1,163 matches
-
a casei tale să fie găsită sinceră, curată, fără răutate și nepătată”<footnote Herma, Păstorul, Porunca II 27, 4-7, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, pp. 298-299. footnote>. Un scriitor bisericesc - Clement Alexandrinul - este de părere ca să-l ajuți pe cel nevoiaș, dar să nu-i încurajezi lenea. Din cele ce el precizează, se poate observa că nici marii filosofi, care au trăit înainte de Întruparea Domnului, nu încurajau oferirea unui ajutor așa încât primitorul să fie încurajat la lene: „«Cei însetați mergeți la
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
VIII, 844 AB), ca plugarii să nu scoată și să nu ia apă de la alții, până ce mai întâi nu sapă în pământul lor până dau de pământ bun și văd că nu găsesc apă. Este drept să ajuți pe cel nevoiaș, dar nu-i bine să încurajezi lenea. Pitagora spunea că este binecuvântat lucru să ajuți pe cineva să-și ducă povara, dar că nu se cuvine să-l ajuți să și-o dea jos (Pitagora, Symb. 18)”<footnote Clement Alexandrinul
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
câini, pe care nerușinarea îl poate face respingător, dar pe care lipsa nu-l face vrednic de milă”<footnote Idem, Epistole, epist. 150, III, p. 337. footnote>. Sfântul Vasile, după cum știm, lansează mișcătoare îndemnuri în a-i ajuta pe cei nevoiași, însă dorește să fie ajutați aceia care au reală nevoie de vreun sprijin oarecare: „Dumnezeu vrea ca tu, în simplitatea inimii tale, să fii darnic cu cel ce-ți cere, dar, totuși, cu rațiunea, să deosebești nevoia fiecăruia din cei
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ca aceste judecăți asupra persoanelor și această „deosebire a nevoii fiecăruia din cei care îți cer” să nu fie înțeleasă de unii ca un îndemn la refuz de a mai săvârși acte de binefacere nimănui din pricină că printre cei cu adevărat nevoiași, există și cerșetori mincinoși care vor doar să profite de generozitatea bunilor creștini. Nu trebuie să devenim bănuitori față de toți cei nevoiași, însă dacă suntem asigurați că unii sunt cerșetori mincinoși, dedublați și prefăcuți să nu le oferim darul nostru
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ca un îndemn la refuz de a mai săvârși acte de binefacere nimănui din pricină că printre cei cu adevărat nevoiași, există și cerșetori mincinoși care vor doar să profite de generozitatea bunilor creștini. Nu trebuie să devenim bănuitori față de toți cei nevoiași, însă dacă suntem asigurați că unii sunt cerșetori mincinoși, dedublați și prefăcuți să nu le oferim darul nostru, sau să le potolim lătratul doar cu un bănuț. Cu toate acestea însă, cu o rugăciune către Dumnezeu pentru ei sau cu
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
pentru deliberarea publică în privința modului de stabilire a minimului decent este binele comun. În sfârșit, libertarianul găsește în minimul decent oportunitatea pentru producția și distribuția serviciilor medicale în piața liberă. Sistemul mixt de distribuție a serviciilor medicale le furnizează celor nevoiași oportunități de utilizare a serviciilor medicale care le-ar fi lipsit altfel, dar oferă și oportunități pentru alegerea liberă și caritate. În plus, sistemul permite utilizarea unor diverse forme de competiție și stimulente ca mijloace de creștere a productivității sale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
să fie unul "decent" sau "adecvat""30. Unul dintre răspunsurile suficientiștilor la această întrebare constă, pur și simplu, în prezentarea unor liste de servicii medicale care, în opinia lor, ar trebui incluse în mod obligatoriu în "minimul decent" furnizat celor nevoiași. Alain Enthoven, spre exemplu, a oferit o astfel de listă, pe care a propus-o în cazul Statelor Unite ale Americii 31. Apelul la astfel de liste este, însă, nesatisfăcător din mai multe motive. În primul rând, o listă a serviciilor medicale furnizate
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
exigențelor dreptății sociale. Aș dori să adaug acestor argumente dworkiniene în favoarea suficientismului încă unul: acela că suficientismul legitimează inegalități "repugnante" în accesul la îngrijirea medicală doar atâta vreme cât specifică pachetul "suficient" sau "adecvat" de servicii medicale la care sunt îndreptățiți cei nevoiași într-un mod foarte minimalist. Această problemă dispare (sau este cel puțin serios atenuată) atâta vreme cât pachetul "suficient" sau "adecvat" de servicii medicale este specificat într-o manieră mult mai exigentă (similară celor oferite de obicei de filosofii egalitarieni accesului egal
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
medicale. În lipsa unei astfel de specificări, suficientismul ar oferi un răspuns cel puțin implauzibil la întrebarea despre idealul (regulativ al) dreptății în distribuția serviciilor medicale. Ideea că o situație ideal dreaptă în distribuția serviciilor medicale este una în care cei nevoiași beneficiază doar de un pachet foarte minimalist de servicii medicale nu este una care să fie în conformitate cu intuițiile despre dreptatea ideală ale celor mai mulți dintre noi. Cum ar arăta o specificare a suficientismului aptă să-i asigure acestuia șanse reale de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Vasile cel Mare, episcopul Cezareei Capadociei, daca ne gândim la condițiile sociale ale secolului al IV-lea, mai precis la cumplită foamete ce bântuia în Asia Mică și provincia să intre anii 367-368. De altfel, milostenia și grijă față de cei nevoiași nu erau întru totul rezervate creștinilor. Erau mai degrabă mărci ale apartenenței la aristocrație a persoanei care le practică, și în acești termeni, milostenia era elogiata de Libaniu și împăratul Iulian (361-363), căruia i se va atribui mai tarziu apelativul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresata a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor{\cîte 58}. Sfanțul Vasile caută o aplicare practică a adevărurilor de credință, traducându-le personal în opere de caritate pentru cei nevoiași și suferinzi. De fapt, această mare dragoste a sa față de oameni s a concretizat, mai ales, în importantul așezământ filantropic pe care credincioșii l-au numit Vasiliada, după numele Sfanțului Vasile. Sfanțul Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de Vasiliada
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
punct de vedere administrativ, reușind să asigure hrana și celelalte nevoi ale ospiciului, punând ordine nu numai în relațiile cu furnizorii sau angajații, ci și cu internații, fie ei nebuni sadea, sau doar exaltați, violenți, maniaci, melancolici, imbecili, năuci, fie nevoiași sau ai nimănui. Pe cât de rațional și imbatabil se dovedește a fi în treburile practice, pe-atât de vulnerabil și expus pare a fi în plan spiritual, mai ales de când îl are în grijă pe marchizul Donatien Alphonse François de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
materia vie îl animă și pe el și nu i se poate opune. Mai mult, suveranitatea lui în cadrul lumii vii îl identifică cu această mișcare, îl predestinează consumării inutile. Chiar dacă el neagă, pătruns de conștiința unei necesități, considerîndu-se veșnic un nevoiaș lipsit de resurse, aceasta nu schimbă cu nimic mișcarea generală a energiei. Ea nu poate fi consumată integral la nivelul forțelor productive. Finalmente, ea va fi pierdută cu necesitate pentru sistem. Interesantă această concepție a lui Georges Bataille. Dacă am
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o arătase. Bărbatul zise nu, mai întîi, dar apoi se gîndi că n-avea de ce să refuze. Și-n joia promisă, după ce se-ntunecase, veni la-ntîlnire. Groparul îl aștepta cuviincios îmbrăcat. Își cerea iertare de pe-acum pentru casa lui nevoiașă. Care se găsea puțin mai departe, la capătul unei uliți desfundate. Merseră tăcuți pîn-acolo. Zidurile se arătau roșii sub lună. Poarta pe care intrară era ultima și părea că dă-n cîmp. Dar ajunseră într-o odaie întunecoasă. La lumina
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
Plângându-se în continuare de lipsa de popularitate, Bighiu notase: „...grâul de însămânțare, deși în cantitate insuficientă pentru județul nostru, parte a fost însămânțat și continuă să fie însămânțat de către săteni iar parte a fost consumată ca hrană de populația nevoiașă și lipsită complect de mijloace de trai. Lupta noastră s’a dus pe latura economică pentru a arăta populației greutățile mari prin care trecem în momentele de față, cât și pe tărâm politic pentru a lămuri și pregăti tinerii și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
burdihanele ghiftuite bine dar cum demagogia era la ea acasă, nu era prea mare „efortul” acestor gălăgioși și ostentativi oratori școliți pe la cursurile de cadre de a arunca în stânga și în dreapta lozinci sforăitoare ba, chiar și pupături „părintești” pe capetele nevoiașilor din mediul rural. Iată cum s-a întâmplat, conform „raportului” tov-ului Petru Bighiu: „...F.N.T.D.R.-ul - Comitetul Județian (sic!, n.n.) Vaslui a organizat meetinguri și întruniri în oraș de către TOATE ORGANIZAȚIILE (desigur, cele încorporate în rândurile acestei structuri politice, n.n.), iar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în acest document: „... profitând de situația grea în care ne aflăm, din cauza greutății transporturilor și din cauza timpului nefavorabil, reacțiunea dimpreună cu marea negustorime a urcat prețurile la toate alimentele (subl.ns.) și în general la toate mărfurile, astfel că populația nevoiașă din oraș și județ o duce cât se poate de greu”. În acest punct, se impun câteva comentarii care vor scoate la iveală demagogia de care se îmbolnăviseră comuniștii acelor vremuri. Nici într-un raport de activitate nu am găsit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
grâu, fasolea și cartofii au ajuns la un preț egal cu de 10 ori prețul oficial, preț stabilit de organele administrative din localitate”. Peste vremuri, Petru Bighiu mai administra și următorul paliativ amăgitor: „...o bucurie a provocat în rândurile populației nevoiașe eftinirea pâinei dela 4.400 la 2.400 lei, în schimb a nemulțumit pe funcționari și pe pensionari”. Explicația nemulțumirii celor două categorii enumerate era următoarea: „...din punct de vedere politic această măsură din partea guvernului a fost binevenită deoarece în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
2008, 32-33), "prea puține au fost vocile care au afirmat și încă mai puțini au fost făptuitorii îndemnului de a ne construi Europa (firește, în sens de standarde și valori ale Uniunii Europene) la noi acasă!... Oamenii de rând, trăitorii nevoiași din orașele și satele României au așteptat să le vină Europa acasă și, dacă nu s-a întâmplat această așteptare, și-au luat curajul de a-și părăsi casele și a merge acolo unde sperau că vor întâlni Europa". Înainte de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
aproximativ 100 de capi de familie, ce își agoniseau existența numai cu birjele”. Încă din martie 1929, șeful Serviciului Tehnic Bacău și-a exprimat acordul în privința necesității înființării „unui transport regulat de pasageri, cu autocamioane”, care ar fi permis „populației nevoiașe, deplasarea rapidă prin oraș, la un preț redus”. Se dorea, în special, scurtarea perioadei de deplasare pe următoarele trasee: „N-S - de la bazarul fabricii Letea, pe străzile Bacău-Focșani și BacăuPiatra, până în Gherăești; E-V - de la gară, pe strada Bacău-Ocna, prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
foarte util studiu introductiv la Criticele lui Maiorescu. Astfel, încă din perioada în care studia la "Theresianum", viitorul critic avea să-și manifeste din plin latura aceasta altruistă: "ajuta pe colegii săi la studiu, dădea lecții particulare gratuit, ba pentru nevoiași făcea colecte de bani în secret, fără ca respectivul să afle ceva"6. Așadar, cum lesne se poate observa, înclinația aceasta a profesoratului se manifesta încă de la începuturile formării sale, ca și cum un prea plin, un surplus informațional ar fi dat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dictatură. Vor fi probleme mult mai dificile decât la noi, pentru că milioane de cubanezi sunt acum în exil. Or ei au avut proprietăți în Cuba. Gândiți-vă cât de dificil va fi să eliberezi o casă de douăzeci de familii nevoiașe ca să o redai proprietarului. Cuba este o țară săracă și tocmai pentru asta poate că a câștigat Fidel. Cu toate astea, tonul față de americani s-a mai îndulcit. Se militează acum pentru rezolvarea diplomatică a conflictelor. Am fost la o
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a fost exaltat de unii ca simbol al epopeii războinice și salutat de alții ca garant al asigurării unui viitor pașnic. Nietzsche 1-a admirat ca pe un erou tragic; Béranger a cîntat stăpînul apropiat, prieten al celor umili și nevoiași, bărbat între bărbați, care cunoaște slăbiciunile sale: "Poporul îl venerează încă, da, îl venerează. Vorbește-ne de el, bunică, vorbește-ne de el..." Aici, semizeul bătăliilor nu este decît un nefericit, trădat de destin, mănîncă pîine neagră și doarme lîngă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
încă prin 181379, a fost ortodox pînă la urcarea lui Leon al X-lea pe tronul papal, a fost pentru că a fost superior laicilor în toate domeniile științelor care prin progresele lor au contribuit la creșterea bunăstării clasei celei mai nevoiașe." De atunci, susține același Saint-Simon, clerul trebuie considerat "eretic": el nu a cultivat decît teologia; s-a lăsat "depășit în domeniul artelor frumoase, al științelor exacte, dar și în ceea ce privește capacitatea meșteșugărească..." În așteptarea unei lumi noi, așa cum o anunță Eufantin
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de spectacol. Urma apoi casa lui Urzică Alexandru al Todosiei. Soția lui venea din neamul Prușenilor de pe Dealul armanului. Tot din neamul Todosiei era fratele său Ion și unul despre care știu că i se zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie al Todosiei, fratele lui Sandu era vrednic și harnic, ca fratele său Sandu. Tot din neamul Todosiei Urzică mai erau niște femei: nevasta lui Colcer Vasile (Vasile de la Troacă), venit de la Saștiu și a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]