1,160 matches
-
pagube cuprinse între 10-20 % , când este semnalat singur sau pagube mult mai mari, când se găsește asociat cu alte virusuri (Y sau A). Simptome. În prima parte a perioadei de vegetație, până la înflorire, plantele virotice prezintă un mozaic slab intre nervuri. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24șC sau în perioadele cu temperaturi sub 10șC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice (arsuri) pe suprafața frunzei sau pe codița ei. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia, Franța Germania, Iugoslavia, Bulgaria și România în asociere cu rizomania sfeclei. A. Codrescu și col. (1981), Al. Macovei și A. Pușcașu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Codrescu și col. (1981), Al. Macovei și A. Pușcașu (1985) semnalează boala ca fiind deosebit de păgubitoare în zonele de mare cultură a sfeclei pentru zahăr. Simptome. Virusul afectează rădăcinile și ca urmare pe frunze apare decolorarea, îngălbenirea și apoi brunificarea nervurilor. În funcție de faza în care se instalează atacul și de condițiile climatice, apare ofilirea sau chiar pieirea plantelor. Pe corpul sfeclei se dezvoltă exagerat radăcinuțele luând forma de "barbă" simptom asemănător cu cel dat de Heterodera schachtii, dar în acest caz
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1964). În zonele de mare cultură industrială și seminceră de sfeclă, viroza poate da pagube de 29 38,5 % la producția de rădăcini, 42 % la producția de zahăr și 18-70 % la cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de sfeclă, viroza poate da pagube de 29 38,5 % la producția de rădăcini, 42 % la producția de zahăr și 18-70 % la cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
42 % la producția de zahăr și 18-70 % la cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
25 30 cm, cu internodii scurte, frunze mici, decolorate, încrețite și prezintă rădăcini slab dezvoltate (fig. 65). Aceste plante au pe fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
internodii scurte, frunze mici, decolorate, încrețite și prezintă rădăcini slab dezvoltate (fig. 65). Aceste plante au pe fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se brunifică în scurt timp. În dreptul lor, pe fața inferioară, apare un puf alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu, formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase și uneori pot fructifica dar, semințele sunt infectate fără să
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
destul de mari. Simptome. Ciuperca atacă numai frunzele. Primele simptome de atac se observă pe frunzele de la bază unde apar pete bine conturate galben-brune cu suprafața încrețită. Pe frunzele inferioare (mai întâi) apar pete de decolorare, circulare sau colțuroase, delimitate de nervuri, de 1-1,5 cm în diametru. După uscarea parțială a frunzișului, boala se extinde și pe frunzele din etajele superioare. Pe fața inferioară a frunzelor în dreptul petelor, în țesuturile uscate se observă câteva puncte mici, negre (fig. 72). Transmitere-răspândire. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1975). Pierderile produse de această boală pot fi mari, între 8-25 % dacă temperaturile se mențin între 18 20șC. Simptome. În cultură plantele se observă foarte ușor întrucât au o creștere mai înceată și prezintă pe frunze mozaic și decolorări ale nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, înguste și se curbează spre partea inferioară (fig. 75). Din cauză că nervurile nu cresc în același ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce se maturează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
între 18 20șC. Simptome. În cultură plantele se observă foarte ușor întrucât au o creștere mai înceată și prezintă pe frunze mozaic și decolorări ale nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, înguste și se curbează spre partea inferioară (fig. 75). Din cauză că nervurile nu cresc în același ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce se maturează târziu și au aspect “marmorat”. Transmitere-răspândire.Virusul este răspândit în natură de diferite insecte. Virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezent, ciuperca este răspândită în toată țara producând pagube foarte mari în culturile din seră și solarii sau în culturile din câmp, în anii ploioși și călduroși. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor atacate apar pete neregulate, colțuroase, delimitate de nervurile frunzelor, de culoare galbenă apoi brună. În dreptul petelor, pe fața inferioară apare un puf cenușiu violaceu. În final frunzele mănate se usucă, devin sfărâmicioase, iar fructele rămân mici și nu ajung la maturitate (fig. 79). Transmitere-răspândire. Agentul patogen rezistă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescențele se veștejesc și se curbează. Plantele atacate au înălțime redusă, iar fibrele din tulpini, ca și producția de semințe, sunt de slabă calitate și de cantitate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
J.L. Weimer. În România virusul a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare galbenă. La fasole, virusul produce decolorări, pete galbene-portocalii pe spațiile dintre nervuri, rămânând totuși o zonă verde dea lungul nervurilor, simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori simptomul "frunză de stejar". Mazărea atacată prezintă o mozaicare a frunzelor însoțită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare galbenă. La fasole, virusul produce decolorări, pete galbene-portocalii pe spațiile dintre nervuri, rămânând totuși o zonă verde dea lungul nervurilor, simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori simptomul "frunză de stejar". Mazărea atacată prezintă o mozaicare a frunzelor însoțită de reducerea înălțimii plantelor, pe care apar păstăi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care dă mozaic sau pătare galbenă. La fasole, virusul produce decolorări, pete galbene-portocalii pe spațiile dintre nervuri, rămânând totuși o zonă verde dea lungul nervurilor, simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori simptomul "frunză de stejar". Mazărea atacată prezintă o mozaicare a frunzelor însoțită de reducerea înălțimii plantelor, pe care apar păstăi deformate, cu boabe mici. Transmitere-răspândire. Virusul rezistă de la un an la altul în interiorul plantelor perene din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la altul rezistă ca strome în frunzele căzute 7.2.6.Rugina trifoiului Uromyces trifolii. Boala este răspândită în America, Europa, Noua Zeelandă, Japonia, Asia, Australia și Africa de Nord, producând pagube destul de mari în ceea ce privește producția de fân. Simptome. Primăvara se observă pe nervurile frunzelor șI pe codițe, pusncte proeminente, galbene, aglomerate ce produc deformarea organelor. Ceva mai târziu, apar puncte brune, apoi negre și prăfoase. Frunzele se răsucesc și se usucă premature (fig. 94). Transmitere-răspândire Ciuperca rezistă de la un an la altul sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are loc în procent de 10-100 % la peste
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de răspândire al culturilor de crizanteme. În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1935 dar, în prezent este răspândită în zonele temperate și subtropicale, în special la tutun dar și la culturile de tomate unde, poate produce calamități. Simptome. Plantele virotice prezintă o ramificare a lăstarilor anormală, frunze curbate în jos, cu nervuri închise la culoare. La baza frunzelor, pe partea inferioară, apare o culoare asemănătoare cu a bronzului, imprecis delimitată. Fructificarea este slabă, iar pe fructele mici, apar pete inelare, roșii sau galbene. Tulpinile plantelor virotice pot prezenta brunificări și înnegriri ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc marginea spre partea superioară, apoi nervura principală se curbează și planta se usucă. În secțiune, tulpina prezintă vasele conducătoare de culoare galben-brună. Frunzele pot prezenta uneori pete “opărite”, verzi, umede, pete cu țesuturi ce devin galben-pergamentoase. Pe toate organele, în dreptul petelor, apar mici răni din care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
margini bine delimitate (fig.100 -a). În perioadele umede sau după irigarea culturii, în jurul petelor apar inele lucioase datorită lichidului bacterian. Inițial petele au culoarea verde închis, apoi devin cenușii sau brune și sunt dispuse în special de-a lungul nervurilor, spre marginile frunzelor. În cazul unor infecții puternice, zonele brunificate se unesc, iar țesuturile se rup. Pe tulpini apar zone suberificate (aspre) și crăpături variate ca formă și lungimi. Florile infectate în primele faze nu leagă și cad. Fructele infectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]