1,077 matches
-
de bun augur. POSTUME [FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE] p. 151, r. 7 : „Întăi și-ntăi, am început a învăța cruce-ajută” educația copiilor are la bază o instruire religioasă, considerată esențială unei bune dezvoltări, fundamentală în formarea acestuia; r. 17 18 : „Un sorcovăț nemțesc plătea tata pe lună dascălului, ca să mă învețe.” gratuitatea învățământului nefiind încă pusă în practică, instruirea se făcea cu sacrificii financiare din partea familiei elevului; p. 152, r. 36 37 : „Dăscălul Iordache rămăsese acum pe jos, era a cincea roată la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nu ți-au spus? — Ce să-mi spună? — Că vraciul trimis de la Brașov de înălțimea sa contele s-a certat cu doctorii care aveau grijă de vodă. Vroiau să-i lase din nou sângele. Măria sa doamna se teme că vraciul nemțesc ar fi sluga domniei sale exaporitul... Brâncoveanu își încruntă sprâncenele arcuite, fața lui pentru o clipă trădă un fel de enervare și șopti mai liniștit ca de obicei: — Spune tot, ce trebuie să afle târgul și ce nu trebuie să afle
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
urmă. Îi povestise că aflase în Transilvania cum Ludovic al XIV-lea îl trimisese la 22 septembrie pe moștenitorul său în fruntea unei armate de o sută de mii de combatanți să atace Germania și că unul după altul orașele nemțești cad, spre spaima împăratului de la Viena. Când spusese că de la Viena se trimiseseră scrisori către București ca să se știe care este situația în Europa, Șerban Vodă a sărit din jilț, urlând: „Nu se poate! Cine a pus mâna pe scrisori
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce l-a lăsat». „Și tu crezi, Constandine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o parte la Rușii de Vede - ați uitat? Bine m ai sfătuit, naș Dinule, să-i aduc pe tătari și pe turci ca să pun capăt jafului făcut de creștinii împăratului de la Viena. Cu tătarii am scăpat țara de prădăciunile armatei nemțești și cu aur l-am convins pe han să se retragă fără să prade Valahia. Cum a rămas țara după jaful austriecilor? Mărturie stau scrisurile trimise de noi înșine comisului Barbu și altora, când le-am dat pungi ca să refacă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
două tacâmuri iar pe cealaltă alte două. Când intrară spătarul și Stanca, cei doi prinți stăteau la fereastră, Matei aprins la față povestind ceva. Ștefan îl întrerupse cu un gest și, politicoși, îi primiră pe cei doi. Mihai admiră porțelanurile nemțești cu motive albastre ce dădeau o notă de distincție mesei aranjate europenește. Doar tacâmurile aurite, probabil lucrate la Brașov, erau ornamentate încărcat, captând în luciul lor pretențios razele de soare răzlețite pe masă. Spătarul era surprins, pentru că sala arhondăriei era
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui Hristos și a închis ochii creștinește cu zâmbetul pe buze. Vedenii? Era boala și fierbințeala, că nu puteau doftorii lui vodă în nici un chip s-o răcorească. Îi ardeau cocoanei creierii în țeastă. Degeaba ține măria sa doftor grecesc și nemțesc, bașca și unul frâncesc pe deasupra tuturor, l-au chemat și pe spițerul de la sfânta mânăstire Colțea, cel de-l plătește domnia sa fostul mare spătar Mihai, moșul lui vodă, geaba au scos valurile de albituri și le-au înmuiat în apă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
incendiind castelele și conacele grofului. Armata grofului, se dovedește neputincioasă în luptă cu neființele, care se materializau în fiecare noapte. Într-o bună zi apăru la castelul contelui o ființă stranie, negricioasă Cu barbă și păr negru, îmbrăcat cu haine nemțești cadrilate și joben negru pe cap. -Cine ești tu?-întrebă groful. -Vicenzo Grațiani-maria ta. Astrolog, magician, vraci și spițer. Vă stau la dispoziție cu serviciile mele. -Ai venit taman la timp magicianule. Vei fi cazat la casa de oaspeți din
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ouă roșii și alta cu pască și cozonac. Căpitanul se sculă în picioare și, foarte galant și încurcat, zise către Ilona: ― Adineaori am fost rău-crescut... dar n-am știut că... am crezut că... să mă ierți... Deși nu știa boabă nemțească, Ilona înțelese cam ce vrea Klapka, se uită la el lung și apoi pufni într-un râs atât de vesel, că amândoi bărbații râseră împreună cu ea. ― Fetița... adică logodnica ta, e mare ștrengărită! zise Klapka după ce Ilona fugi afară, să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a ta mărime. Armeano-grec, lingău cu două fețe, Îți ad-aminte ce aveai în straiți Când pietre numărai la voi în piețe. De-aceea taci și încă bine pare-ți Că nu te regalăm, cum știm, cu bețe: Făclie nu-i nemțescul tău opaiț. {EminescuOpIV 340} PENTRU TĂLMĂCIREA AFORISMELOR LUI SCHOPENHAUER Goethe Spun popoară, sclavii, regii Că din cîte-n lume-avem, Numai personalitatea Este binele suprem. Nu faci efect; nesimțitori Rămân cu toții? Fii pe pace: Când piatra cade-n mlaștină, Ea nici un cerc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dispută, cu forțe identice, spațiul ființei mele, a) ce să fac cu vederile rămase ca să nu-mi pară rău după mărcile mele, și b) cum Dumnezeu să fac articolul despre postmodernism, 87 mi-a venit o idee mai frumoasă decât cuvântul nemțesc - rog dl tipograf la o atenție sporită - Bewusstsseinsge-gănstăndlichkeit, și anume să combin convenabil câteva cuvinte cu câteva cartoane colorate (aș putea scrie și eu "Alphabetical Africa", n'est-ce pas?) și să scriu, deci, șapte începuturi de articol pe spatele celor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu ne lasă, asemenea cronici s-ar putea repeta - trebuie să se repete - la " De ce trag clopotele, Mitică?". Boborul suveran va avea grijă să nu se recunoască în el, ca nu cumva somnul să-i fie tulburat și o frază nemțească (dar ce căuta neamțu-n Bulgaria?) să-l facă să sară-n capul oaselor: Wo Es war, soll Ich werden. Muntele sacru Cohortele imaginarului par să-și fi dat întîlnire pe câmpurile de luptă ale filmelor lui Alejandro Jodorovski ca într-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fi existat. Privi împrejur, răscolit de sentimente confuze, trezite de vederea satului, apărut nu prea departe. Se revăzu cu câteva ore mai înainte, când plecase de la Iași. Tulburat, febril și surescitat, își scosese din șifonier costumul cel bun de croială nemțească, primul și singurul costum de haine pe care-l avusese până atunci, pantofii negri cu talpa groasă, cămașa bleumarin cu gulerul bine scrobit și cravata elegantă, cu dungi albastre. În geamantanul ieftin, cumpărat cu o zi înainte de la unul dintre
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de care beneficiaseră generațiile anterioare. La timp, un inspector general din Ministerul Învățământului reuși să împiedice orice intervenție a nemulțumiților. În ultimul an de școală, de ziua lui, colegii îi făcură cadou o pălărie de fetru, asortată costumului de croială nemțească, pe care și-l cumpărase datorită economiilor pe care le putuse face, nefiind mofturos și mulțumindu-se cu ce primea de la cantina școlii. De altfel, un viitor învățător trebuia să impună în fața elevilor și prin ținută, de aceea cheltuiala
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
indicat (pentru Dicționarul toponimic al Banatului) a precizat că în zonă crește o floare „de gîrlă“ de culoare galbenă numită călcadză (cu o formă dialectală). V. Frățilă identifică această floare cu planta numită popular calce, calcea calului, bulbuc, bulbucel, capră nemțească, scalce. Sursele lexicografice indică sinonimiile calce-mare = rostopască, calce-mică = untișor și, de asemenea, o floare cu frunze mari și flori galbene, calciu (plural călci, diminutiv călcea). Dicționarul etnobotanic înșiră numeroase alte denumiri sub care este cunoscută această plantă (caltha palustris): bilbor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și, de asemenea, o floare cu frunze mari și flori galbene, calciu (plural călci, diminutiv călcea). Dicționarul etnobotanic înșiră numeroase alte denumiri sub care este cunoscută această plantă (caltha palustris): bilbor, bolboci, bulbucă, bulbuci, bulbuci de baltă, canjană, căriciu, ceapă nemțească, chelcheză, gălbinele, gloanță, grînișoare, jarea galbenă, laba gîștii, ochiul boului, scîlci. Cea mai apropiată formal de baza apelativă a toponimului este chelcheză (cu ă > e și c > che, ca în cămașă > chemașă > chimașă, încap > închep). În dialectul aromîn există numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Polonă face precizarea: „Decebal, rege unguresc” (p. 391); „Țara Ungurească” este totuna cu „Țara Panoniei” (p. 392) și cu Muntenia (p. 326); însuși Costin vorbește, pentru epoca ulterioară venirii în Panonia a unui grup de populație ugro finică, de unguri nemțești (p. 280) și de ungurii români (p. 258). Hunii, veneții, Viena, Veneția, vandalii, uniții etc. sunt forme pentru ideea de unitate. În această serie se înscriu și ungar/ungur/maghiar/vengr, forme compuse (un-gar) care exprimă „unitatea alcătuită, constituită”. b
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
El a simțit șubrezenia explicației etimologice date Moldovei, de la cățeaua Molda, întrucât a găsit de cuviință să facă precizarea. „Urmez întru aceasta pe răposatul Ureche vornic și cronicar al țării, știu însă că un râu Molda este și în Țara Nemțească, nu departe de aceste locuri” (p. 209). d) Costin a intuit legătura dintre moltan și oltean, Olt. El derivă forma muntean de la munte și, grupând forma moltan cu Oltul, o consideră pe prima artificială, obținută „prin corupție sau prin adăugirea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
menirea acestuia. Început de Samuel Micu ca dicționar român latin, în ideea amintitei continuități de neam și de limbă, el a fost preluat de Vasile Kolosy, „care lexiconul lui Klein foarte mult l-au avuțit și cu limbile ungurească și nemțească l-au adaus”, punând astfel etnia românilor alături de celelalte limbi și popoare ale imperiului austro-ungar. A urmat Ioan Coneli care, din porunca și cu spezele lui Samuil Vulcan, „de nou a înmulțit și scris” lexiconul. La acest stadiu de elaborare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romană decât în alte părți, „iar poporului celui premulțitu cu anevoie este a i se schimba limba”, aceasta cu toate că după ce au descălecat romanii în Dacia multe ginți barbare au trecut și au și locuit acolo, precum goții și gepizii, popoare nemțești, hunii și avarii, vițe schitești, întrucât „inima cea boierească a lor, a nu se mesteca în căsătorie cu muieri de soi străin, au împiedicat stricarea limbii romane prin limbi varvare”; și apoi „nici nu și-au bătut românii capul niciodată
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de locuitorii cei vechi ai țărilor acestora” cu a căror limbă latina populară s-a amestecat scăzând astfel din alcătuirea ei cea veche. Trebuie apoi avut în vedere faptul că pe teritoriul Spaniei și Galiei s-au stabilit ulterior „ginte nemțești” prin care limba romană s-a strămutat și mai tare. Iar în Italia limba cea veche a poporului sa amestecat cu cea a longobarzilor care s-au așezat acolo „unde până azi sub numele de italieni locuiesc”. Totuși neamurile germanice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lui Constantin Brâncoveanu: la masă au fost servite „multe rânduri de bucate deosebite, constând din mâncări alese și scumpe“. Antonio del Chiaro a descris și el ospețele de pe vremea aceluiași domnitor: „Mâncările sunt foarte multe și bine gătite, după moda nemțească, franțuzească sau italienească.“ „Moda nemțească“? Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că unul dintre bucătarii de la curtea Brâncoveanu era „Ion neamțul“... Influența italiană descrisă de Franco Siveri se regăsește și în „Manuscrisul brâncovenesc“, considerat a fi aparținut
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
au fost servite „multe rânduri de bucate deosebite, constând din mâncări alese și scumpe“. Antonio del Chiaro a descris și el ospețele de pe vremea aceluiași domnitor: „Mâncările sunt foarte multe și bine gătite, după moda nemțească, franțuzească sau italienească.“ „Moda nemțească“? Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că unul dintre bucătarii de la curtea Brâncoveanu era „Ion neamțul“... Influența italiană descrisă de Franco Siveri se regăsește și în „Manuscrisul brâncovenesc“, considerat a fi aparținut stolnicului Constantin Cantacuzino (cca 1650-1716
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
trebuie uitat faptul că aceasta nu dispăruse cu totul de la mesele domnești ale secolului fanariot: „Bineînțeles că, în alcătuirea acelor mese date de bunica, atât la Ieși cât și la Bohotin, își dădeau întâlnire toate bucătăriile din lume (afară de cea nemțească, pentru care ea avea un dispreț desăvârșit). În cinste erau, afară de felurile obișnuite în țară și de multe excursiuni în bucătăria franceză, bucatele grecești și turcești: nenumărate feluri cu untdelemn, cataifurile, baclavalele și caplamalele [capamalele, n.n.] care mai trăiesc și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
to be or not to be, sau, pe românește: zis și făcut. Și, în adevăr, cum spusei adineaori, în ziua de 17 mai prezintă lui Joffre planurile acelei mașini uriașe, pe care o botezase "tank", care derivă, cred, de la cuvântul nemțesc "dank", pe englezește se citește "denk" sau cu alte cuvinte (se apropie degajat de tablă și scrie vizibil cu creta roșie:) Dank = Denk care înseamnă mulțumire, adică: "Slavă ție, Doamne, că m-ai învrednicit să descopăr această invențiune!"135 Un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]