1,199 matches
-
ul (Gymnocephalus schraetser) este o specie de pește exclusiv de apă curgătoare, care preferă apele lente de la câmpie, dar ajunge și la deal. Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos. Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunării și râul Kamcia (estul Bulgariei). În România este relativ frecvent pe tot traseul Dunării și rar în râurile din vestul țării (Crișuri, Someș, Mureș) precum și la gurile Prutului și
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
spulberat de vânt. Apele din precipitațiile atmosferice se infiltrează repede în masa nisipurilor, pătrunzând până la stratele de roci impermeabile. De aceea modelarea reliefului se face într-o măsură mică prin intermediul apelor curgătoare. Aspectele cele mai variate și tipice ale reliefului nisipos se întâlnesc în regiunile cu climat arid și semiarid, și în special în cadrul regiunilor deșertice, care oferă cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea acestei morfologii. A doua categorie de regiuni cu relief nisipos o constituie zonele de țărmuri marine și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cele mai variate și tipice ale reliefului nisipos se întâlnesc în regiunile cu climat arid și semiarid, și în special în cadrul regiunilor deșertice, care oferă cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea acestei morfologii. A doua categorie de regiuni cu relief nisipos o constituie zonele de țărmuri marine și lacustre, în lungul cărora se dezvoltă o plajă. Urmează câmpiile acumulative, văile largi ale marilor râuri, cât și unele zone unde nisipurile au fost scoase la zi de eroziunea apelor curgătoare. În România
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
prezintă apa în albiile lor. Dacă fundul văilor atinge, datorită adâncirii râurilor o rocă impermeabilă atunci reținerea apei în albii este de durată sau chiar permanentă. În profil transversal văile sunt foarte lărgite, versanții lini având poalele înecate cu material nisipos alunecat din părțile superioare. Profilele longitudinale ale văilor nu prezintă rupturi de pantă decât în cazul când se intersectează și alte roci mai rezistente (gresii, marne). În nisipuri apar concrețiuni cu formă sferică, denumite trovanți, iar popular balatruci, dimensiunile lor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
dar nu pari să mă crezi că seara, adică noaptea aceasta îți va aduce ceva folositor. Nu face nimic. Te vei convinge singur. Am intrat în barul în care se aflau oamenii lui Luca. Un loc sinistru, dar plăcut; întunecat, nisipos, cu mese și bănci de lemn. Băuturile trebuiau luate de la bar. Două boxe uriașe hârâiau niște Jimi Hendrix. Lume așa-și-așa. Grupul pe care îl căutam stătea în jurul celei mai prost luminate mese și era compus din circa unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
beton, care nu se clintiseră o jumătate de secol) și, cu o frenezie inexplicabilă, le înlocuiau cu unele mici, poroase, din azbest casabil: se „reabilitau bordurile“. O simplă privire, și te lămureai. Noile produse păreau friabile, turnate dintr-un amestec nisipos, gri-șobolan: se spărgeau după un an și trebuiau înlocuite din nou. Marea Asfaltare dura o lună, până în septembrie, timp în care se presupunea că oamenii sunt plecați în concediu și nu le mai arde să se dea cu mașina prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu era departe. În curând avea să Înceapă prima noapte În care va trebui să dispară. Și să redevină, din nou, Nimeni. 5 octombrie 1475, limita sud-vestică a deșertului Gobi Amir făcu semn de oprire și rămase nemișcat, privind valea nisipoasă În care se desfășurase lupta. Nu trecuse pe Drumul Mătăsii, ci mersese drept spre acest loc. Înainte de a Începe căutările voia să Înțeleagă ce se petrecuse, chiar dacă avea de recuperat o distanță extrem de mare. Dacă acel străin exista, el trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pușcă. Șeful tribului Bordjighin se ridică și privi tăcut În jurul lui. Toamna era caldă. Deșertul Își unduia dunele În depărtare, asemeni valurilor unei mări transformate În nisip. Locul În care se aflau era un defileu, pe jumătate stâncos, pe jumătate nisipos. El era un punct firesc al traseului care scurta ocolurile Drumului Mătăsii, ieșind mai aproape de granița cu China. Prin urmare, Cuceritorii se grăbeau. Dacă se grăbeau și aleseseră această scurtătură, Însemna că până acolo nici o caravană nu văzuse călătorul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
platou și la partea superioară a versantului cuaternarul este reprezentat de soluri vegetale și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80 - 1 m, argilă de culoare galben cafenie, păroasă, sensibilă la umezire, În grosimi de 6-7 metri, praf argilos nisipos În grosimi de 2-3 metri, orizont care se laminează pe versant până la dispariție, argilă stratificată de culoare galben cafenie, cu intercalații și pungi de nisip, strat În grosimi de 4-6 metri, sub care este prezent orizontul marnos degradat „in situ
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
prevesteau fiascoul satelor ujamaa. Agricultorii locali, de pildă, au opus rezistență soluției generice propuse de coloniști la problema eroziunii solului: mușuroirea. După cum au arătat cercetări ulterioare, În contextul dat, atitudinea lor era Înțeleaptă și economic, și ecologic. Mușuroirea pe soluri nisipoase era instabilă, ceea ce tindea să creeze ravene În anotimpul ploios, iar În anotimpul secetos făcea ca solul să se usuce repede; drept urmare, furnicile atacau rădăcinile culturilor. Cei strămutați detestau uniformitatea proiectelor guvernamentale; Într-un caz, o „așezare model cu fermă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o anumită garanție implicită Împotriva secetei, inundațiilor, bolilor, paraziților și capriciilor climatice sezoniere. Un agent patogen poate afecta unul dintre soiuri, dar nu și altul; unele rezistă bine la secetă, altele la umiditate, unele preferă solurile argiloase, altele pe cele nisipoase. Făcând mai multe „pariuri” prudente, fin adaptate la condițiile microlocale, agricultorii Își maximizau șansele de a avea o recoltă mulțumitoare. Varietatea soiurilor locale este importantă și din alt punct de vedere. Toate culturile moderne care au o valoare economică sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze Împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși și, după aia, Între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor Îl putea lua Dunărea. Odată, Îmi amintesc că era În ianuarie și, apropiindu-ne de niște sălcii, o fost gheața mai subțire și s-o rupt cu noi. Atunci era să mă Înec, dar am avut noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care avea și o casă de locuit pentru 19 șeful de post și familia acestuia. În camerele din fața clădirii unde locuiam era Biblioteca Comunală și Atelierul Școlii. Casa era destul de izolată, având în vecinătate un teren de fotbal, un loc nisipos și un pârâu care trecea prin spatele ei. În podul casei se auzeau noaptea zgomote ciudate de șoareci sau de nevăstuici, iar broaștele și țânțarii de la pârâu făceau ca vara să nu fie tocmai plăcută în acest loc în care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
servi o gustare. Mulțumit de felul cum a fost aranjată noua locuință, secretarul Țăpoi s-a uitat prin curtea proaspăt îngrădită și mi-a spus să-mi cultiv legume pe fâșia de teren de lângă pârâul din spatele casei, iar pe terenul nisipos alăturat să pun cartofi pentru a avea de consum. De asemenea, mi-a promis că voi primi în folosință câțiva ari de teren arabil pentru a mi cultiva porumb pentru animale. Încercați să vă descurcați singuri, fără a apela la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
noapte care istovise oameni și cai, În timp ce deasupra capetelor lor apuneau constelațiile Zodiacului. Înaltul zidurilor strălucea În razele soarelui timpuriu, de parcă ar fi fost alcătuite din aramă, nu din piatră și din cărămizi. Pe timpul nopții căzuse, În răstimpuri, o ploaie nisipoasă, Întreruptă de fâșii de senin. La o oră când bolta Înstelată era vizibilă, Dante Își ridicase ochii pentru a estima cât timp se scursese. În acel moment luceau pe cer Gemenii, semnul său natal. Dubla strălucire a lui Castor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe galere am văzut și mai mari. - Nu În felul cum arată se află minunăția. Ci În sursa luminozității sale. Aceasta. Scotoci din nou prin dulăpior, de unde scoase un clondir astupat. Prin suprafața de sticlă se Întrezărea o substanță alburie, nisipoasă. Ținând-o cu grijă, o apropie de chipul poetului, pentru a o putea observa mai bine. - În ultimii săi ani de viață, Elia aprofundase studiile de alchimie: acest praf e ultima sa descoperire. Dar nu a vrut să Îmi dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
începu să plângă și ea, fără să știe măcar de ce. — S-a pierdut Zet în mare, îi strigă Alex. Își dezbrăcase pantalonii și acum își descheia bluza albastră. Tu rămâi aici, cu Adam. Alex se lăsă să alunece pe făgașul nisipos și, de acolo, în mare, spintecând valurile. Gabriel, cu fața scăldată în lacrimi, căzu în genunchi lângă Adam și dădu să-l strângă la piept, dar copilul i se împotrivi, fluturându-și brațele și țipând cu sfâșietoare deznădejde. Timpul trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ocoli permanent, am fost nevoit să-i și vorbesc, uneori impersonal, dar mă uimi dezinvoltura cu care se uita în ochii mei, pentru mine greu de explicat, și care-mi dezvălui o alcătuire necunoscută, un fel de teren betonat și nisipos totodată. Deodată, în timp ce, întâmplător, ne întâlnirăm privirile, iar tatăl ei vorbea ceva cu doamna Agripina care era vizavi, apoi începu o lungă conversație cu primarul aflat alături de ea, mă izbi, ca-n alte rânduri, vocea ei pe care n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
câte o catedră, ici-colo, ajunge, ar fi însemnat pătrunderea unei părți din marea cultură a Occidentului aici, unde nu mai era nevoie de nimic. Imperiul de la Corneille la François Villon, de la Kant se vedea, din unghiul voit, ca un pustiu nisipos, bătut de valurile ritmice, fără sens, de milioane de ani, ale Oceanului Atlantic și Mării Baltice. Peste ani de zile, datorită unor conștiințe trezite târziu, aceste catedre se vor reînființa; biruința de neînlăturat a spiritului. Acum tânăra profesoară preda Limba și Literatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
solului depinde și de regimul ploilor. Intensitatea și frecvența acestora, împreună cu concentrația poluanților din aer, influențează grosimea stratului de sol poluat. Persistența pesticidelor și îngrășămintelor artificiale pe terenurile agricole depinde de vegetație, dar și de tipul de sol. Pe solurile nisipoase, persistența este mult mai mică, comparativ cu solurile argiloase, unde complexul argilo-humic determină reținerea substanțelor respective o perioadă mai mare de timp. Din cauza folosirii ineficiente a apei de irigație, a lipsei de drenaj adecvat ori calității necorespunzătoare a apei, apar
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
dar, mai ales, pentru așezările amplasate pe podurile de terasă. Zona de șes este dezvoltată de-a lungul văii Bahluiului, în intravilanul localităților Scobinți, Fetești, Zagavia și Bădeni, prezentându-se sub forma unor suprafețe relativ plane, constituite din aluviuni argilo - nisipoase. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale, situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și prin lacuri antropice cu funcție piscicola: Valea Mare (48 ha), Contăș(14 ha), Valea Rusului(5,2 ha), Bădeni I și ÎI, Strâmbu. Apele subterane sunt legate direct de constituția litologica, fiind cantonate la baza depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale orizontului poros permeabil din baza formațiunilor loessoide. Pe podul teraselor, apa subterană este cantonata în baza complexului nisipos, la peste 14-16 m adâncime. Pe versanți, circulă dezordonat, fiind prezența la adâncimi diferite, cuprinse între 2-6 m. În perioadele bogate
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Bădeni I și ÎI, Strâmbu. Apele subterane sunt legate direct de constituția litologica, fiind cantonate la baza depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale orizontului poros permeabil din baza formațiunilor loessoide. Pe podul teraselor, apa subterană este cantonata în baza complexului nisipos, la peste 14-16 m adâncime. Pe versanți, circulă dezordonat, fiind prezența la adâncimi diferite, cuprinse între 2-6 m. În perioadele bogate în precipitații, în unele zone apar sub formă de izvoare de coastă. Pe versantul nordic al Dealului Basaraba, la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
albine, slab aromat. Se urmăresc și se indică eventualele particularități gustative (acrișor, amărui, astringent, alcoolic și altele). Consistența se apreciază după modul de curgere al mierii de pe o lopețică de lemn. La mierea cristalizată se apreciază caracterul cristalelor (fine, unctuoase, nisipoase, grosolane). Aspectul se apreciază după gradul de transparență pe care îl prezintă o probă de miere introdusă într-o eprubetă de sticlă incoloră și examinată direct la lumina zilei. Puritatea se evaluează prin aprecierea prezenței sau absenței unor fragmente de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
sunt reprezentate de eroziunea areolară, torențială (liniară), surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorează următoarelor condiții naturale favorabile: - alcătuirea petrografică (dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]