2,270 matches
-
află doar în versetul citat. Însă verbele respective legate prin conjuncție apar și în alte locuri, ideea fiind întotdeauna întărită de alte expresii bipolare: cf. 2Rg 5,7): „Înțelegeți că Eu, Eu sunt și nu există dumnezei alături de mine. Eu nimicesc și dau viață, Eu rânesc și Eu tămăduiesc și nimeni nu scapă din mâna mea.” (t.n.) Această stăpânire divină asupra vieții omului este amintită spre a trezi nădejdea chiar în fața suferinței și a morții: cel de-al doilea termen
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o izbăvire spirituală și eshatologica: „...cetatea noastră este în ceruri, de unde îl și așteptăm că Mântuitor pe Domnul Isus Hristos, care va preschimba trupul smereniei noastre făcându-l asemenea cu trupul măririi sale...” (Fil 3,20-21). „Mântuitorul nostru Hristos Isus... a nimicit moartea și a adus la lumină viață și nemurirea...” (2Tim 1,10), iar creștinii sunt îndemnați să trăiască „în cumpătare, dreptate și evlavie în această lume, așteptând nădejdea fericită și arătarea slavei marelui Dumnezeu și Mântuitor al nostru Isus Hristos (epipháneian
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ei, să primească pe nesimțite un mare rău în sufletele lor. 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) (Socrate) Pe scurt, cei care au grijă de cetate trebuie să aibă în vedere ca un lucru anume să nu nimicească pe ascuns, ci, mai mult decât orice, ei să vegheze asupra lui: să nu apară inovații, în afara rânduielii, în gimnastică și în arta Muzelor, ci să le păzească pe cât este cu putință. Să se teamă când ar auzi pe cineva
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau meșteșugari. Iar dacă, în schimb, printre aceștia s-ar naște vreun copil având în el aur sau argint, să-l cinstească, urcându-l printre paznici, ori printre ajutoare. Aceasta deoarece ar exista o profeție, cum că cetatea va fi nimicită atunci când vor fi paznici de fier sau când omul de aramă va sta să păzească”. Ei, ai vreun mijloc ca să-i facem să creadă acest mit? Ca ei înșiși să-l creadă - în nici un chip nu-i cu putință. Dar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pînă la slugărnicie); indiferență, dezinteres față de găsirea unei soluții reale, fapt care duce la o atitudine de tipul „fie ce-o fi”; lingușire; lașitate; constrîngere (ești de acord dintr-un sentiment de teamă) etc. * „Cel mai bun lucru este să nimicești nu pe criminali, ci crimele.” (L.A. Seneca) Desigur, este mai ușor să pedepsești vinovații, decît să descoperi cauzele „răului” și să le Înlături. Din păcate același lucru se Întîmplă adesea și În practica medicală: din comoditate, sau din neștiință, unii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
săi reiau această idee că totul este legitim în această căutare a satisfacției radicale a dorințelor? Crima? Da. Omorul? Bineînțeles. Furtul? Cu siguranță. Orice obstacol care stă în calea voinței de plăcere merită o dezlănțuire a mijloacelor de a-l nimici. Și fără nicio preocupare pentru ceea ce ar ține de morală, o regulă a jocului bună doar pentru cei imperfecți, pentru cei care ignoră cum funcționează omenirea, mai mult: cum funcționează universul. Voința lui Dumnezeu este în toate, el e totul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate puterile în mâinile oamenilor Bisericii care, în numele unui obscur și ipotetic răstignit născut la Nazaret - un sat a cărui existență este revelată de arheologie la trei secole după moartea î!) celui mai celebru dintre locuitorii săi...-, ucid, masacrează, deportează, nimicesc mii de oameni. Distrug templele, sparg statuile, rad din temelii edificiile, ard operele nelegiuite - evident, toată literatura hedonistă este sortită și ea focului! -, osândesc din principiu trupurile și sufletele, contaminează prezentul cu pulsiunea de moarte, dar și viitorul, eternitatea chiar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prima consecință majoră a bătăliei de la Poltava. Pentru că un detașament suedez, staționat la Cernăuți, un oraș situat în nord-vestul Moldovei, în apropierea graniței cu Polonia, pe care intenționa să o traverseze, spre a ajunge în Suedia, a fost atacat și nimicit de rușii aflați în preajmă, „il Principe di Moldavia è stato arestato per ordine della Porta, come colpevole“ (s. Ven. C.)11. Culpa care i se atribuia, anume aceea de colaborare cu țarul Petru I, nu era, totuși, gratuită. La
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar impactul ei e demonstrat de faptul că un pasaj împrumutat de acolo se regăsește într-o scrisoare a stolnicului Cantacuzino către un demnitar polon 54. Din bibliotecile românești, unde se adăpostesc doar rămășițele unor tezaure pe care le-au nimicit necruțător vicisitudinile ultimei sute de ani, se pot culege mărturii izolate despre circulația unor publicații ca Le Mercure historique et politique de la Haga55 sau Les Ephémérides du Citoyen 56, revista fiziocraților. Lista de traduceri, mai cu seamă din limba franceză
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Dumnezeu, dar și cerințelor misionare impuse de preocupările sociale ale fiecărei epoci. Fiind conștient că „poporul“ s-a împotrivit sistemelor sociale care au negat spiritul dreptății și păcii, „batjocorind chipul lui Dumnezeu, înrobindu-l pe om, subjugându-l și nimicindu-l“, patriarhul Justinian a adaptat și înnoit tehnica pastorației sacerdotale, fundamentându-i principiile în jurul noțiunilor de dreptate, muncă, dragoste și frăție 45. De asemenea, patriarhul Justinian a încercat să armonizeze schimbările produse în societatea românească cu reformele vieții religioase. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atitudinea ei în conflictul european, apărută în 1915. Se prelua de acolo concluzia: „Nu putem merge în nici un chip cu Rusia, care ne va înăbuși curând în valurile slavismului de la Nord și Sud, desființând independența noastră economică și politică și nimicind poate chiar și individualitatea noastră etnică“ („Viața Românească“, vol. XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 149-150). • Miscellanea, Pe placul amândurora, în „Viața Românească“, vol. XXXIX, nr. 9-12, 1915, p. 296. prevăzut înainte de căderea țarismului. Chiar dacă mai persistau unele îndoieli și ezitări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, nu mai are aceeași incisivitate socială. Localizarea e ambiguă: poate fi în România sau în Israel. Dar acest contur fluctuant se explică prin unghiul tematic. Romanul este dosarul psihologic al unei boli fără cruțare, ce lovește „vârsta a treia”, nimicind aspirațiile întregii familii, degradând relațiile cuplului, făcând din ritualurile calde ale căminului un jalnic și patologic substitut. Solo, soțul arhitectei Gala, profesionista mândră de succesele ei, începe să dea semne clare de involuție intelectuală după ani de subordonare față de un
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
bîntuit rău de ideea sinuciderii. Ideea sinuciderii m-a însoțit în toate împrejurările, grave sau frivole, ale vieții. În fond e vorba de o obsesie cu-adevărat salutară, de vreme ce pînă acum mi-a permis să rezist ispitei de a mă nimici pe dată". Dar mai tîrziu, la 20 mai 1967, nota resemnat și parcă eliberat: Ne face bine să scriem despre sinucidere sau mai degrabă să ne gîndim că o să scriem. Nu există subiect mai odihnitor! Reflecția la actul sinuciderii ne
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
toate, însă, Ratcu a reținut stările fluide și eterice, formele care au învins gravitația și au dobîndit o natură imponderabilă. Obsesia peisajului a devenit o obsesie a raporturilor, a dialogului cromatic, a relației pure într-un sistem vizual care a nimicit nenumăratele variante ale mimetismului. Tacit, privirea s-a transformat în contemplație, formele naturale în semne ale unei realități superioare, iar imaginea convențională a tabloului în pretext pentru o lectură în cod spiritual. Floarea soarelui, cu spectaculosul ei potențial expresiv, s-
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
fi] șapte săptămâni; și încă șaizeci și două de săptămâni și el se va întoarce și vor fi clădite piața și zidurile, și se vor deșerta veacurile (ƒ66γ<Τ2ΖΦ≅<ϑ∀4 ≅⊇ 6∀4Δ≅∴). 26Iar după cele șaizeci și două de săptămâni, ungerea va fi nimicită și judecată nu va fi în el. Iar el va distruge cetatea și [lăcașul] sfânt [împreună] cu căpetenia care va veni și [toate] vor pieri în prăpăd, iar până la sfârșitul războiului rânduit [vor fi] nimiciri. 27Și el va întări un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de aur și de argint și peste toate ce sunt de preț ale Egiptului și ale Libiei și ale etiopienilor în cetățile lor întărite. 44Și zvonuri și frământări dinspre răsărit și dinspre miazănoapte îl vor tulbura și va porni să nimicească cu mânie mare și multe va da pierzării. 45Și își va așeza cortul [la] Ephadano (6∀ℜ ΒΖ>γ4 ϑ←< Φ60<←< ∀⇔ϑ≅¬ γν∀∗∀<Τ) între mări, pe muntele sfânt Sabi luând în stăpânire o parte din munte, și nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui; 7 Pentru că taina fărădelegii se și lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte. 8Și atunci se va arăta nelegiuitul, pe care Domnul Isus îl va ucide cu suflarea gurii Sale și‑l va nimici cu strălucirea venirii Sale. 9Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, însoțită de tot felul de puteri și de semne și de minuni mincinoase, 10și de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă ei n‑au primit iubirea adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cea a lui Cristos este redată prin cuvântul ƒΒ4ν∀<γ∴∀. Parusia lui Cristos se va petrece în strălucire, a celui nebun va fi lipsită de strălucire și se va petrece mai mult sau mai puțin în ascuns. Cristos îl va nimici pe potrivnicul său cu „suflarea gurii Sale” și cu „strălucirea venirii Sale” (ƒΒ4ν∀<γ∴∀ ϑ↑Η Β∀Δ≅ΛΦ∴∀Η). Parusia monstruoasă a „celui nelegiuit” va fi asemenea unei cratofanii. După cum am spus deja, ea va fi pusă în scenă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
implicit politic. „Încetează cele pământești și încep cele cerești.” Eshatonul va aduce deci o schimbare de ordin ontologic în configurarea lumii: „Când cele trei fiare vor fi înlocuite [...] și când o singură fiară, ajunsă la vârful puterii sale, va fi nimicită, domnia pământească va înceta și va începe domnia cerească, se va arăta împărăția sfinților, care nu va trece, căci este veșnică, și se va arăta limpede tuturor Regele ceresc” (IV, 10, 2). În concluzia celei de‑a treia omilii, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va preda lui Dumnezeu și Tatăl împărăția, când va desființa toată domnia, și toată stăpânirea, și toată puterea. Căci el trebuie să împărățească până ce‑și va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. Cel din urmă vrăjmaș care va fi nimicit este moartea. Dar când spune că toate i‑au fost supuse lui, e limpede că în afară de cel care i le‑a supus lui pe toate. Iar când toate‑i vor fi supuse lui, atunci și Fiul i se va supune
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o parte” nimeni și nimic nu va mai putea împiedica sosirea Anticristului. Ieronim insistă asupra faptului că cele două evenimente trebuie să se producă, pentru ca cea de‑a doua parusie să poată avea loc la rândul său: „Dacă nu este nimicit Imperiul Roman mai întâi și dacă Anticristul nu vine înaintea sa, Cristos nu va veni, căci el spre pieirea Anticristului va veni” (ibidem). Ceea ce ridică probleme este ordinea anume în care aceste evenimente eshatologice se vor petrece. Ce va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fie din pricină că au fost lipsiți de această putere în diferite împrejurări. Pe de altă parte, aceștia nu au fost cu toții sfinți. Unii dintre ei au fost răi, așa încât nu îi putem considera pe toți sfinți. Mai apoi, Irod i‑a nimicit și s‑a proclamat rege al întregii Iudei. Cum ar fi deci adevărate cuvintele îngerului, atunci când acesta spune că după nimicirea cornului „regatul, și stăpânirea, și mărirea regilor de sub ceruri vor fi date poporului sfinților Celui Preaînalt? Împărăția lui este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dumnezeiescul apostol cunoaște cuvintele Domnului, care învață că trebuie să se vestească Evanghelia la toate neamurile și atunci va veni sfârșitul. Dar, văzând puterea pe care încă o avea cultul idolilor, el a spus, respectând învățătura Domnului, că va fi nimicită întâi de toate puterea superstiției și propovăduirea mântuitoare va străluci pretutindeni, și apoi se va arăta dușmanul adevărului”. Potrivit acestei interpretări, nu Anticristul este cel „oprit” de katechon, ci omul însuși. Și de cine este el oprit? De „puterea superstiției
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fost dus în fața Lui. Și Lui I s‑a dat stăpânirea, slava și împărăția, și toate popoarele, neamurile și limbile Îi vor sluji Lui. Stăpânirea Lui va fi veșnică, stăpânire care nu va trece, iar împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată” (Dan. 7,13‑14). Este potrivit, de bună seamă, să spunem iudeilor ceea ce profetul le‑a spus odinioară: „Chipul ți s‑a făcut de desfrânată, tuturor nerușinată te‑ai făcut” (Ier. 3,3). Oare ce este mai limpede decât
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ps. 2,7‑8). Iar fericitul Daniel întărește aceasta: „Toate popoarele, neamurile și limbile îi vor sluji Lui”. Apoi, pentru a arăta veșnicia împărăției: „Stăpânirea Lui va fi veșnică, stăpânire care nu va trece, iar împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată”. Astfel, după ce a așezat pe hârtie cele descoperite lui, a adăugat: „Eu, Daniel, am fost tulburat cu duhul în trupul meu și vedeniile din cugetul meu m‑au înspăimântat”. Vedenia, spune el, era înfricoșătoare, iar duhul meu, necunoscând taina
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]