983 matches
-
a lui Brahma poartă și numele Brahmi. Demonii sexuali feminini sunt zeități feminine seducătoare ce asaltează bărbații, îi prind în mrejele lor până ce unii dintre ei mor. Aceștia poartă nume ca: Lamia, Lilith, Kali, Succubus. Apsaras sunt zeități feminine corespondente nimfelor grecești, spirite bune ce locuiesc în copaci, pe ape, în munți și simbolizează plăcerea trupească. Reprezentate ca femei tinere, frumoase și seducătoare, ele derutează bărbații, aducându-i în prag de nebunie. Sunt întruchipări ale frumuseții răpitoare ce ademenesc prin farmecul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Zeus a salvat fătul din pântecele ei, punându-l în coapsa lui. Dionysos este zeul vegetației, vinului, extazului. El i-a învățat pe oameni să cultive vița de vie și să organizeze serbări. În procesiuni era însoțit de menade (preotese), nimfe (fecioare ale naturii ce trăiau în ape, în munți, în păduri) și satiri (ființe jumătate oameni, jumătate țapi sau cai). În cinstea lui se organizau serbări zgomotoase. Pe Acropole, în Teatrul lui Dionysos, se dădeau reprezentații de teatru cu tragedii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Icarus. Amândoi s-au salvat, Icarus și-a confecționat aripi de ceară. Dar, apropiindu-se semeț de soare, s-a prăbușit iar Dedal a ajuns în Sicilia unde a mai realizat câteva lucrări inginerești. Peisinoe și Parthenope sunt două sirene nimfe ale mării, cu trup de păsări și chip de femei ce locuiau pe o insulă din Marea Mediterană. Ele vrăjeau cu cântecul lor pe corăbieri și le întrerupeau drumul, ademenindu-i. Argonauții, aducătorii lânii de aur, puteau fi seduși de sirene
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Latium, Enea s-a însurat cu Lavinia, fiica regelui și a moștenit regatul. Venită la curtea lui Enea, Anna a fost persecutată de soția acestuia, Lavinia, a vrut să se înece. A fost însă salvată și a devenit o nimfă nemuritoare. Ana Furrina / Anna Perenna era venerată de oameni simpli și în templele în care se practica prostituția sacră. Flora este zeița câmpurilor cultivate, a grădinilor, a florilor, a iubirii. La origine se spune că a fost o nimfă se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o nimfă nemuritoare. Ana Furrina / Anna Perenna era venerată de oameni simpli și în templele în care se practica prostituția sacră. Flora este zeița câmpurilor cultivate, a grădinilor, a florilor, a iubirii. La origine se spune că a fost o nimfă se numea Cloris. Ea a fost curtată și tulburată de Zefir, zeitate a vântului, care a luat-o de soție, i-a dăruit tinerețea veșnică și a făcut-o stăpâna și ocrotitoarea florilor, fecundității, maternității. Flora avea puteri magice. La
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă sărbătoarea care celebrează
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe cei ce le privesc, următoarele trei fac vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe cei care intră în apă și, unii dintre ei se îneacă. Când se înfurie, capricioasa nimfă produce inundații ce aduc mari necazuri oamenilor. Samca. O creație mitică românească este și Samca, aripa Satanei sau a lui Scaraoțchi, care smintește femeile, vine la paturile celor însărcinate pentru a le mări durerile facerii, îmbolnăvește femeile care vor să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un client care plătește, să aleagă relațiile de pe urma cărora vor profita. Au intrat în legendă curtezane celebre: Ahalya, Katamaki, Laksmana, Pingala, Rambla, Sugandha, Virasena, Kamamanjari, Vasantasena, Indumati, Amrapali ș.a. Toate aveau ca modele zeitățile feminine: Sakti, Lakshmi, Rati, Sarasvati și nimfele celeste Apsaras: Menaca, Urvasi, Vilasini. Preocupările practice pentru sexualitatea performantă și reflecțiile filosofico-literare privitoare la acest domeniul de viață intimă s-au exprimat în texte erotice, unele de dimensiunea tratatelor. Vechea tradiție indiană atribuie legendarului Nandi, însoțitorul lui Shiva, primele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
față de iubita sa. Invingător, Eubates a primit din partea lui Lais o cunună de aur, dar nu a cedat farmecelor seducătoarei hetaire care s-a răzbunat, punându-l pe Praxiteles să-l sculpteze pe luptător în postura lui Narcis, fiul unei nimfe care, râvnit de tinere femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor. Ca pedeapsă, Nemesis, zeița infernului, l-a făcut pe Narcis să-și privească chipul în oglinda apei și să se îndrăgostească de propriul chip. S-a stins de durere
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Lais o cunună de aur, dar nu a cedat farmecelor seducătoarei hetaire care s-a răzbunat, punându-l pe Praxiteles să-l sculpteze pe luptător în postura lui Narcis, fiul unei nimfe care, râvnit de tinere femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor. Ca pedeapsă, Nemesis, zeița infernului, l-a făcut pe Narcis să-și privească chipul în oglinda apei și să se îndrăgostească de propriul chip. S-a stins de durere și în locul acela a răsărit o floare, narcisa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de a-și dobândi și menține tronul, de a-și recupera teritoriile pierdute. Cu un farmec deosebit din glas, pe care-l semnalase Plutarh, regina curtezanelor, cum a caracterizat-o Plinius cel Bătrân, istoric, filolog și literat roman, Sirena Nilului, Nimfa Nilului, cum au numit-o alte personalități interesate de viața reginei Egiptului, Cleopatra a VII-a a reușit să-și mențină faima dincolo de milenii. Curtezane și pseudocurtezene în secolele I-X d.H. Valeria Messalina (25-48) A fost a treia soție
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acest proces, subiectul devenind mai mult o caracterizare a impresiei decât un suport: vorbim despre un tropăit al turmei ca despre o apă de cristal. Pe de o parte, penele sau fildeșul joacă aici un rol comparabil cu cel al nimfelor sau cu al fațadei catedralei din Rouen la Monet: pictorul nu urmărește să reprezinte nimfele sau catedralele, ci să capteze un obiect care să elibereze o impresie rară atunci când întâlnește lumina. Dincolo de incidența stilistică imediată pe care o au aceste
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un tropăit al turmei ca despre o apă de cristal. Pe de o parte, penele sau fildeșul joacă aici un rol comparabil cu cel al nimfelor sau cu al fațadei catedralei din Rouen la Monet: pictorul nu urmărește să reprezinte nimfele sau catedralele, ci să capteze un obiect care să elibereze o impresie rară atunci când întâlnește lumina. Dincolo de incidența stilistică imediată pe care o au aceste fapte de limbă, am fi îndreptățiți să ne punem întrebări despre relația, oarecum paradoxală la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
divină din Ghilgameș și îi dau voie să pătrundă în tunel. După douăsprezece ore de mers prin întuneric, Ghilgameș răzbate de cealaltă parte a muntelui, într-o grădină miraculoasă. La o anumită distanță, la malul mării el o întâlnește pe nimfa Siduri și o întreabă unde se află Utnapiștim. Siduri încearcă să-1 facă să-și schimbe hotărârea: "Când zeii i-au făurit pe oameni, ei au hărăzit oamenilor moartea, viața au păstrat-o pentru ei. Tu, Ghilgameș, satură-ți pântecele, fii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Când Ouranos s-a apropiat, "beat de dorința de a pătrunde Pământul" (Eschil, Nauck, fragm. 44). Cronos 1-a castrat cu cosorul. Din sângele care a curs deasupra Pământului au venit pe lume cele trei Erinii, zeițele răzbunării. Giganții și Nimfele frasinilor. Din părțile sexuale ale lui Ouranos azvârlite în mare și amestecate cu spumă a luat naștere Afrodi ta (Theogonia, 188 sq.). Episodul reprezintă o versiune foarte violentă a mitului arhaic al separării Cerului de Pământ. După cum am remarcat deja
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de Pământ. După cum am remarcat deja (§ 47), este vorba de un mit amplu răspândit și atestat la diferite niveluri de cultură. Castrarea lui Ouranos pune capăt unei procrcații neîntrerupte 2, și, în ultimă ! Dar mai înainte Gaia zămislise, singură, Munții. Nimfele și Marea sterilă (Pontos); Theo^nia, 129 sq. ' Starea de otiositas a lui Ouranos după castrarea &a ilustrează, deși într-un chip brutal, tendința zeilor creatori de a se retrage m cer și de a deveni dii oțioși după ce și-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
emblema a desăvârșirii spirituale și, prin urmare, a spiritului. Dar e semnificativ că descoperirea spiritului încununează o lungă serie de conflicte urmate de reconcilieri, și stăpânirea tehnicilor extatice și oraculare. 92. Hermes, "însoțitorul omului" Fiu al lui Zeus și al nimfei Maia, Hermes este cel mai puțin olympian dintre zei. El păstrează încă anumite atribute specifice divinităților prehomerice: el este reprezentat încă sub aspect itifalic; el posedă un "baston magic", caduceul, și o bonetă care-1 face invizibil; pentru a-1 imuniza
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, Îndeosebi (după cum arată și denumirea mișcării, de la muntele Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, Îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, Împrăștiind parfumuri, de liliac, levănțică, roze, Într-o muzică misterioasă a lirelor. Parnasienii abordează problema Îmbogățirii rimelor, (re)descoperă forme prozodice fixe din: hexametrul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scenă, am încremenit de încântare, ca niște copii. Ce-am văzut? Cum s-a perindat o cohortă de caiace cu steagurile țărilor europene, cum 100 de nuferi uriași au plutit molcom pe firul apei, cum a trecut o corabie cu nimfe și cu o rusalkă-sirenă cântătoare, cum a spintecat apa falnica gondolă și cum, în timp ce Bolerou-ul suna tot mai dezlănțuit, o luntre în flăcări a sosit din amonte, cu o dansatoare încinsă de torțe, vreme în care, pe mal, grupuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
baltă, odată cu stăpânul său creatorul... Ei, spre plăcerea mea, Makanin o cotește de data asta și schițează un adevărat erou (comparat, facil zic eu, cu Humbert Humbert) al zilelor noastre, un bătrân viguros, un satirman/satirmen atras irezistibil de trupul nimfelor (nu nimfete, nota bene) pe timp de lună plină. Totul se petrece după celebrul puci al lui Elțân din 1993 și, de fapt, nu se petrece nimic. Doar că un bătrân dintr-un sat de vilegiaturiști de pe lângă Moscova (Vasile, de ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Petru cel mare șandramaua de la Moscova în ținutul mlăștinos al Sanktului? Parcă îl agasau înghesuiala, proximitatea familiilor boierești, amenințarea continuă a streliților, nu-i așa?) nu se poate împotrivi impulsului de a pătrunde (omul e un versat șperaclist) în camera nimfelor adormite, pe care le ia... prin surprindere. Majoritatea se dau împușcate în aripă (asta însemnând că fac dragoste în semitrezie, prefăcându-se că ar avea de-a face cu soțul/amantul etc.), câteva protestează inițial, pentru a ceda amuzate în fața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
în pământ, descrierea confruntării dintre puciști și parlamentari..., câteva copite aruncate spre trupele care au pătruns în Casa Albă înaintea predării, victimele pe care le-au comis cu sânge rece etc. Dar, trebuie să recunosc, vălul e mult mai fermecător: nimfele bătrânului Piotr Petrovici îți iau ochii... Fermecătoarea Vika, nemuritoarea Liuda... sau prototipul satirmanului, Marsyas cel pedepsit de Apollon... de fapt, întrebarea e dacă satirul e adevăratul monstru în schemă, sau adormita nimfă care, aparent, se lasă cuprinsă în brațe. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
trebuie să recunosc, vălul e mult mai fermecător: nimfele bătrânului Piotr Petrovici îți iau ochii... Fermecătoarea Vika, nemuritoarea Liuda... sau prototipul satirmanului, Marsyas cel pedepsit de Apollon... de fapt, întrebarea e dacă satirul e adevăratul monstru în schemă, sau adormita nimfă care, aparent, se lasă cuprinsă în brațe. Dacă e să vorbim despre furror, starea e de identificat în satir. Iar aici se găsește asemănarea cu Lolita: Humbert Humbert e și el un monstru-victimă. Dar nu e orice monstru o victimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ta într-un caz: acela în care fiecare dintre noi (mă rog, 80%) devine monstru... fuga de a doua zi, foamea de normalitate, teama de sine, de alteritate. Deviez? Dar hai să rămânem la Watteau în seara asta... Satir și nimfă adormită... Unele surse traduc Jupiter și Antiope. Din câte știu eu, Antiope a scăpat de concupiscența atotputernicului, căzând însă, după unele surse, în brațele lui Tezeu, devenind unica amazoană care să împartă, în mod oficial, patul cu un bărbat. Deci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]