1,132 matches
-
turn măreț și o rîpă fioroasă; zgomotul tunetelor și al unei artilerii, vîjÎitul vînturilor celor Învrăjbite, mugetul valurilor unei mări În vijelie, trosnetul cel vîjÎios al unei cascade, repejunea cea zgomotoasă a unui torent sau șiroi, strigătele și țipetele unui norod Întărîtat sau Îngrozit; urmările unei puteri grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală Între elemente, o ardere a unei cetăți, fulgerele și grozăvia trăsnetelor; din faptele omenești, izbirea a două oștiri, un monument vechi sau de o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
puternici. Trasymachos mai face un pas spre ceea ce e imposibil de acceptat din perspectiva lui Socrate. El afirmă că viața întru nedreptate e mai bună decăt viața dreaptă. E vorba de nedreptatea celor ce pot să-și supună cetăți și noroade. Omul nedrept ar fi deci cel care își dorește mai mult decăt are, cel care e mănat de înclinații abuzive care-l trimit spre cuceriri și împliniri pe care omul drept nu le cunoaște. Omul nedrept e iscusit și de
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
ortodox. El nu lasă nici una din închinăciunile rânduite de lege și-i place chiar să facă paradă cu evlavia sa. Dacă 'n vremea rugăciunii e afară de casă, pune să-i aștearnă un covor la pământ și-și face rugăciunile înaintea norodului. Dar i se 'ntîmplă, ceea ce prorocul oprește espres, că se lasă stingherit în evlavia lui, ba o întrerupe chiar pentru a da porunci slugilor sau a saluta pe vrun cunoscut. Când locuia încă în micul său palat de la Kiahat-Hodne, ținea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mira ce va face. Socotea ca să deie poroncă, să nu poarte fiștecare straie; iară apoi se lăsa, căci mulți puteau ca să nu ție acea poroncă în samă, și apoi trebuia să-i pedepsească și să se arăte Domnul rău către norod. Dară socoti Domnul mai pe urmă și și-au făcut singur Măria Sa un rând de straie de postav, libadea și giubea, și într-o zi fără de veste au ieșit îmbrăcat cu ele la Divan; care într - aceeași zi văzând oamenii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mari și frumoase, orânduindu - le trei școale pentru învățătura copiilor, orânduind și trei dascali cu bună leafă, de învăța elinește și kinogrecească și moldovinească, rămîindu - i mare pomenire. Au mai făcut și alte pomeni multe. Văzând că s-au înmulțit norodul în Iași, și apa le este puțină și peste mână, au socotit să aducă, să aibă săracii îndestul. Și așa au adus din trei - patru locuri, cu mare cheltuială, făcând două cișmele minunate și frumoase, pline de apă, la Poarta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așa au adus din trei - patru locuri, cu mare cheltuială, făcând două cișmele minunate și frumoase, pline de apă, la Poarta Sfântului Spiridon și altă cișmea la Poarta Goliei, și aceea și mai frumoasă și cu mare haznea, adăpa tot norodul, și auzea în tot ceasul rugând pre Dumnezeu ca să ierte sufletele și păcatele părinților Măriei Sale, care nu puțină pomenire și odor au lăsat acestui pământ, de se va pomeni în tot veacul acestei țări. Și iarăși nu se odihni Domnul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
am spus la început că împrejurările în cari Austro-Ungaria ar intra în luptă ar fi poate mai rele ca ale Turciei. Căci, într-adevăr, cine ar și intra în luptă pentru {EminescuOpIX 377} monarhie în forma ei de astăzi? Spăriosul norod al lui Israil de la bursa din Viena și - maghiarii, par nobile fratrum, dualismul în senz propriu, singurele clemente turcofile și slavofage din Austro-Ungaria. Dacă vom mai adăogi cu oarecare restricțiune polonii din Galiția, locuitorii aproape esclusivi, de orașe, am mântuit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună/ Că spre Saluce toți cu mic cu mare,/ Călătoreau s o vadă fiecare.”791 Noua soție se implică în viața cetății, iar în absența lui Valter este cea care face dreptate, dovedind discernământ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oști să postească 4-9 zile, mâncând de obște numai pâine și poame uscate o dată pe zi, ca semn de smerenie și supunere lui Dumnezeu. El însuși, Ștefan, era pildă tuturor, postind în rând cu oștenii, cu preoții și cu tot norodul. Oficiind slujbe de mulțumire lui Dumnezeu, pomenind luptătorii pierduți.. Marele Ștefan avea ca povățuitor și duhovnic pe sihastrul Daniel și întotdeauna purta asupra sa tripticul 1. Pe steagul său de luptă era reprezentat Sfântul Gheorghe călare omorând balaurul, steag pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună/ Că spre Saluce toți cu mic cu mare,/ Călătoreau s o vadă fiecare.”791 Noua soție se implică în viața cetății, iar în absența lui Valter este cea care face dreptate, dovedind discernământ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sunt limpezi,/ Și din splendoarea ´ntregii firi / Cu strai de raze ʹnvestmântate / Locașul sfintei mânăstiri. / Din larg de șesuri poposit‐au / Și de prin munți întunecoși, / În jurul zidurilor negre, / Talazuri albe de pioși... / Vrăjesc cântările de preoți / Întinsa mare de norod, / Și glasul clopotelor cheamă / Pe ʹn veci slăvitul voievod... / Dar când genunchele se pleacă, / Și‐atâtea gânduri înfloresc / Din vremi ce pururi lumina‐ vor / Întregul suflet românesc; / Un dor ascuns mă răzvrătește / Și nu‐mi dă pace să mă ʹnchin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să ne spună - atât de năclăită, obscur-întortocheată îi este gândirea și sintaxa frazelor. Președintele Voronin trece drept un adept consecvent al stilului popular-bolovănos, expresiv și memorabil prin faptul că oferă un exemplu concludent de frazeologie moldo-rusească, cu oarecare răspândire în „norodul moldov’nesc”. Aprecieri precum: „Suntem ca niște țachi care umblăm după marcovkă” (o sintagmă cu care și-a caracterizat poporul pe care îl conduce, ahtiat după credite occidentale) și „corupționeri care visează la „kormușkă” (pe românește - aici, pardon, „ieslea”, „treuca
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
spre lunca Mureșului. Cei prinși în încleștarea luptei au fost uciși! Pe Onuț,l-au împușcat doi soldați împărătești, doborându-l din ulm, în omătul înroșit de sânge. Dreptatea lui Tudor Se spun multe despre felul cum făcea Tudor dreptate norodului. lată o întâmplare de acest fel. Când a ajuns cu pandurii în apropiere de Craiova, lui Tudor i-a venit știrea că un boier din neamul Bălșeștilor a prins șase țărani, i-a legat cu mâinile la spate, i-a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
la răscoală! a răcnit boierul. Căpitanul a încălecat și a galopat până la tabără, i-a spus lui Tudor ce a văzut. După mine! a făcut Tudor semn la zece panduri. Și, împreună cu căpitanul, au galopat până la conacul boierilor Bălșescu. Boierule, norodul îți poruncește să scoți oamenii de la osândă! a strigat Tudor, oprind calul în fața cerdacului. Nu vreau! a urlat boierul, și a pus mâna pe pușcă să tragă asupra lui Tudor. Lasă arma, boierule! Că noi avem flinte mai bune și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
noaptea aceea, tot Brașovul a intonat marșul revoluției, «Deșteaptă-te române». Și, de-atunci, românii nu i-au mai uitat niciodată. Ocaua Lui Cuza Cuza-Vodă obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod. Dorea să afle el însuși, cum trăiesc cei mulți. Așa, într-o zi, și-a pus căciulă și suman țărănesc, a luat două putini cu lapte acru și s-a dus în târg, la Galați. Pasămite, aflase măria-sa că
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
împărțit miilor de săraci și a cheltuit cumpărând lumânări, clopote, vaci, veșminte ș.a., negreșit ar fi deve nit om bogat. Dar trăind sărac, dar comportându se bogat, el a muri t sărac. Într-o zi, trecând pe lângă biserică, am văzut norod strâns. Am auzit citindu-se rugăciunile morților. Am intrat și am privit. În mijlocul bisericii stătea mortul învelit în giulgiu. Biserica era iluminată și împodobită ca pentr u un mort, fost om bogat. Prohodul i-l făcea arhiereul, înconjurat de mulți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prin excelență citadin, burghez, ca și Duiliu Zamfirescu, prozatorul nu ratează prilejul de a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a trebuit să luptăm ca să putem întemeia primul ziar românesc la Chișinău, să punem începuturile unei acțiuni naționale în Basarabia și să formăm măcar un grup de tineri adăpați la izvoarele culturii naționale pregătiți pentru misiunea de apostoli în sânul norodului basarabean."181 Așa s-a ajuns că până și cei știutori de carte nu auziseră vreodată de existența lui Eminescu, a lui Alecsandri, nemaivorbind de Creangă, Caragiale sau Coșbuc: singurii robi din lume, care nu au voie nici să citească
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
proastei administrări a provinciei: Concluzia, comodă și cunoscută și vechilor fabuliști: aleșii Basarabiei, toți conducătorii ei sunt bolșevici și ascultă de glasul Moscovei atunci, evident, Basarabia însăși e bolșevică; și întrucât singurul nostru titlu asupra Basarabiei se întemeiază pe dreptul norodului la autodeterminare și pe voința lui liberă, se justifică chiar prin aceasta pretențiunile sovietice, care tocmai sub acest pretext tăgăduiesc României orice drept la stăpânirea Basarabiei."196 Or, politicienii trebuiau să înțeleagă că "Basarabia nu mai poate avea viață fără
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
firesc, li s-a risipit imediat aura pe meleagurile noastre. Și nu trecuse decât puțină vreme de când preoții îl pomeneau în slujbe pe Alexandru I sau întâmpinau, cu crucea și biblia, armata țaristă. Au fost preschimbate repejor în blestemele unui norod întreg pentru caznele la care rușii supuneau întreaga Moldovă. Nu au avut nicio remușcare să măcelărească țăranii care au îndrăznit să se ridice împotriva nedreptăților din Regulamentele Organice (mărirea birului și clăcii). Martiri anonimi din Săbăoani, Deleni, Bârnova, Galați și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
societate profund religioasă. Dar slavona nu a mai avut în timp capacitatea de a asimila romanitatea nord dunăreană care devenea tot mai conștientă de propria identitate. Treptat, au fost inserați termeni autohtoni pentru ca limba să se facă înțeleasă pentru întreg norodul. Scrisoarea lui Neacșu Lupu din Câmpulung Muscel către judele Brașovului, Hans Benkner, redactată în chirilică, dar concepută aproape într-un limbaj mixt slavono român, este o dovadă a acestei tendințe. Răspândirea tiparului, sub impactul Reformei, care a permis propovăduirea credinței
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
curg lacrimile, / Să curgă și ploile, / Zilele și nopțile, / Să umple șanțurile, / Să crească legumele / Și toate ierburile. / Caloiene, Iene, / Caloiene, Iene, / Du-te-n cer la Dumnezeu, / Ca să plouă tot mereu, / Zilele și nopțile, / Să dea drumul roadelor, / Roadelor, noroadelor, / Ca să fie îmbelșugată, / Țara toată, lumea toată."386 La trei zile după înmormântarea "păpușii de lut", fetele și femeile îl dezgroapă și îl aruncă pe apă, "ca să turbure norii și apele, cum se întâmplă înainte de ploaie."387 Un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul pământului. / Druștele / Ți-s crucile / Sfeșnicul / Vătăjelul / Praporul / Ți-i nânașul / Mireasa ți-i clopotul, / Să se strângă norodul."89 Traiul zilnic se desfășoară în deplină comuniune cu viața cosmică, elementul universal fiind părtaș la trecerile și pe-trecerile lăuntrice: "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul m-a-mbătrânit, / Că urâtul n-are leac / Decât pânză și toiag."90 Viețuirea antinomică dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
disprețuite ale istoriei, tot ei sunt și cei care fac victime. Fără ei nu există istorie. În spectacolul de care este vorba, nimic nu a pus în evidență în chip mai violent înfrângerea inevitabilă a lui Richard, decât faptul că norodul chemat să își dea consimțământul la urcarea pe tron a lui Gloucester fusese redus la o singură persoană, manevrată (și finalmente constrânsă fizic) de Buckingam să-l proclame rege. Una din revelațiile cele mai interesante prilejuite de acest spectacol a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se face adunare dă tîrg dă trei ori Într-un an, pentru ca și lăcuitorii să-și aibă lesnirea cu mersul și venitul și a putea ajunge pentru cele trebuincioase lor la tîrg, iar mai vîrtos ca din acea adunare a norodului ce se va face la tîrg să să poată și biserica ajuta cu oareșceva la cele de are de trebuință. Drept aceea am dat domnia mea această carte la mînă mai susnumiților, cu slobozenie a se face tîrg acolo la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]