926 matches
-
Fața preotului se umflase de groază, și câteva clipe nici nu putu vorbi, mozolindu-și doar buzele neputincioase. Apoi deodată, ca după o sforțare crâncenă, răbufni cu glas lăcrimat, ridicând brațul drept într-o protestare fricoasă: ― De ce vrei să mă nenorocești, Apostole?... Eu... abia azi-dimineață am sosit acasă din internare... știi bine, doar ți-am spus în tren... Am fost nevinovat, și totuși am ispășit... Cum să ascult acuma planurile tale, și încă să mă fac părtașul tău? Am și familie
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
priceput?... Svoboda, ceh, spânzurat... Căruța hurduca atât de rău, că gândurile lui Apostol se încurcară. Își dădea seama și totuși continua cu încăpățînare să povestească sublocotenentului "cazuri" și să-i explice că intenția lui... Hurducările se întețeau și Apostol era nenorocit că vor sosi în Făget înainte de a fi avut vreme să se lămurească deplin, să înțeleagă și sublocotenentul cum stau lucrurile, ca și cum ar fi fost în fața unui judecător de care atârna soarta lui. 3 Cam în același loc unde aseară
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Pretorul îi poruncise, de repetate ori, să fie cu ochii în patru ca nu cumva prizonierul să se sinucidă. Acuma tremura să nu fi lăsat căpitanul vreo armă. Deși nu mirosi nimic suspect, zise rugător și moale: ― Să nu mă nenorociți, domnule locotenent, din suflet vă rog!... Eu fac tot ce pot și chiar mai mult, dar să nu mă nenorociți... Apostol pricepu și zâmbi. Răspunse prin o ridicare de umeri și se lungi pe pat, obosit. Se odihni vreo zece
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
tremura să nu fi lăsat căpitanul vreo armă. Deși nu mirosi nimic suspect, zise rugător și moale: ― Să nu mă nenorociți, domnule locotenent, din suflet vă rog!... Eu fac tot ce pot și chiar mai mult, dar să nu mă nenorociți... Apostol pricepu și zâmbi. Răspunse prin o ridicare de umeri și se lungi pe pat, obosit. Se odihni vreo zece minute, apoi începu să măsoare cu pașii odăița în lung și-n lat... Așa îl găsi pretorul, care veni, cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
trist! Iar noaptea o să visez butoaie pline lângă care să mă-ntind cum se-ntinde Șarpele la soare... Tu ești trist de când ai venit pe lume, ai o tristețe Întipărită pe figură, ții minte ce moacă aveai când te-ai nenorocit? Gicu Știe unde bate Sandu, așa că Îi sticlesc ochii de bucurie Și intră imediat În horă. Oho, curgeau apele de pe el În Șiroaie recei, iar popa zicea că bărbatul Și femeia să fie Împreună Și la bine Și la rău
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
singură soarta. Tristețea ne cuprinde și o lacrimă apare subtil. Ce n-aș da să aflu de ce sfârșitul e în stația Din care coborâm inutil. EGOISMUL Bestia începe să iasă la iveală, privesc și simt cum viața mea Va fi nenorocită, Nu mă pot concentra și nu vreau să vină la mine, E prea târziu, Deja l-a apucat urletul și nu e bine deloc. Te rog pleacă! Nu înțeleg de ce vii la mine când nu te mai vreau, De ce, nenorocită
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
nenorocită, Nu mă pot concentra și nu vreau să vină la mine, E prea târziu, Deja l-a apucat urletul și nu e bine deloc. Te rog pleacă! Nu înțeleg de ce vii la mine când nu te mai vreau, De ce, nenorocită de senzație? Bestie nebună! Bestie străbună! Nu mai pot să fac niciun pas, ești în spatele meu, De ce exiști? Preferam să pleci și să nu te mai văd niciodată, Vroiam să știu că ai dispărut de pe pământ! Că te-ai evaporat
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
cu aceeași pietate mâna ei, să te simți protejat de o mână albă, frumoasă și fină, și să știi, să știi totdeuna că acel amor al ei e flacără arzătoare de care ea însăși te păzește pentru a nu te nenoroci. Și numai când ți-e frig, foarte frig, ea te apropie de sine, îți hrănește mintea cu povești, sufletul cu sărutări, până, căzut în niște friguri dulci și fără durere, adormi lângă // ea surâzând, știind că ea, până și-n
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acte la care soția ta nici măcar nu are voie să se gândească. Să te ferească însă Dumnezeu să te îndrăgostești de o prostituată, gheișă oferitoare de plăcere precum curtezanele de pe vremuri, că îți fuți viața mințind și fugind de acasă, nenorocind-o pe aia care oricum și-a nenorocit viața cunoscîndu-te doar pe tine în pat. Pe tine care, după luna de miere și primul copil, ai futut-o doar din obligație în weekend, sau dacă cumva se întîmplă în cursul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
voie să se gândească. Să te ferească însă Dumnezeu să te îndrăgostești de o prostituată, gheișă oferitoare de plăcere precum curtezanele de pe vremuri, că îți fuți viața mințind și fugind de acasă, nenorocind-o pe aia care oricum și-a nenorocit viața cunoscîndu-te doar pe tine în pat. Pe tine care, după luna de miere și primul copil, ai futut-o doar din obligație în weekend, sau dacă cumva se întîmplă în cursul săptămânii, ea, săraca, știe de cu seara că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
grade Bofour, și totuși ea înfrunta ca o statuie furtuna. M-am simțit măgulit de faptul că cineva suporta condițiile vitrege ale vremii numai ca să mă vadă pe mine cum fac wind surfing. Trăgeam și mai tare de ghiul ăla nenorocit în speranța unor sărituri mai spectaculoase, acum, dacă tot aveam un martor admiratic stoic pe deasupra. Nu se mișca gagica. Privea în larg ca și cum ar fi așteptat să-i vină soțul plecat pe mare. La un moment dat am început să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în cetate și ce era pe cîmp; 29. le-au luat ca pradă de război toate bogățiile, copiii și nevestele, și tot ce se găsea în case. 30. Atunci Iacov a zis lui Simeon și lui Levi: Voi m-ați nenorocit, făcîndu-mă urît locuitorilor țării, Cananiților și Fereziților. N-am sub porunca mea decît un mic număr de oameni; ei se vor strînge împotriva mea, mă vor bate, și voi fi nimicit, eu și casa mea." 31. Ei au răspuns: Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
n-or să fie probleme la Prut. Dar:“Aveți grijă de armament? “ Sigur că da, cu caii confiscați, fără oameni, nu?! - Da, domnule sublocotenent, și cu armele călcate de tancuri! - Până la urmă, așa-i la război, mai ales cu această nenorocită de retragere pripită. Îi trecură prin fața ochilor tunurile pe care fusese obligat să le abandoneze, furgonul și lăzile pline. A doua oară în ultimele 24 de ore, răsuflă ușurat, când aproape de podul de la Albița, întâlni o unitate de ostași români
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Blades. Arăt Înspre el, apoi Îmi Întind mâinile și mi le pun pe cap mimând două urechi de măgar. Iihaa-iihaa! Iihaa-iihaa! m-apuc să zbier ca apucatu la el. O duc pe urâtă acasă, apoi pe Bladesey, care e prea nenorocit ca să-și dea seama că tipa e excitată la greu. Sunt pe centură cu Annalise. Ies pe o șosea laterală și o iau pe un drum Îngust de țară. — Unde mergem? Întreabă ea. E puțin Îngrijorată dar mai mult curioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
el, dar Clell a Încercat să se omoare azi-dimineață. A sărit de pe Dean Bridge. Vestea asta mă aduce În culmea fericrii. Chiar și mai emoționant decât Încercarea de sinucidere a lui Clell e gândul că probabil a fost atât de nenorocit să Încerce așa ceva și dând greș n-a reușit decât să se umilească, iar suferința Încă-i acolo. Cum te-a făcut să te simți? Încerc să mă adun, să-mi preschimb sentimentele Într-o stare Îngrozită de șoc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mai bine spus, mai jos decât diavolul! Nici diavolul nu va îndrăzni să răspundă așa!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări împotriva anomeilor, cuv. VII, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 121) „Vai de voi, ereticilor! Sunteți mai nenorociți chiar decât păgânii! Pe păgâni îi așteaptă negreșit dincolo chinurile iadului; dar cel puțin au aici, pe pământ, o oarecare plăcere: că se căsătoresc, că se bucură de averile lor și de toată tihna și desfătarea date de viața aceasta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Pentru a nu provoca la alții ce ți-a provocat ție vânzătoarea? Pentru că în felul acesta vei face mult rău, perfecționându-te pe nevoile oamenilor. Dacă atunci când înveți ai dreptul să greșești, când deja profesezi nu mai ai voie, pentru că nenorocești, provoci pierderi, pagube altora, îi bagi în suferință pe alții, încărcându-te de blesteme. Noel îl privea foarte atent, gândindu-se că el va fi un bun, va trebui să fie un bun profesionist. Și, apoi, nu uita un lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
am rugat pe Archie, colegul meu, să mă aducă până aici. A fost la restaurant să se ocupe de diverse. Ne va lua el și te va duce acasă. Dar mașina mea, se văicări Nieve. E a mamei. O să mă nenorocească dacă i-o las aici. —Archie și cu mine rămânem în Galway peste noapte. O să te ia el dimineață ca să poți să-ți aduci mașina înapoi. Nu-ți face griji. Nieve știa că era cazul să-și facă griji. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
box. — Unde e afurisita de fată? țipă Roșcovanul. Unul dintre torționari arătă cu degetul peste umăr. — Alături, cu frate-miu. — Hei, șefu’, zise celălalt. Individu’ ăsta tot nu vorbește. Vrei să-l mai aranjăm un pic? — Lăsați-l pe săracu’ nenorocit În pace, mormăi el. Nu știe nimic. În adăpostul aflat perete În perete cu cel de dinainte, era aproape Întuneric și a fost nevoie de câteva secunde pentru ca ochii noștri să se obișnuiască. — Franz, unde dracu’ ești? Am auzit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o clipă și adăugă: — Te trimit Într-un KZ. Mi se răci carnea pe mine precum cea expusă În vitrina măcelarului. Mi-am terminat restul de șnaps și m-am trezit spunând: — Ia ascultați, dacă e vorba de factura aia nenorocită de lapte... Amândoi rânjiră cu gura până la urechi, bucurându-se de evidentul meu disconfort. — Dachau, zise colonelul. Mi-am stins țigara fumată și mi-am aprins alta. Au văzut cum Îmi tremură mâna atunci când am ridicat chibritul În sus. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
prin deschizătura geamului. — Martin Leslie, Biroul de Reportaje. Logan i-o strânse, simțindu-se din ce În ce mai puțin În largul lui. — Doamne, Logan McRae... spuse reporterul. Ești inspector acum? Logan răspunse că nu, era tot comisar, iar bătrânul păru revoltat. — Glumești! Ce nenorociți! Dar meritai să te facă! Angus Robertson ăla era o lichea și jumătate... Ai auzit că și-a tras o operație de apendicită la minut În Peterhead? spuse el coborându-și vocea. Șurubelniță cu vârf ascuțit, direct În stomac. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
umpleau spațiul din fața tribunalului, revărsându-se pe scări, În parcarea rezervată celor cu „treburi oficiale“. Echipele de televiziune păreau mici insule liniștite, În marea neferictă de fețe și de pancarte: „JOS CU CLEAVER CEL RĂU!“ „TĂIAȚI-I-O LUI CLEAVER! „NENOROCIT PERVERS!“ „VIAȚĂ PENTRU VIAȚĂ!“ „MOARTE GUNOIULUI PEDOFIL!!!“ Logan se strâmbă când o citi pe ultima. Doar niște oamenii proști, cu o furie Îndreptățită și cu o gloată de partea lor. Ultima dată când avuseseră parte de o asemenea fervoare, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și asta bună la ceva, nu? Păi, da, ar trebui. Umerii inspectorului căzură. Dar dacă n-a fost Hoitarul și n-a fost nici Nicholson, atunci tot mai avem un ucigaș În libertate, care ia copiii. Și n-avem nici un nenorocit de indiciu cine e. 27 Până să se dea Logan jos din pat și să intre la duș, duminica zgâria deja la ferestrele apartamentului său cu degete hibernale. Zăpada cădea În fulgi mici și Înghețați, aruncați de colo-colo de vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
saloanele cu Înghețată nu vor avea parte de prea multe vânzări. Dar Miller și Logan erau postați la o masă de la fereastră din Inversnecky Café, hăpăind sandvișuri cu șuncă afumată și bând o cafea tare. — Asta a fost o pierdere nenorocită de vreme, spuse Miller, alegând din chiflă o fâșie de slănină de la șuncă. Tu ar trebui să-mi faci cinste cu micul dejun după așa ceva. Nu invers. — Trebuie să te fi ales cu ceva! Miller se scutură și Încolăci grăsimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
stric cuiva cariera. Logan ridică o sprânceană. — Ținând cont de ce i-ai făcut inspectorului Insch, mă mir că te-ai mai oprit să te gândești. — Da, corect. Problema e că-mi cam place de tipul acesta pe care o să-l nenorocesc... Logan Își Îndesă În față pui picant, mormăind. — Deci, care-i povestea? În timp ce mesteca „Erou al Poliției locale omoară-n bătaie un pensionar“. 30 Logan Încercă să nu se uite În ochii nimănui când ajunse la serviciu marți dimineața. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]