766 matches
-
Este identificată inhumația, în poziție ghemuită sau întinsă. Unele necropole înregistrează 400 de morminte. Sub locuințe au fost descoperite morminte de copii sau cranii izolate, pictate cu ocru roșu, olistrand prezența ritualurilor funerare, pe model occidental sau sub influențe orientale. Neoliticul s-a încheiat în conformitate cu schimbările climatice, geografice și demografice, principalele ocupații fiind modificate, iar mobilitatea triburilor locale a sporit. Erau cultivate graminee-grâu, orz, secară, mei și ovăz, precum și leguminoase că bob, mazăre și linte, plante tehnice-in și cânepă, și pomi
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
largi pentru că se adapta la orice atitudine cuprinsă între 0-2000 metri. Cultivau "Triticum dicoccum", ce există în stare sălbatică în Orientul apropiat, adaptat la relief înalt. Cultivau orz ce se găsea în stare sălbatică în Orientul Apropiat și Mijlociu. În neoliticul timpuriu, se optează pentru soiuri de grâu potrivite zonei de climă și reliefului, la Gumelnita fiind cultivat "triticum vulgare", iar la Cucuteni "triticum compactum și vulgare". Utilizau plantatorul și săpăligă din corn de cerb pentru solurile nisipoase. În Eneolitic utilizau
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
că "Giurtelec" sau "Giurtelecu" în limba română și "Győrtelek" în maghiară. Dominând piesajul localității, Coasta lui Damian (sau Dealul lui Damian) este un element de marcă pentru Giurtelecu Șimleului. Localitatea este cunoscută de comunitatea științifică internațională prin intermediul valoroaselor vestigii din Neolitic și Eneolitic descoperite în urmă săpăturilor arheologice efectuate la Giurtelecu Șimleului. Bine poziționata strategic și fortificata natural, Coasta lui Damian a atras comunități umane diferite în căutare de securitate timp de mii de ani. Ca atare, de multe ori, mai
Giurtelecu Șimleului, Sălaj () [Corola-website/Science/314766_a_316095]
-
200.000 de ani. Stau mărturie vestigiile arheologice descoperite în situri ca: Monte Poggiolo (în apropierea orașului Forlì) și Grotta dell'Addaura (lângă Palermo). Putem menționa obiecte de artă confecționate acum 800.000 de ani și diverse desene rupestre. În neolitic, micile comunități de culegători și vânători devin sedentari și se stabilesc în așezări agricole. Se cresc animale și devine tot mai evidentă apariția ceramicii. Celebre sunt așezările din regiunea Valle Camonica (nordul Italiei). Aici au locuit populații de origine incertă
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
a început în neolitic, de când datează primele urme de locuire umană, si se întinde până în prezent. Bacăul își are strămoșii până în comuna primitivă, mai precis în paleoliticul superior cam 5.000 de ani în urmă. În perimetrul Pieții Revoluției s-a descoperit un "racloir
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
mari, ca în cazul aborigenilor australieni. În acea perioadă, populația abia dacă număra câteva zeci de mii de oameni pe întreaga planetă. "Mezoliticul" sau "Epoca Mijlocie a Pietrei" a fost acea perioada a evoluției tehnologiei umane cuprinsă între paleolitic și neolitic, toate fiind perioade ale Epocii Pietrei. Mezoliticul începe la sfârșitul pleistocenului, acum vreo 10.000 de ani și se sfârșește cu introducerea agriculturii, dată care variază cu fiecare regiune geografică. În anumite zone, cum ar fi Orientul Apropiat, agricultura a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
rezerve de hrană mai bogate, doar în jurul acelor ținuturi mlăștinoase și împădurite datorită unui climat mai călduros. Stau mărturie vestigiile arheologice ale culturilor "Maglemozian" (zona Danemarcei de azi) și "Azilian" (la granița dintre Spania și Franța). În aceste condiții, apariția neoliticului în nordul Europei a fost amânată cam pe la 4.000 de ani î.Hr. (sau acum 6.000 de ani). Vestigiile arheologice ale acestei perioade sunt limitate la resturile menajere descoperite și la defrișările regiunilor împădurite. Aceste defrișări vor fi practicate
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
amânată cam pe la 4.000 de ani î.Hr. (sau acum 6.000 de ani). Vestigiile arheologice ale acestei perioade sunt limitate la resturile menajere descoperite și la defrișările regiunilor împădurite. Aceste defrișări vor fi practicate la scară mai extinsă în neolitic, fiind necesar tot mai mult spațiu pentru agricultură. Mezoliticul este caracterizat prin apariția uneltelor de piatră mai fin prelucrate și de dimensiuni mai mici (vârfuri de lance, de săgeți), denumite "microliți", prezente în majoritatea regiunilor. De asemenea, s-au mai
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
culturii ibero-maurusiene și Palestina (cultura "Kebaran"). Nu este exclusă posibilitatea unor invenții și descoperiri independente în cadrul acestor societăți aflate în plină dezvoltare. La fel ca în paleolitic, în mezolitic, indivizii trăiau în grupuri și triburi mici în care predomină egalitarismul. "Neoliticul", această "nouă epocă a pietrei", care a debutat acum 12.000 de ani, a fost o perioadă de dezvoltare a tehnologiilor și a societăților primitive aflată la sfârșitul Epocii Pietrei. Începutul acestei perioade este marcat de instituirea modului de viață
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Mumia omului zăpezilor, Ötzi, găsit în Alpi indică semne că a murit într-o luptă, din cauză că a fost străpuns de săgeți adverse, la fel cum indică și scheletele cu urme de vătămări ael fermierilor neolitici, ceea ce dovedește faptul că, în Neolitic, conflictele violente erau la ordinea zilei. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii, cum ar fi, spre exemplu, seceri sau pietre
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
animal domesticit din istoria omenirii, fiind utilizat în transport și în războaie. De-a lungul antichității, oamenii au continuat să vâneze, folosind tehnici de capcane tot mai eficiente. Epoca bronzului este o parte a "sistemului celor trei epoci", urmând epocii neoliticului. Materialul rezultat este mai greu și mai durabil decât oricare dintre metalele originale și este mai ușor să de topit. Cuprul a fost probabil folosit pentru prima dată în Egipt, înainte de 5000 î.en. Primii topitori de metale utilizau foale
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
greutăților. În spațiul european, roata începe să fie folosită prin 4.000 î.Hr. Extinderea acesteia este condiționată de construirea unor drumuri pe care vehiculele cu roți sa poata fi folosite pe distante lungi. Multi istorici plasează apariția religiei în perioada neoliticului.Primele credințe religioase constau în adorația Mamei-Zeiță, a Tatălui-Cer, precum și a Soarelui și Lunii ca zeități.Apar altare care se dezvolta în așezăminte de tip templu, la care se asociaza o multitudine de preoți și preotese și persoane cu alte
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
adorația Mamei-Zeiță, a Tatălui-Cer, precum și a Soarelui și Lunii ca zeități.Apar altare care se dezvolta în așezăminte de tip templu, la care se asociaza o multitudine de preoți și preotese și persoane cu alte funcții sacerdotale.Tipică pentru perioada neoliticului este adorarea zeităților antropomorfe. Religiile indigene din Africa erau bazate pe credința comună în forțele naturii și ale strămoșilor tribului. Indigenii australieni intrau în contact cu spiritele mereu prezente, cu strămoșii și cu entitățile mitologice prin meditație și ceremonii.Credeau
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
vechi într-o zonă înaltă situată la nord-vest de grajduri, în locul numit „După vii”. Urmele altei așezări din epoca bronzului au fost scoase la iveală din locul denumit Valea Bercului. Pe teritoriul localității sunt menționate urmele unor așezări străvechi din neolitic, epoca bronzului și din a doua epocă a fierului. Teaca de bronz a unui pumnal și fragmente ceramice datând din aceeași epocă sunt expuse la Muzeul din Aiud (3397, 3415, 3417, 3418). Fragmentele ceramice pot fi văzute și astăzi, dar
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
medicului maghiar Jenő Boer care a donat în jur de douăzeci de piese arheologice muzeului de istorie din Aiud, păstrate până în prezent. În toamna anului 1960 s-a identificat pe raza satului Geoagiul de Sus ceramica aparținând culturii Starčevo-Criș, din neolitic, în jurul Măgurii și la pârâul Cașului. Ceramica aparținând acestei culturi este rezultatul prelucrării lutului din zonă, cu apă și pleavă de cereale. Prezența ceramicii și a altor urme materiale atestă existența unei așezări încă din mileniul IV î.Hr.. Cercetările ulterioare
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
pe terenurile aflate în apropierea văii Stremțului și a văii largi a Mureșului. Ceramica culturii Coțofeni, descoperită la Stremț și Geoagiu de Sus, arată că în ambele așezări „proprietarii” pământurilor erau agricultori și crescători de animale. Perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului, când valurile succesive de păstori nomazi de origine indo-europeană provoacă dezagregarea vieții neolitice, este atestată sub Măgură (Fântâna Mare, Fântâna Mică, etc) prin urmele culturii Coțofeni, constând în resturi de vase, decorate cu benzi incizate cu liniuțe
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
restul biosferei, în care lanțul trofic este bazat nu pe energia solară, ci pe cea biochimică bacteriană. Litoralul a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice au evidențiat existența obiectelor din eneolitic din cultura Gumelnița și dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia (cunoscută în special datorită statuii numită „Gânditorul de la Hamangia”). Prin gurile Dunării, coasta azi românească leagă Europa centrală și Țările Române de Marea Neagră, iar prin porturile sale, de Marea Mediterană, drept care rând pe rând s-au perindat aici
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
km), într-o vâlcea înconjurată de un climat mai continental, în care se simt mai mult efectele brizei de lac, decît cele ale brizei marine. Zona în care s-a dezvoltat așezarea este deținătoarea unor urme de viață neîntrerupte din neolitic. Prima mențiune documentară datează din 1560, cînd așezarea este amintită într-un firman al Sultanului. Numele localității vine din limba turcă și are ca sursă de inspirație culoarea cenușie a apelor lacului cu aspect vărgat ("techir"). Spre sfârșitul secolului XIX
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
adăpostește a doua mare colonie de lilieci în România. Colonia de pipistrellus se află la aproximativ 350 m de la intrare, iar la înalțimi mai mari există pe pereți și colonii de Miniopterus schreibersi. Au fost descoperite urme de locuire din neolitic și interesante podoabele de chihlimbar și bronz din epoca Hallstattiana.
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
Ötz și se pronunță [ pron. Numele său oficial este „Omul din (localitatea) Hauslabjoch”. Alte nume sunt „Omul din ghețar”, „Mumia din (muntele) Similaun” și „Bărbatul din Similaun”. Este vorba despre un corp de bărbat mumificat care a trăit la sfârșitul neoliticului respectiv la începutul epocii cuprului, acum circa 5.300 ani. Corpul, care a fost găsit la 3.210 m altitudine într-un ghețar din Alpii Ötztal, este foarte bine păstrat și este aproape complet, inclusiv îmbrăcămintea, încălțămintea și armele de
Ötzi () [Corola-website/Science/314975_a_316304]
-
hrănitoare decât plantele perene. În același timp, varietatea de forme geografice a dat naștere multor specii de plante comestibile datorate experimentelor în cultivarea primitivă. Cel mai important, cornul abundenței a posedat strămoșii sălbatici ai celor 8 plante fundamentale cultivate în Neolitic, semnificative în agricultura primitivă (predecesori pentru grâu, orz, in, mazăre, linte, măzăriche amară), și 4 din cele 5 cele mai importante animale domesticite: vaca, capra, oaia, porcul, al cincilea fiind calul, care trăiau în apropiere.
Cornul abundenței () [Corola-website/Science/318381_a_319710]
-
medievală. Altă ipoteză se referă la bălți situate într-un ținut nisipos ("argilă nisipoasă"). Alții interpretează numele Zaventem ca pe reconfigurări ale expresiilor "zeven tommen" (însemnând "șapte tumuli galo-romani") sau "zaaivelden" (însemnând "câmp pentru semănat"). Istoria localității Zaventem datează din neolitic și epoca romană. Examinarea unor morminte străvechi a dovedit că zona a fost locuită și în perioada Imperiului Franc și a Dinastiei Merovingiene. Zaventem a făcut apoi parte din Comitatul de Ukkel și Comitatul de Leuven, înainte de a fi alipit
Zaventem () [Corola-website/Science/317990_a_319319]
-
Mogador. Volubilis, de exemplu, a fost un oraș important care a fost reconstruit pe locul unui fost oraș cartaginez și se afla la granița vestică a cuceririlor romane. De asemenea, în cazul ambelor orașe, acolo se aflau așezări datând din neolitic. Orașul punic Utica, care la începutul asediului a schimbat tabăra, a devenit capitala provinciei romane Africa. Ca un arc peste timp, în ianuarie 1985, primarul Romei, Ugo Vetere și primarul Cartaginei, Chedly Klibi, au semnat un tratat de colaborare și
Al Treilea Război Punic () [Corola-website/Science/317974_a_319303]
-
peste care se pune o a treia) de la Louth, Irlanda se consideră a succeda menhirele doar pe baza logicii evoluției de la simplu la complex. Despre aceste dolmene se crede că au fost realizate în perioada de trecere de la Paleolitic la Neolitic. Dar ele pot fi mult mai vechi, deoarece în picturi rupestre de peste 30000 de ani apar capcane ce folosesc sistemul pârghiei și scripetelui. Cel mai mare dolmen din Franța, cel de lângă - , departamentul Vienne, are 160 tone și 17 m. lungime
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
asupra lui Vlad Țepeș. S-a emis ipoteza ca „Drăculea“ ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureștilor. Examinările recente au arătat că „mormântul“ lui Țepeș de la mănăstire conține doar câteva oase de cal datate din neolitic și nu rămășițele adevărate ale domnului valah. După opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormântul acestuia ar fi pe locul mănăstirii Comana, ctitoria voievodului. Cartea lui Bram Stoker, "Dracula", nu se bazează în mod direct pe domnia lui Vlad Drăculea, ci
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]