2,074 matches
-
un volum ridicat al vocii. Folosirea deprinderilor nonverbale de comunicare socială: strategii cum ar fi modelarea, jocul de rol, casetele audio și video, povestirile sociale, povestioarele amuzante etc. pot fi folosite pentru a-l Învăța pe copil să folosească comportamentele nonverbale de comunicare socială. Exemplu: un copil este Învățat gestul “vino aici” prin modelare, joc de rol și casete video. Un alt copil este Învățat să identifice și să controleze diferitele inflexiuni vocale atât În vorbirea proprie, cât și la ceilalți
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
diferitele inflexiuni vocale atât În vorbirea proprie, cât și la ceilalți, folosindu-se casetele audio. O povestire socială și casete video pot fi folosite pentru a Învăța un copil să mențină o distanță interpersonală adecvată și să manifeste un limbaj nonverbal potrivit atunci când comunică cu alții. Strategiile cu suport vizual pot fi, de asemenea, eficiente În a-l Învăța pe copil să folosească deprinderi adecvate de comunicare socială nonverbală. O astfel de strategie este de a imprima aceste reguli sociale nonverbale
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
copil să mențină o distanță interpersonală adecvată și să manifeste un limbaj nonverbal potrivit atunci când comunică cu alții. Strategiile cu suport vizual pot fi, de asemenea, eficiente În a-l Învăța pe copil să folosească deprinderi adecvate de comunicare socială nonverbală. O astfel de strategie este de a imprima aceste reguli sociale nonverbale pe un card de mărimea unei cărți de vizită. Copilul păstreaza acest card În buzunarul său pentru a facilita promptul vizual În situațiile sociale: “Uită-te la persoana
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
nonverbal potrivit atunci când comunică cu alții. Strategiile cu suport vizual pot fi, de asemenea, eficiente În a-l Învăța pe copil să folosească deprinderi adecvate de comunicare socială nonverbală. O astfel de strategie este de a imprima aceste reguli sociale nonverbale pe un card de mărimea unei cărți de vizită. Copilul păstreaza acest card În buzunarul său pentru a facilita promptul vizual În situațiile sociale: “Uită-te la persoana cu care vorbești”; “Stai la aproximativ o jumătate de metru de persoana
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
În urma exercițiului au fost: familiarizarea copiilor unii cu ceilalți și detensionarea lor. b) „exercițiul salutului” a avut drept scopuri: facilitarea libertății de manifestare, reducerea anxietăților, eliminarea inhibițiilor, descărcarea tensiunilor, trăirea unor stări afective pozitive și realizarea unui contact verbal și nonverbal (prin atingere corporală) Între membrii grupului. Efectele acestui exercițiu au fost: detensionarea a avut loc, copiii râdeau, se simțeu bine, erau curioși să afle ce urma să se Întâmple În continuare. S-au Înregistrat și câteva contacte verbale, spontane Între
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
stări, să observe cum se simt În anumite situații pe care le trăiesc și le conștientizează, conform principiului terapiei experiențiale „aici și acum”. b) „exercițiul salutului” a urmărit crearea unei stări de bună dispoziție, energizantă, facilitarea contactelor interpersonale verbale și nonverbale, exersarea capacităților empatice. Efectele au fost similare celor de la exercițiul anterior: conștientizare a propriilor trăiri, observarea reacțiilor externe ale celorlalți aflați sub imperiul experimentării anumitor stări psihice (fericire, supărare, sentimente de Încredere În sine) și, deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
atenției asupra propriului corp; conștientizarea conexiunilor dintre unele reacții fiziologice și trăirea anumitor stări psihologice; conștientizarea grupului ca Întreg și Întărirea sentimentului de apartenență la grup; focalizarea Întregului grup pe rezolvarea În comun a unei sarcini; facilitarea contactelor verbale și nonverbale. Efectele obținute În urma aplicării exercițiului: au fost realizate conștientizări ale propriilor trăiri realizându-se corelații Între stările fiziologice și stările psihologice: „Sunt trist pentru că sunt foarte Încordat.”, „Sunt vesel, sunt puternic pentru că stau de parcă aș boxa.” Exercițiul a permis, din
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
interacțiune, de afirmare a propriilor idei, opinii. A patra ședință a avut ca obiectiv activarea și optimizarea resurselor creative și integrative. Am utilizat pentru atingerea obiectivului următoarele exerciții: a) „exercițiu de mimodramă”, prin care am urmărit: stimularea expresivității verbale și nonverbale; antrenarea capacităților empatice; trăirea unor stări afective pozitive. Tehnica utilizată a fost terapia prin mișcare. Le-am propus copiilor să formeze un cerc și fiecare, pe rând, a trebuit să prezinte celorlalți starea lui de moment, utilizând mimica și pantomima
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
relațiilor de bază în procesul influențării, atragerii, motivării elevilor prin alternative procedurale și de stimulare, disciplinare, conștientizare, responsabilizare. De unde și utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup, unde comunicarea și colaborarea se pot realiza prin mijloace verbale, nonverbale, paraverbale sau acționale, încât leadershipul a putut fi definit și ca artă a creării mediului pedagogic, a procesului de influențare, de inspirare a celorlalți, pentru a găsi, a realiza calea cea așteptată, a direcționa opiniile și atitudinile grupului/clasei spre
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai atractivă pentru fiecare elev, prin sarcini relevante, care-l interesează, prin angajarea diferențiată sau prin cooperare, prin varietatea sarcinilor sau prin focalizarea pe situații, experiențe reale. ► Să fie atent la conduitele inadecvate, lipsite de respect, prin apelul la comunicarea nonverbală și paraverbală, la autoevaluare, la redirecționarea activității către alte sarcini, delegarea de noi responsabilități, chiar aplicarea de sancțiuni, prezentarea consecințelor, prevenirea escaladării spre tensiuni și conflicte sau chiar oprirea activității în caz de indisciplină generalizată, găsirea de soluții pentru schimbarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în lipsa celor implicați, • nu-i stimulează suficient în a-și învinge inhibiția în exprimare ș.a. Utilizând toate acestea, este important ca educatorul să nu întrerupă fluxul activității, acțiunile celorlalți pentru actele minore de indisciplină a unor educați și aici comunicarea nonverbală și cea paraverbală au efecte deosebite. Ca lider, făcând parte din grup, el: • este atent la modul de rezolvare a sarcinilor și la posibilitatea apariției unor tensiuni, • pentru care atunci caută să înțeleagă punctele de vedere ale părților, • le abordează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala între comunitatea locală și globalizare, Adela-Mihaela Țăranu În curs
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
au școlarii în momentul obținerii unui produs căruia îi pot asocia o întrebuințare. Prin contactul cu diverse materiale de lucru pe care le observă, le compară, le analizează, conduși de învățător sunt exersate diferite capacități intelectuale (observația, atenția, limbajul - verbal, nonverbal, capacitatea creatoare). Deși inițial elevii învață etape, algoritmi în realizarea unor produse concrete, ulterior ei vor fi capabili să combine, să imagineze, să restructureze aceste elemente pentru obținerea unor produse, creații originale. Cu ajutorul imaginației și sub îndrumarea învățătorului, elevii pot
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
conturează opoziția între aparentă (față de culoare albă) și realitate (față de culoare gri). I.1. De la obiect la semn Bilele din cutia lui Umberto Eco, metaforă folosită pentru cubul rubik discursiv, le vom asocia cu acele obiecte lingvistice/cuvintele și obiectele nonverbale care sunt manipulate în structuri textuale și care au potențial de a deveni resurse semiotice 6. Imaginea unei societăți care se află dincolo de aceste simple elemente textuale poate fi interpretată prin ceea ce Charles Sanders Peirce identifica dincolo de un proces de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
zi de muncă este verificarea: verificarea fiecărui utilaj, monitorizarea și controlarea acestora". Aceasta compoziție narativa se construiește pe anumite legături semantice cronologice și cauzale (Biocca 1991: 22), care sugerează o aspectualizare durativa. Mesajul verbal este susținut de o secvență temporală nonverbală a etapelor din cadrul fluxului de producție a cărnii de pui, semn al unor fapte care pot fi verificate. Alături de poziționare și politici (Vos, Schoemaker 2006: 66), această realitate este un prim indice important al imaginii corporatiste. Imaginile reprezentate dezvolta din
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al decodării, unde cititorul/ spectatorul trebuie să fie conștient de faptul că dincolo de simple imagini reprezentaționale (non)verbale, există anumite semnificații sociale, culturale și politice. ÎI.4.b.1. Doi "lupi" politici românești Cele două instanțe metafictive politice constituie reprezentarea nonverbală și verbală a contracandidatului, fiind transferul semiotic de la extensiunea către intensiunea conceptului de lup: * pe de o parte, este imaginea prototipica a lupului politic generic, adaptată la contextul spațial și temporal cultural (campania electorală din 2000 pentru funcția de primar
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
imaginea convențională a amăgirii, asociată oricărui ambalaj. Cromemul /portocaliu/ (Chevalier, Gheerbrant [1969] 1994: 122), metonimie a Alianței D.A. și simbol al echilibrului, devine culoarea adevărului. Dimensiunea ocupată de fiecare dintre cele două cromeme în geografia imaginii este sugestiva în reprezentarea nonverbală a conceptelor de adevăr și minciuna: daca "minciună albastră" a PSD-ului va ieși întotdeauna la suprafață și nu va dura mult (acadeaua va fi consumată într-un interval de timp), "adevărul portocaliu" al Alianței Dreptate și Adevăr va exista
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
luat în considerație în cadrul primului nivel din producerea metaforei vizuale. Astfel trebuie identificată izotopia în interiorul praxisului enunțiativ iconic, care, conform lui Jean-Marie Klinkenberg ([1996] 2004: 374-375) reprezintă contextul ce impune anumite elemente concepute. A delimită izotopia dominantă într-un text nonverbal este o problemă culturală și socială. Considerăm că alegerea primei izotopii trebuie reperata la nivelul semionarativ (fie cele patru insecte/ animale, fie hartă României), astfel devenind o problemă a receptorului: daca receptorul este român, atunci cea de-a doua izotopie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
primar al capitalei, în 2004 el candidează pentru funcția de președinte al României; * componente sintactice: localizarea, orientarea și mișcarea elemente adiacente configurației și care vor transforma mâna candidatului într-un gest polisemn, dezvăluind simultan diverse semnificații simbolice; * elemente verbale și nonverbale aparținând altor sisteme care vor susține sau, dimpotrivă, vor contrazice conceptele redate de mână lui Băsescu. > Funcția simbolică a palmei lui Băsescu Allan Pease ([1981] [1992] 1997: 47-64) spune că în decursul istoriei, palmă deschisă a fost asociată cu adevărul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]