1,767 matches
-
comunei Ungheni a fost și este agricultură. Dar în trecut, nevoia i-a învățat pe aceștia să-și meștereasca singuri uneltele și obiectele de care aveau nevoie. Iarnă în gospodării instalau războaie de țesut covoare, lucrau broderii, împleteau coșuri din nuiele, rogojini de papura,etc. Existau de asemenea fierarii și ateliere de tâmplărie; se spune că a existat și un meșter olar. Dar în prezent majoritatea uneltelor sunt procurate din comerț, fie din Iași, fie din localitățile învecinate. Produsele rezultate din
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
Ioan } de către dascălul Romul Giurgiu , care luând bătaie în primele 3 zile de cursuri a abandonat repede școală {când era întrebat câtă școală are, acesta răspundea sincer că numai 3 zile .Fiind considerată " ruptă din rai " ,bătaia era administrată cu nuiaua de malin , la care se adaugă statul cu mîinile ridicate în colțul clasei și în genunchi pe boabe de porumb sau fasole . Conflagrația celor două războaie mondiale a diminuat numărul populație din sat cu cel puțin 71 bărbați {37 uciși
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
mai mare debit de apă din lume, aproximativ 166850 de tone pe secundă. Dincolo de ele se află o așezare pe care Stanley a numit-o Stanleyville. Pescarii de acolo prindeau cantități mari de pește folosind prăjini și coșuri conice de nuiele. Tradiția se păstrează și astăzi, Stanleyville devenind orașul Kisangani, un centru turistic, manufacturier și de pescuit, capăt de linie pentru navele care transportă mărfuri în amonte.
Congo (fluviu) () [Corola-website/Science/312782_a_314111]
-
Erau fortificate sau împrejmuite, că cele de la Târpesti/Precucuteni, Traian-Dealul Viilor/Cucuteni, Ghindaresti/Gumelnita Așezările erau de tip tell, că cele de la Gumelnita, Hamangia-Hârșova, Sălcuță și Stoicani din Aldeni. Erau împrejmuite de șanțuri, valuri de pământ, palisade din pari și nuiele, din pietre și lut că cele de la Ghindaresti. Construirea fortificațiilor presupunea un efort colectiv mare, așezările fiind de dimensiuni mari. Se desfășurau inelar sau se fortificau părțile nesecuriate natural. Așezările mici cuprindeau doar 5-6 gospodării, iar asezarime mari, ca cele
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
găsit locuințe cu pereți pictați, ca cele din Casciarele, Radovanu, Petru Rareș, Gumelnita. Structura de rezistență era asigurată de triunchiuri masive de copac, în colțuri, pe linia mediană sau centru. Pereții aveau o structura din pari, în care se împleteau nuiele . Partea exterioară și interioară a pereților era acoperită cu lut amestecat din pleava și bălegar. În camerele interioare erau vetrele (adâncituri în sol, cu pereții lutuiți, înconjurate de o grădina din pietre, poate și cioburi în structura și un cenușar
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
erau vetrele (adâncituri în sol, cu pereții lutuiți, înconjurate de o grădina din pietre, poate și cioburi în structura și un cenușar) și cuptoarele. S-au găsit și hambare și gropi de provizii. Precursorii vaselor de ceramică erau recipiente din nuiele împletite și lutuite, burdufuri din piele, fructe cu coajă lemnoasă, tigve de animale.Prin intermediul descoperirii vaselor de ceramică, se atestă existența unor centre meșteșugărești de olărit, dar și studierea obiceiurilor alimentare, și viață spirituală, precum și diferențierile sociale. De asemenea, este
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
ba dimpotrivă) cu care arăta planșele agățate pe pereți și apoi dezvolta pe tablă câte o porțiune despre care trata În lecția respectivă, desenând după cum am spus, nemaipomenit că ne Întrebam de ce nu s-a făcut pictor. În acest timp nuiaua sau vergeaua, dar de fapt prăjina de alun, stătea rezemată de tablă. După ce termina de explicat tema respectivă lua nuiaua și stând În mijlocul podiumului, ne interoga să vadă dacă am Înțeles. Uneori era nevoit să se Întrerupă observând pe câte
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
În lecția respectivă, desenând după cum am spus, nemaipomenit că ne Întrebam de ce nu s-a făcut pictor. În acest timp nuiaua sau vergeaua, dar de fapt prăjina de alun, stătea rezemată de tablă. După ce termina de explicat tema respectivă lua nuiaua și stând În mijlocul podiumului, ne interoga să vadă dacă am Înțeles. Uneori era nevoit să se Întrerupă observând pe câte unul care În loc să-l urmărească, stătea cu capul aplecat și citea ținând pe genunchi Doxurile sau romanele de 15 lei
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
am Înțeles. Uneori era nevoit să se Întrerupă observând pe câte unul care În loc să-l urmărească, stătea cu capul aplecat și citea ținând pe genunchi Doxurile sau romanele de 15 lei ce erau la modă pe atunci. Începând să Învârtească nuiaua Între degete se adresa vinovatului cu accentul lui pitoresc (Uite că nu știu din ce regiune era de vorbea buruienos și cu ticul “Mâ”. Țigan nu era, cred mai de grabă că era dinspre Dunăre) Mâ mârlane mâ! Ce desenai
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre clasă, a: vai de pielea mea: Grena, domne profesor. Grena... inimă grena... și jap Petrică precaut, s-a aplecat sub bancă, Încasând Vasilescu lovitura. Crețu, Începând să se inerveze de-abinele, Îndreaptă nuiaua spre Diaconu Vasile, un tip serios Încă din liceu,(avea să ajungă director general În nu știu ce minister), Întrebându-l: Ce culoare e asta mâ? Diaconu, serios serios, dar cum era să facă opinie separată de”golanii”clasei? răspunde după o
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
documentelor studiate fixează ca dată de întemeiere a satului, cel mai probabil anul 1806, care este și anul de debut al războiului ruso-turc. O referință a preotului Giuseppe Molajoni din 1821, spune că, prima biserică din Cioplea era facută din nuiele bătute cu lut, iar acoperișul din stuf și a fost construită în 1813, fără aprobarea autorităților. La 5 iulie 1821, o furtună de nisip și un cutremur au făcut ca biserica să se dărâme. Necazurile asupra satului s-au acumulat
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
conduse de nobili. Confecționau veșminte și pânze. Egiptenii confecționau sandale făcute din piele și legate cu două curele. Pentru faraoni și nobili se confecționau sandale decorate. Egiptenii obțineau vopsele din plante sau din ocru pentru a-și decora hainele. Din nuiele împletite se confecționau coșuri și saci. Ornamentația era mai mult mai mult decât o chestiune de estetică. Prin alegerea unui anumit tip de bijuterii era scoasă în evidență averea, statutul social sau convingerile religioase. Diferențele de clase erau exprimate prin intermediul
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
fostul proprietar Ilie Botezatu. La inceputul sec. XX Gîrla număra 182 case cu 768 locuitori, proprietar era M.M Catacazi. Către anul 1924 în Gîrla e rezidită biserica sf. Mihail, care a fost reconstruită în 1884. Biserica e construită din nuiele și e acoperită cu scânduri pe deasupra tencuielii. În biserică erau câteva icoane cu inscripții moldovenești. În curtea bisericii existau 2 pietre de mormânt fără inscripții. La sfîrșitul sec. XIX sub influența dezvoltării relațiilor marfă-bani se intensifică diferențierea țăranilor în săraci
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
au fost culese din volumul “Din Istoria culturii și școlii din județul Vâlcea (sec.XVI - XIX) - Lista cu învățătorii și școlile existente în satele din Vâlcea în anii 1838-1843”. În anul 1857 școală din Pietrari funcționa într-un local “de nuiele” ce se găsea pe proprietatea boierului Ion Dinculescu; în 1862 se menționează că la aceeași școală cursurile erau frecventate de 13 copii, iar învățător era Zamfir Dumitrescu. În 1870 se construiește un local de școală corespunzător, în Pietrari, cu 2
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
cu pleavă, bogat ornamentate cu motive pictate în spirală, care aparțin fazei B a culturii Cucuteni. Din același loc provin câteva vârfuri de săgeți din silex, de formă triunghiulară, cu baza concavă și bucăți de lipitură arsă cu urme de nuiele. Epoca bronzului (2000-1200 î. Hr.) În partea de vest a orașului, la punctul numit „Varnița”, situat pe terasa medie a Trotușului, au fost semnalate rămășițele unei așezări din epoca bronzului. Aceste resturi constau mai ales din ceramica specifică culturii Monteoru. Vasele
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
la sud de un lac, pe versantul ușor înclinat al unui bot de deal, la confluența a două pâraie, s-a descoperit o vatră datată cu sfârșitul mileniului IV î.e.n . Pe locul fostei așezări se disting urme de case din nuiele cu lut. Au fost colectate fragmente de oale cu ornamente și picturi, topoare de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc. Satul a fost incediat de cetele de normazi veniți după pradă, dovadă servind grămezile de lut ars. Pe
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
1761, menționat în inscripția cu litere chirilice pe grinda care desparte altarul de naos. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice, . Se presupune, după informațiile oamenilor bătrâni, că prima biserică a Pianului a fost pe același loc și făcută din „"grădele"” (nuiele împletite în jurul unor țăruși înfipți în pământ și apoi tencuite cu pământ). În jurul acesteia, s-a edificat noua biserică din lemn în 1761, moment marcat de inscripția: "„...această sfântă și dumnezeiască biserică dintâi nu s-a aflat nimeni să știe
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
1965. O legendă, care circulă printre săteni până în zilele noastre, spune că încă pe timpul domniei Movileștilor (1595-1611, 1615-1616) primii locuitori de aici se ocupau cu păstoritul. Pentru adăpostirea oilor sau a vitelor ei construiau un fel de șoproane mari din nuiele, acoperite, ca și căscioarele lor de pe colnice, cu paie, streșinile late fiind sprijinite cu stâlpi groși, asemănători unor coloane. În partea estică a localității se așterne un șes care poartă, încă din acele vremuri de demult, numele de Valea Coloniței
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
diferențiează două feluri de vrăjitori/vrăjitoare pe care le distingeau cu două cuvinte a limbii latine: Provine din timpurile religiilor politeiste, anterioare creștinismului, când se credea în zâne bune iar cele rele fiind vrăjitoarele, care erau frecvent de sex feminin. Nuielele rupte din gard, sau cozile de mătură erau folosite pentru zbor de vrăjitoare. Credința despre puterile lor miraculoase de vindecare cu ierburi de leac provine din timpul anterior creștinismului. Biserica consideră că actul magic este impur, pentru că practicantul crede într-
Vrăjitoare () [Corola-website/Science/304882_a_306211]
-
Gustav Schwarzenegger (1907-1972), a fost ofițer în poliția locală și mama, Aurelia Jadrny (1922-1998), casnică. Conform celor relatate de Schwarzenegger, părinții erau severi: "„Austria era o lume diferită în acei ani. Dacă făceam ceva rău sau nu ascultam de părinți, nuiaua știa de noi”". El a crescut într-o familie de romano-catolici credincioși, care asistau la serviciul religios în fiecare duminică. Fiul preferat al lui Gustav Schwarzenegger era Meinhard, fratele mai mare al lui Arnold. Favoritismul tatălui era „dur și vulgar
Arnold Schwarzenegger () [Corola-website/Science/303615_a_304944]
-
și 25 părăsite. Una din primele imagini ce înfățișează satul Chirpăr este o acuarela executată în tus de către preotul Daniel Josef Gottschling în jurul anului 1815. În această se poate observa că întreaga așezare era împrejmuita cu un gard împletit din nuiele și majoritatea caselor erau acoperite cu paie. La Chirpăr a existat o tradiție seculară în meșteșugul olăritului, fiind cunoscuți peste 26 de olari chirpăreni între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, meseria moștenindu-se din tată-n fiu
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
pentru a înjgheba câte-o mică gospodărie. Aceste câteva prăjini de pământ erau despărțite între ele prin <râci>, un fel de șanțuri care le despărțeau prin râcâire care mai pe urmă s-au numit hotare, răzoare despărțite prin garduri de nuiele. Din cauză că oamenii au început să se certe pe aceste hotare (râci), termenul a căpătat sensul de ceartă, pierzându-și sensul de bază. Localitatea era așezată la jumătatea drumului dintre Roșiorii-de-Vede care se numea <Drumul ăl Mare> și orașele muntene(ce
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
cuminți sunt răsplătiți cu daruri iar cei obraznici sunt luați de asistentul său, Black Peter. În Germania, Sfântul Nicolae călătorește tot cu un însoțitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate și o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiți cu câteva lovituri de nuia. În Italia, La Befana este zâna bună care se îmbracă în negru și aduce daruri copiilor la 6 ianuarie. În multe țări latine: Spania, Puerto Rico, Mexic și America de Sud, copiii
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
asistentul său, Black Peter. În Germania, Sfântul Nicolae călătorește tot cu un însoțitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate și o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiți cu câteva lovituri de nuia. În Italia, La Befana este zâna bună care se îmbracă în negru și aduce daruri copiilor la 6 ianuarie. În multe țări latine: Spania, Puerto Rico, Mexic și America de Sud, copiii îi așteaptă pe cei trei regi să le aducă daruri de
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii umblă cu câte o nuia de alun în mâini, lovind pe cei care îi întâmpină la intrarea în casă și rostind o urare de prosperitate, sănătate, noroc, fericire în anul care urmează să vină, urare adresată evident celor pe care-i ating cu nuiaua. Și
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]