația este nemărginită, Elena Cesar von Sachse pune doar un punct relativ ultimei ei fraze, lăsându-te pe tine să găsești adevăratul sfârșit al poveștii. Am convingerea că vor fi tot atâtea sfârșituri câți cititori sunt, toate putând fii la fel de interesante. O felicit
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]
-
sau la edificarea celorlalți. Poezia lui Liviu Jianu are multiple nuanțe și înțelesuri și, cu cât înaintezi în lectură, ea se dezvăluie, ori dimpotrivă, se acoperă cu văluri tainice care sporesc misterul. O anume înțelegere omenească, o îngăduință, o bunătate nemărginită și un fel de măreție a smereniei caracterizează întreaga lirică a acestui original poet al zilelor noastre, prea puțin preocupat de falsele măreții și străluciri artificiale care atrag și ispitesc lumea contemporană. O idee interesantă propune în poemul “Nu, nu
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată dacă mai era cazul, că Dumnezeu ne-a purtat și ne poartă de grijă prin nemărginita Sa dragoste ce o are pentru noi oamenii și pentru a noastră izbăvire!... Și aici, în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de mai multe ori, la ceas de sfătuire, dialog și convorbire duhovnicească cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
ne-ntâlnim/ În ceasu-n care roua se-așează- s-o sorbim.../ Cu buzele uscate de dor și nenoroc/ Ca perlele de rouă să stingă-al nostru foc.” (De s-ar putea, iubito) Fumul toamnelor târzii învăluie sufletul poetului într-un dor nemărginit, rememorând clipe de o semnificație aparte. Acolo unde frunzele s-au așternut pe pământul nemuririi, acolo au căzut și dovezile supreme ale iubirii. În toamnele târzii au rămas amintiri neprețuite ce reînvie atunci când privește ramurile sfințite cu dor: „Hei, iubito
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată dacă mai era cazul, că Dumnezeu ne-a purtat și ne poartă de grijă prin nemărginita Sa dragoste ce o are pentru noi oamenii și pentru a noastră izbăvire!... Și aici, în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de mai multe ori, la ceas de sfătuire, dialog și convorbire duhovnicească cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
înțeles cum proaspeții oaspeți ai Europei, sosiți din Asia către sfârșitul primului mileniu, au intuit modul de a flata orgoliul celor ce, adormiți în privilegii, conduceau marile națiuni occidentale. Astfel noii veniți s-au bucurat în ochii apusenilor de un nemărginit surplus de bunăvoință, de care aveau nevoie în ipostaza de oaspeți recenți, „bunăvoință” ce se va dovedi însă fatală pentru autohtonii ce locuiau de milenii în interiorul arcului carpatic. În urma acestei stări de fapt, nu însă de drept, în deosebi în
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
călărească noapte de noapte. Un băiat îi atrăsese totuși atenția prin politețea cu care o trata cînd o întîlnea. O invitase la o cofetărie și, la despărțire, îi sărutase mîna, dar, cînd ea tocmai se înfiora iar de senzațiile iubirii nemărginite, îl văzuse peste cîteva zile ieșind din cofetărie cu o altă fată, căreia îi sărutase mîna, iar Flora se simțise trădată. Și, totodată, a renunțat și la minijupe, pentru că un profesor îi atrăsese atenție că i se vede fofoloanca. Dar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
pot face lucruri identice. De exemplu, eu recunosc un tablou de Grigorescu, de Tonitza după anumite trăsături, după stilul personal. Suntem datori cu cinstea și cu respectul unii față de alții Omul este mărginit, posibilitățile lui fiind limitate. Dumnezeu este Ființă nemărginită, iar puterea Sa creatoare este infinită. Dumnezeu creează în mod unic, nu repetă; fiecare ființă este o creatură nouă, oglindind în ființa ei ceva din strălucirea și infinitatea dumnezeiască. De aceea Sfinții Părinți spuneau: „Ai văzut omul, ai văzut pe
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... În altă ordine de idei, revenind la recenzarea propriu-zisă a celor două cărți, vom afirma că așa se face că, iată, la prestigioasa Editură „Bizantină” din București - prin
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]