11,656 matches
-
schimb, nu-i greu de ghicit... A vorbit tot orașul. Înțelegeți acum de ce nu există nici un premiu Nobel pentru matematică? Pentru ceva asemănător..! - Tipul cel puțin a luat-o, constata doamna Oiterman. Eu vreau.. - Exact, intervine Simon Seinerovici, cei mai mulți fură nevestele fără măcar să le ia. Le lăsa acolo, la cel mai bun prieten, ca ăla să-i cumpere rochiile și să aibă parte de reproșurile conjugale. Soțul s-o vadă cu bigudiurile și amicul cu bigu-bigu-rile. Și vă rog să mă
SCHIŢE UMORISTICE (68) –TRĂDĂRI PARALELE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384204_a_385533]
-
SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (67) - MAI POFTIȚI PE LA NOI Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cam în același timp calendaristic, domnul Leopold Gurnișt primi inștiințarea că va ieși la pensie, iar Matilda, nevastă-sa, îi făcu un apropo elegant cu privire la data căsătoriei lor. Se împlineau exact patruzeci de ani de când își uniseră destinele la bine și la mai puțin bine. Leopold analiză atent viitoarea pensie și plusurile care i se cuveneau ca despăgubire
SCHIŢE UMORISTICE (67) – MAI POFTIŢI PE LA NOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384211_a_385540]
-
mult timp să privesc apusul de soare , dar în schimb vă povestesc ceva ce vă lasă cu gura căscată, zise Aurel, care nu prea vorbise până acum. Într-o dimineață foarte devreme deabia se lumina de ziuă, am plecat cu nevastă mea să culegem bureții ăștia de toamnă, sunt grozavi de buni pentru zacuscă. Ne-am cățărat noi pe deal, nu ne-am dus pe cărarea aceea din spatele fântânii, am luat-o pe de-a dreptul, urcând dealul pieptiș. Nu făcusem
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
de puternic și cumva sinistru, în liniștea dimineții de toamnă.Deodată un grup imens de păsări se ridică din Stejar. Mai era încă de urcat până acolo dar strălucirea stejarului se vedea foarte clar. Ne-am cam speriat eu și nevastă mea, ne tot întrebam , oare să mai urcăm, sau să ne întoarcem ? Hai să mergem mai departe zice Tina, nevastă mea . Doar nu suntem copii să ne speriem . Se liniștise, păsările s-au împrăștiat, și nouă ne trecuse teama. Avem
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
Mai era încă de urcat până acolo dar strălucirea stejarului se vedea foarte clar. Ne-am cam speriat eu și nevastă mea, ne tot întrebam , oare să mai urcăm, sau să ne întoarcem ? Hai să mergem mai departe zice Tina, nevastă mea . Doar nu suntem copii să ne speriem . Se liniștise, păsările s-au împrăștiat, și nouă ne trecuse teama. Avem noi , acolo în cealaltă parte a dealului, acolo spre pădure, o poiană unde în fiecare an găsim bureții ăștia de
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
fără ei. - Lasă-te păgubaș , Aurele. știu și eu poiana aceea, dar noi mergem la cules către seară, e mult mai bine, atunci. Ei, dar nu despre bureți vreau să vă spun! Ne întoarcem noi cu gălețile pline și zice nevastă mea, hai să mergem la Stejar să-l vedem acum dimineața mai de aproape că tot nu înțeleg de unde venea zgomotul acela! Ne-a fost destul de greu să ajungem până acolo, ar trebui curățată zona, e plină de tufă sălbatică
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
care se întâlni în mod voit sau din întâmplare, iar a treia sursă casa unde acesta locuise și în mijlocul căreia reuși să se strecoare. — Doctore, să trecem la subiect! Bănuiesc că dorești să știi cât de mult îți urăsc fosta nevastă și de ce aș fi capabilă ca să o pedepsesc! — Ești o femeie foarte aspră, aproape că nu-ți pot ține piept. Așa se întâmplă când copilăria și adolescența ti-a fost răpită, cu sau fără intenție, nu are importanță. Ce dorești
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384233_a_385562]
-
cu un sadic profesionist nu s-ar fi putut discuta atât de tranșant! Doctorul Moga se ridică de la masă năucit! Nu-i venea să creadă că a fost în stare să pună la cale, cu atât sânge rece, dispariția fostei nevestei. Ce o avea de gând nebuna asta? Parcă îmi pare rău pentru discuția avută! Dacă îi face ceva rău Cristinei? Atunci o omor cu mâna mea! Hotărî să plece acasă. Deocamdată acasă! Dar până când va fi casa? Amintindu-și ceea ce
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384233_a_385562]
-
strașnic păzit și câțiva pacienți curioși erau îndepărtați prin îmbrâncituri motivante. Cu inima stând să i se spargă în piept, Senatorul află că ocupantul rezervei decedase peste noapte. Cel care îi împărtăși vestea făcu rapid niște speculații: sigur era mâna nevestei politicianului ori a colegilor de Partid, mai ales după ce trădase cauza, făcând niște dezvăluiri uluitoare cu privire la motivul real de închidere a Combinatului! În fapt, neștiută, o altă mână criminală strecurase abil pe tăvița cu medicamente a falsului Senator o supradoză
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
a doua oară în ziua cu pricina. * Ce s-a mai întâmplat?! Vreo investigație, ceva? Nuuu! Falsul Marcel fu dus direct la spitalul de bolnavi psihic din județul vecin. Nu erau bani să-i facă teste de identitate unui amărât! Nevastă-sa Nuța era și nu, bucuroasă... Drept e, cu casa plină și bărbatul la nebuni urma să se descurce cu greutate, însă vedea un semn de la Dumnezeu în vindecarea miraculoasă a lui Marcel, care nu mai acuza probleme de colecist
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
e ajunul, bărbate ! Ce facem cu copiii , unde punem cadourile dacă nu avem bradul? Și să-ți spun drept bărbate, casa simte nevoia mirosului de brad. nici nu vom simți că-s sărbătorile. Tatăl se încruntă, nu-i spuse nimic nevestei, dar mintea lui pregătea , punea ceva la cale. - Vom vedea femeie, cum va fi, poate se îmblânzește vremea, măcar să putem ieși din casă. Cei doi copii, blocați și ei în cameră , priveau triști pe fereastră.- Unde ai lăsat sania, Dorule
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
sărbătoare de Crăciun fără brad. Tatăl ieși din cameră, o auziră pe mamă strigând : la masă cu toții,urgent, că am multă treabă în seara asta. Doru mâncă cu mare poftă . Mestecă bine băiete, ce grabă pe tine, zise tatăl- vezi nevastă, are poftă de mâncare chiar dacă nu a fost pe afară. Doru și Felicia s-au privit, cât pe-aci să pufnească în râs. Încă o zi și mâine e ajunul Crăciunului. Mama făcea ultimele pregătiri. Azi, pe la ora unsprezece ajunge
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
Dan cu familia la noi. A mai fost acum trei ani la mine , suntem veri după bunici. Bunicii noștri erau frați. Dumnezeu să-i ierte că s-au dus de mult .! Ce veste minunată am primit ! Ce se va bucura nevastă-mea ! Dar copiii ! Când le povestesc că vine unchiul cu brad din pădurea Cernăuților, vor fi foarte fericiți. Știi, Olga, era să facem sărbătorile fără brad. Cum de a simțit Dan că nu avem brad? Ca să vezi, omul ăsta simte
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
telefon Deliei, să-și planifice plecarea. Îi era un dor nebun de iubita sa. Știa că este neliniștită, că îi este teamă de acele surprize ce i le-au făcut trandafirii, sau poate surprise făcute de fostul soț și de nevasta lui actuală. Delia nu reușea să uite ultima mârșăvie cu trandafiri, acea coroană destinată morții și trimisă ei cu acele cuvinte atât de dureroase. Era puternică, își onora cu succes activitățile legate de meserie, dar viața ei personală era dată
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384229_a_385558]
-
Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului NOROC NESPERAT Într-o luni, după-amiază, familia Roșca se adună în locuința de pe strada Castanilor. Mihai, capul familiei, bărbat de patruzeci și cinci de ani, cu părul aproape încărunțit, Elvira, nevastă-sa, o femeie plinuță, de vârstă apropiată de a soțului, băiatul, Adrian, student în anul întâi la Electrotehnică. Apartamentul, modest, ar fi necesitat îmbunătățiri și, cum spunea Elvira „dacă ne-am «potrivi», nu ne-ar ajunge zece mii să-l facem
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
părinții. Ce-i drept ora era destul de târzie pentru prânz - ora patru după-amiaza - dar, maică-sa de-abia sosi de la lucru. Mihai stătea pe balcon și citea ziarul pe care nu reușise să-l citească de dimineață. O auzi pe nevastă chemându-i la masă, dar își zise - până se răcește supa, că mereu o face clocotită - mai citesc câteva rânduri. De altfel, nu-i era foarte foame, a înghițit el un hamburgher - ce naiba, atât să-mi permit și eu, că
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
fi vorba -, mergea la serviciu cu „rabla” de Dacie, dar decât nimic... e bună și ea. Se afundă în pagina următoare a ziarului - al naibii hoți - uite iar un escroc de politician nu se mai satură de averi, gândi el. Nevasta îl strigă din nou. - Dar stai dragă, strigă și el de pe balcon. Să văd și rezultatele de la Loto, de la tragerea de ieri. - Pierde, tu, vremea! Nu-ți mai încălzesc eu mâncarea! îi răspunse Elvira supărată. Își puse ochelarii nervos, pentru că
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
ei. O nouă zi se ivi. S-au sculat somnoroși, dar i-a năpădit fericirea la gândul pe care îl lăsaseră peste noapte. Banii! - Nu m-aș duce la lucru! De ce să merg? zise Elvira. Sunt bogată! Câtă muncă! - Măi, nevastă! Ce ți-am spus de aseară? Nicio schimbare nu trebuie să se vadă în viața noastră, deocamdată, până când banii nu vor fi la adăpost în bancă. - Și, când va fi asta? Că eu nu mai am răbdare! Într-o zi
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
schimbare nu trebuie să se vadă în viața noastră, deocamdată, până când banii nu vor fi la adăpost în bancă. - Și, când va fi asta? Că eu nu mai am răbdare! Într-o zi îi dau în cap șefei. - Ai răbdare, nevastă, cum ai suportat până acum, mai suportă puțin. Nici la mine la locul de muncă, nu merg toate ca la carte. Dar suport și muncesc. După cum se vede, doamna Elvira dorește o schimbare majoră în viața ei și nu are
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
la școala lui Moise. E un profesionist de valoare și o să înveți ușor să șofezi. Elvira se învoi de la lucru și se duse să se înscrie la școala de șoferi conform recomandării soțului. Ceea ce-i plăcea lui Mihai era că nevastă-sa se mai calmase și aștepta un alt moment să se retragă de la atelierul unde lucra. - Mai rabdă, femeie, o să-ți prindă bine! Și dacă tot vrei să-ți deschizi atelierul tău, trage și tu cu urechea, cu ochiul, să
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
termină la anul liceul și vrea să urmeze Electrotehnica, ca și Adrian. În timp ce vorbea, Costel îi pofti în sufragerie. - Bună ziua, doamnă Micle, zise Mihai sărutându-i mâna soției lui Costel. - Poftiți, vă rog, luați loc. Să vă fac cunoștință cu nevasta mea. Încă nu vă știți. Elvira îi salută pe cei doi și întinse buchetul de flori. Mihai scoase din pungă sticla de cabernet și un cadou, părea a fi o cămașă. Aceste ritualuri fiind făcute, s-au așezat, liniștiți, pe
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
un cadou, părea a fi o cămașă. Aceste ritualuri fiind făcute, s-au așezat, liniștiți, pe canapea. Au închinat în cinstea sărbătoritului și au discutat despre diverse subiecte. - Cu ce vă ocupați doamnă Doina? întrebă Elvira. - E mândră, nevoie mare, nevastă mea! Și-a deschis un birou de consultanță. - Lasă, Costele, că știu și eu să vorbesc. Dar dumneata, doamnă Elvira? Nu-i cădea prea bine Elvirei să răspundă că e croitoreasă, cealaltă, de, era intelectuală. - O să-mi deschid și eu
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
primești consultanță dacă vrei să-ți deschizi o afacere. - Ei, dar chiar asta îmi trebuia! își zise Elvira. În una din zile ajunse la cabinetul doamnei Micle. O cam dezamăgi informația primită. - Mihai, am fost astăzi la cabinetul doamnei Micle, nevasta colegului tău de serviciu, îi zise Elvira soțului. - Și te-a informat? Bănuiesc că de asta ai fost să te instruiască. - Măi bărbate, să știi că treaba nu-i chiar atât de ușoară cum credeam eu. Chiar ai avut dreptate
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
Anca, o fostă colegă. Ți-o amintești, Mihai? - Fata aceea brunetă? - Da, ea este! - Și ce-i cu ea? După ce-i povesti ce știa și ea, obosită se așeză pe scaunul din bucătărie. Să fi fost ora șapte seara. - Măi nevastă, azi nu am mâncat de prânz! De când cu școala ta, ai lăsat baltă bucătăria. Elvira își masă talpa piciorului. - Sunt așa obosită! - Hai, femeie! Scoală să mergem să mâncăm la restaurant! Noi am uitat de bani și nu știm să
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
îngândurat. - Oare am avut o propunere proastă? Sper să nu se supere pe mine, doar îi iubesc, dar doresc să-mi organizez viața așa cum vreau eu. Se așeză, trist, pe canapea încercând să înțeleagă dacă a procedat bine. - Ce zici, nevastă, de băiatul nostru? Crezi că-l pierdem? - Mihai, Adrian nu mai este un copil, știi bine că-l pierdem până la urmă. Doar se va căsători într-o zi, va pleca la casa lui. - Da, Elviro, dar așa departe? Dacă nu
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]