646,935 matches
-
Adevăr” are acest scor, cînd de-abia a apărut, e interpretat de majoritatea ziarelor centrale drept un serios motiv de îngrijorare pentru premierul Năstase. Pe de altă parte, după cum remarcă unii editorialiști pricepuți la aritmetică, alianța PNL-PD are cam același număr de voturi cîte primeau separat în sondaje PNL-ul și PD-ul. Ceea ce ignoră aritmeticienii sînt două chestiuni importante. Prima e că votanții acestor două partide au acceptat alianța lor. Acesta a fost, de fapt, pragul cel mai important pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
considerațiile profesorului Niculescu a constituit imboldul rîndurilor de mai jos. Prezentăm așadar publicului iubitor de cultură acest volum, remarcabil nu atît prin proporțiile lui (circa trei sute de pagini), cît mai ales prin calitatea studiilor pe care le cuprinde (șaptesprezece la număr); acestea reprezintă rodul cercetării științifice personale a unui grup de tineri eminenți, foști și actuali studenți ai Secției de Filologie Clasică a Universității bucureștene. Este vorba așadar de o oglindă a valențelor unor tineri specialiști, deja maturi, și de fructificarea
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
că totul e asemenea unui joc/ în care cineva din fața ta îți arată deodată/ câteva degete desfăcute, când își întinde pumnul spre tine,/ și tu trebuie în aceeași clipă să-ți zvâcnești pumnul spre el/ și să-ți desparți același număr de degete, altminteri/ ai pierdut - îmi spuneam, dacă se întâmplă ceva, totdeauna,/ în tot ce facem? în orice împrejurare în care ne pune viața?/ și trebuie mereu să arătăm același număr de gesturi, aceeași/ mișcare, căci altfel am pierdut - și
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
zvâcnești pumnul spre el/ și să-ți desparți același număr de degete, altminteri/ ai pierdut - îmi spuneam, dacă se întâmplă ceva, totdeauna,/ în tot ce facem? în orice împrejurare în care ne pune viața?/ și trebuie mereu să arătăm același număr de gesturi, aceeași/ mișcare, căci altfel am pierdut - și chiar pierdem,/ desigur, de cele mai multe ori - doar e un joc,/ și cel care stă în fața noastră își mișcă larg/ brațul - și întinde pumnul spre noi, deodată zvâcnindu-l,/ ca o amenințare
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
printr-o sfidare agresivă... Semnificațiile acestui poem (și al celor mai multe dintre celelalte) sunt extrem de bogate. Cel care întinde sfidător și brusc pumnul spre noi, cititorii, cu degete desfăcute - pretinzând să-i răspundem printr-un gest similar, și prezentându-i același număr de degete desfăcute, este Mircea Ivănescu. Noi pierdem sistematic față cu această sfidare, dar câștigăm complicitatea suavă și exigentă a unui mare poet; ce rost mai are să ieșim din acest joc?
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
s-au împlinit în luna a noua exact 175 de ani de la nașterea lui Tolstoi. l Euphorion de la Sibiu (nr. 5-6) e, în bună parte, dedicat Cercului Literar și lui Șt. Aug. Doinaș, la moartea căruia revista a făcut un număr special acum un an. l Revista Secolul 21 a consacrat și ea cel mai recent număr (1-6, 2003) memoriei ultimului său redactor-șef. Cea care a strîns materialul este dna Alina Ledeanu. Numărul intră în bibliografia obligatorie. Apariția lui a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
Euphorion de la Sibiu (nr. 5-6) e, în bună parte, dedicat Cercului Literar și lui Șt. Aug. Doinaș, la moartea căruia revista a făcut un număr special acum un an. l Revista Secolul 21 a consacrat și ea cel mai recent număr (1-6, 2003) memoriei ultimului său redactor-șef. Cea care a strîns materialul este dna Alina Ledeanu. Numărul intră în bibliografia obligatorie. Apariția lui a coincis cu simpozionul de trei zile avîndu-l pe Doinaș în centrul atenției din 2-4 octombrie. Printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
la moartea căruia revista a făcut un număr special acum un an. l Revista Secolul 21 a consacrat și ea cel mai recent număr (1-6, 2003) memoriei ultimului său redactor-șef. Cea care a strîns materialul este dna Alina Ledeanu. Numărul intră în bibliografia obligatorie. Apariția lui a coincis cu simpozionul de trei zile avîndu-l pe Doinaș în centrul atenției din 2-4 octombrie. Printre invitați, cîțiva poeți remarcabili din străinătate, în frunte cu Michel Degrey, care este și membru în Colegiul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
și plin de haz, publică în Poesis din iulie-august-septembrie dl George Vulturescu, rămas, după dispariția lui Al. Pintescu, singurul redactor al revistei sătmărene (și director executiv, alături de alți doi directori, unul general, altul, editor). Editorialul e prilejuit de faptul că numărul triplu de față este al 150-lea al revistei (de fapt, 150-153). Scrie dl Vulturescu: „... 150 nu înseamnă nici mult, nici puțin. Dacă numărul acesta ar fi legat de pașii pe jos ai Doamnei Esca pe trotoarele cu gropi pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
director executiv, alături de alți doi directori, unul general, altul, editor). Editorialul e prilejuit de faptul că numărul triplu de față este al 150-lea al revistei (de fapt, 150-153). Scrie dl Vulturescu: „... 150 nu înseamnă nici mult, nici puțin. Dacă numărul acesta ar fi legat de pașii pe jos ai Doamnei Esca pe trotoarele cu gropi pînă la televiziune, de perechile de cizme colecționate de Mihaela Rădulescu, de paginile dosarelor lui Vadim Tudor, ei, da, ar fi un eveniment. Însă cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
fi legat de pașii pe jos ai Doamnei Esca pe trotoarele cu gropi pînă la televiziune, de perechile de cizme colecționate de Mihaela Rădulescu, de paginile dosarelor lui Vadim Tudor, ei, da, ar fi un eveniment. Însă cît înseamnă acest număr pe o scară a eforturilor culturale, într-o societate a unei tranziții fără sfîrșit, o știu doar cei care sînt oameni ai faptelor: Poesis este o investiție în cultura sătmăreană”. Domnule Vulturescu, investiți în continuare în poezie și nu vă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
în germană -Nebuna - a fost recenzat în termeni elogioși de cronicarii literari. Dincolo de performanțele literare ale Rusiei de azi, în Apus se manifestă un interes susținut față de istoria și cultura acestei încă mari necunoscute despre care se publică un impresionant număr de cărți de specialitate. Anne Applebaum revine asupra Gulagului, Victor Timtschenko se oprește asupra lui Putin și a noii Rusii, Kerstin Holm analizează Imperiul corupt, Irina Șerbakova investighează memoria Rusiei, Ralph Dutli se oprește asupra biografiei lui Osip Mandelstam. Germania
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Iată, în primul nr. al revistei din 1865, la rubrica Ce e nou? anunță despre deschiderea seriilor de lecții de lingvistică ale profesorului, “un curs lingvistic de totu interesant despre asemănarea limbilor romanice”, știre susținută de prezența în paginile primelor numere ale Familiei a unui serial despre volumul lui A. Bruce-Whyte, Analisa limbei romane. Aceeași revistă îl urmărește pe Al. Roman implicat în chestiunea bisericii greco-catolice române, cu ocazia întrunirii la Cluj a unei conferințe, în problema independenței bisericii față de congresul
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
Pavel Șușară Cîteva zeci de purcei de lapte, un număr semnificativ mai mare de suine adulte, așa, ca să ne exprimăm academic, grămezi de orătănii care au evadat de constrîngerile elementare ale oricărei aritmetici, orchestre sosite din însuși paradisul muzicii europene, adică de la Viena, o rochie de mireasă imaginată de stiliștii
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
reținut ea în observații și analize. Krapp își provoacă singur rău vîrîndu-și la infinit în urechi erorile, ororile, adevărul, minciuna, concluziile vieții. Cumplită pedeapsă. Băutura, singurătatea și dependența de ce păstrează în ele benzile de magnetofon l-au redus la un număr fix de senzații, de gesturi, de reacții. Acum, numărul și succesiunea lor îl dau la iveală, în interpretarea lui Marcel Iureș, pe Krapp. Niciodată treaz, își plimbă limba peste buzele uscate de alcool, își trece mîna prin păr, își sprijină
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
singur rău vîrîndu-și la infinit în urechi erorile, ororile, adevărul, minciuna, concluziile vieții. Cumplită pedeapsă. Băutura, singurătatea și dependența de ce păstrează în ele benzile de magnetofon l-au redus la un număr fix de senzații, de gesturi, de reacții. Acum, numărul și succesiunea lor îl dau la iveală, în interpretarea lui Marcel Iureș, pe Krapp. Niciodată treaz, își plimbă limba peste buzele uscate de alcool, își trece mîna prin păr, își sprijină capul în palmă, privește în același punct, cu ochii
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
Cronicar Din nou, Securitatea Extrem de interesant, numărul 547 din Dilema în care „tema” este, din nou, Securitatea. Sub titlul sugestiv, A fost odată (ca niciodată) Securitatea, putem citi cîteva articole la obiect, pertinente și îndrăznețe. Pe ultima pagină, un interviu cu dl Andrei Pleșu, acordat dlui Cristian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
nou, Securitatea. Sub titlul sugestiv, A fost odată (ca niciodată) Securitatea, putem citi cîteva articole la obiect, pertinente și îndrăznețe. Pe ultima pagină, un interviu cu dl Andrei Pleșu, acordat dlui Cristian Ghinea. Sigur că am început cu el lectura numărului. Dl Pleșu știe mult mai multe și, în plus, a fost obligat, prin funcția de la CNSAS, să reflecteze temeinic asupra lucrurilor. Dl Pleșu combate, înainte de orice, ideea destul de răspîndită (et pour cause!) că securiștii n-au făcut decît să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
Zilelor Poesis de la Satu Mare, el a deschis o nouă expoziție, una care o conservă și o prelungește pe cea anterioară. În legătură cu evenimentul de la Timișoara, în cadrul căruia poetul își lansase, prin aruncare dintr-un coș special amenajat, și ziarul Cocoloșul, în număr unic, scris de un singur autor, adică de el însuși, am scris și eu un text în care încercam să desprind imaginea pictorului de aceea a poetului și să consacru unicitatea celui dintîi. Pe sărite, textul suna cam așa: Chiar dacă
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
Moscova. Într-o zi, a primit cadou un exemplar din prima ediție rusă a poeziilor eminesciene, care l-au impresionat puternic. El a tradus primul pachet de poezii ale lui Eminescu și le-a publicat în prestigioasa revistă chneză „Traduceri”, numărul din ianuarie 1955, sub pseudonimul Baoquan: Pe aceeași ulicioară..., Ce te legeni..., Și dacă..., Somnoroase păsărele și De ce nu-mi vii. În toamna anului 1957, Ge Baoquan a fost vizitat de Xu Wende, care tocmai își terminase studiile filologice la
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
numele „Pădurea traducerilor” (Yi Lin). Redactorul Li Jingduan i-a scris lui Ge Baoquan ca să-i ceară sfatul în probleme redacționale. Ge i-a trimis o scrisoare de încurajare și șase poezii traduse din Eminescu. Poeziile au apărut în primul număr al revistei din ianuarie 1979. Trei din ele, - Cărțile, De vorbiți mă fac că n-aud..., Dorința - au fost publicate pentru prima dată, iar altele trei - Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Și dacă... și De ce nu-mi vii
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
alte oficialități române care se aflau în vizită în China, între care și dl Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Iar din partea chineză au asistat la ceremonie mai multe personalități ale vieții politice și culturale chineze și un mare număr de româniști chinezi. Dl Chen Jiangong, vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său semnificația evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
a alcătuit în așa fel împrejurările, ca să ne întâlnim și să legăm o prietenie care nu se poate desface. Suntem uniți prin gânduri, prin concepțiile despre artă și despre viață. “Soția mea a fost îngerul meu păzitor” - Muzeul adăpostește un număr impresionant de lucrări. Ele vorbesc, așa cum spuneați, și despre dumneavoastră, despre bucuriile și tristețile artistului. - Viața mi-a oferit șansa de a-mi forma un bagaj destul de voluminos și de bine închegat de lucrări, multe în bronz, altele în marmură
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
armoniei lor triste, ca în acest nou (și mereu vechi) Levant: Să părăsim, prieteni, Levantul, arcă moartă, Purtată de famelici slujbași, îngăitănați. Levantul: regi și dame, optari, nouari, bărbați... Mereu, oricît schimbi cartea, aceeași chintă spartă. Cioran în dezbatere rimul număr al revistei Seine et Danube este unul tematic, dedicat lui Cioran. Deocamdată modelul revistei pare a fi cel al caietelor L’Herne, desigur, reduse la scară. Editorialul, nesemnat (greu de înțeles de ce) nu limpezește intențiile concrete, “de construcție” ale viitoarei
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
calitatea textelor din această secțiune a revistei, redactorii (între care Alain Paruit, Dumitru Țepeneag, François Aubral ) au meritul de a nu fi deviat discuția spre subiecte la modă și interpretări facile. Dar cum calitatea unei reviste se vede abia de la numărul 100 în sus, așteptăm urmarea. Alexandru Mușina, Hinterland, Editura Aula, Brașov, 2003, 48 p. Seine et Danube nr. 1, Dossier: Cioran inédit, L’esprit des péninsules, 2003, 184 p. Liviu Papadima (coordonator), Petrea Lindenbauer, Othmar Kolar, Der politische Diskurs in
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]