302,248 matches
-
bine îmi făceau atunci "rubricile" revistei, inclusiv cronicile dvs., domnule Manolescu. "Antijurnalele" și "Atlasele" Anei Blandiana din pagina penultimă le decupam și le purtam la piept, pentru că exprimau adevăruri curajoase. Un fost șef de editură (nu vreau să-i dau numele, nu vreau să-l supăr fiind bolnav) declara într-unul din interviurile revistei dvs. că actele de curaj (inclusiv una din cărțile Dnei Blandiana) nu făceau bine literaturii, căci "extindeau aria cenzurii"! Tot el spunea, pe de altă parte, că
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14156_a_15481]
-
Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia reprezintă semnalul, brutal, al sfîrșitului destinderii, pe de altă parte în Vest, demonstrațiile studențești de la Paris pun sub semnul întrebării sistemul burghez de valori și deschid calea unei noi paradigme culturale, cunoscute astăzi sub numele de postmodernism. Cum arăta viața cotidiană în România anilor '60 (perioada de maximă deschidere a regimului comunist)? Un răspuns dezinhibat la această întrebare (lipsit de elanurile propagandistice ale literaturii epocii, ca și de puseurile demascatoare specifice romanelor de după 1989 care
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
Liviu Dănceanu Am fost recent la Studio für Neue Musik din München: o droaie de programe și proiecte care de care mai ambițioase ori mai exclusive. Stagiunea se derulează sub presiunea numelor cu greutate. Aceeași hegemonie a protagoniștilor am reîntâlnit-o la Bergamo, acolo unde în fiecare an, asociația Musica aperta dezvoltă un ciclu de reuniuni sonore intitulat Comporre, oggi. Pretutindeni am remarcat truda harnică, stăruitoare de a scoate muzica nouă din
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
Fundația Regele Carol - care acuma pe nedrept se numește doar Fundația Națională, suveranul fiind exoflisit de propria lui ctitorie: placa de pe frontispiciu distrusă în timpul războiului, a fost refăcută din marmură roșie, dar a "devenit" doar "națională’ fără să mai poarte numele cititorului care a cumpărat și terenul și pe care a clădit din banii lui această Fundație; în fața ei - s-a și uitat - i s-a ridicat statuia ecvestră a lui Ivan Mestrovic - smulsă de pe soclu de o haită de derbedei
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
permite "să continui să trăiesc viața mea de netrăit" și "să găsesc pacea, liniștea, ușurarea". Astfel, el poate trage concluzia că în "superfluul vieții" rezidă bogăția sa, "sursa eventuală a creației" unde "se manifestă singura mea existență demnă de acest nume". Este etica implicită, indescriptibilă a experienței de la Auschwitz, a cărei lecție nu a fost încă învățată pînă în prezent. Un răspuns dat lumii Etica practicată de Kertész constînd în a se disocia de lumea înconjurătoare, de a o privi din
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
Gauci, Elisabetta, impresionează printr-o voce frumos timbrată, plină de sensibilitate și acuratețe în toate registrele. Violeta Urmana a fost o Eboli impunătoare. Aria "O don fatale" a sunat cu o precizie și siguranță de remarcat. Baritonul Carlos Alvarez, un nume nou pentru mine pe scena lirică, cu o voce superbă, a fost un Posa elegant și sobru, evitând, pe cât s-a putut, efectele teatrale din scena morții. Am avut surpriza plăcută de a asculta două soprane românce evoluând în acest
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
iar de vei fi d’alde terchea-berchea, e posac ulubeasnea"). Dicționarul tezaurizează membri mai rari ai unor familii de cuvinte (de pildă ucigărie, ucisătură, ucigătură), ca și termeni expresivi din anumite categorii semantico-lexicale (numeroase sînt, în acestă zonă a vocabularului, numele populare pentru diavol: ucanel, ucigaie, ucigan, sau substitutele eufemistice din tiparul ucigă-l crucea (ucigă-l toaca / tămîia / pietrele / bolovanii /vederea / mînia / focul / întunericul etc.). Remarcabilă e mulținea de sensuri a unor cuvinte fundamentale - a umbla, a (se) uita, a
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
Rolanda Camin-Nacht ne-a părăsit cu durerea În suflet că N. Stroe a fost omis și uitat În „analele” Teatrului de Revista Constantin Tănase. Le promit Rolandei și copiilor că, dacă Dumnezeu o să-mi ajute, nu voi precupeți eforturile că numele lui N. Stroe și al Rolandei Cămin să nu fie uitate.
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
fel de lucruri. Eu nu fac altceva decât să hoinăresc prin Buenos Aires, zăbovind uneori, în mod mecanic poate, ca să privesc arcada unui vestibul ori ușa unei marchize; știrile despre Borges îmi vin prin poștă; din când în când, îi zăresc numele printre ale câtorva profesori sau într-un dicționar biografic. Mie îmi plac ceasurile de nisip, hărțile, tipografia veacului al XVIII-lea, etimologiile, aroma cafelei și proza lui Stevenson; celălalt împărtășește aceste preferințe, însă într-o manieră plină de vanitate ce
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
Junimea ieșeană, cuvîntul e fără ghilimele: Detractorii lui Eminescu (2002). Modelul e, desigur, titlul articolului lui Ș. Cioculescu din 1935: Detractorii lui Caragiale. E vorba, într-un prim volum, de contemporani ai poetului. În următorul, vor fi de găsit urmașii. Numele sînt, în general, cele bine cunoscute istoricilor literari: Petru Grădișteanu, Gr. Gellianu, Alexandru Grama, Aron Densușianu și Anghel Demetriescu. Studiile au apărut între 1873 și 1903. N-am menționat întîmplător ghilimelele. Înainte de a intra în fondul chestiunii, e de văzut
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
soluția mai rapidă a traducerii, pe de alta nu se încurajează o producție "autohtonă". Nu veți găsi - dacă veți căuta vreodată dintr-un impuls meloman prin librării sau biblioteci - monografii decente și recente despre Monteverdi, Bach, Haydn, Debussy (iar șirul numelor ilustre se poate considerabil amplifica) în limba română. De pildă, există o traducere dintr-un autor rus care, cu decenii în urmă, demonstra angajata laicizare în creație a lui Bach, neîntrecută decât de fronda sa contra asupririi feudale, sau un
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
feudale, sau un ciudat dialog epistolar al unui autor român cu același compozitor baroc, inserat într-o monografie ce "descoperă" origini trace ale muzicii bachiene... Și am ales intenționat exemplul lui Bach, dat fiind că ne-am obișnuit ca acest nume să sclipească a semnal de alarmă atunci când este vorba de "marea muzică". O istorie completă a muzicii, în stilul cărților cu un grad mai mult sau mai puțin pronunțat de specialitate, ce apar periodic în Europa, nu se poate "aduna
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
iertare. Și nu promitem că nu vom reveni de cîte ori dl Buduca va recidiva. Strașnică afacere au izbutit atît sponsorii Cuvîntului, cît și Statul Român (citește: PSD!). Schimbînd echipa managerială a unei reviste care reușise să-și facă un nume, patronii au dat de cuvîntul (citește Cuvîntul!) care compromite. l În același număr din Ziua literară, un protest mai puțin obișnuit. Ca să nu zic rarissim. Dna Angela Marinescu îi scrie dlui Marin Mincu o scrisoare deschisă în care-l învinuiește
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Mai mult bolnav și internat prin spitale, pentru a nu fi arestat, omul de afaceri sucevean Severin Tcaciuc a fugit din România. Ziarele care publică știrea precizează că Tcaciuc a luat-o din loc cu cîteva ore înainte ca pe numele său să fie lansată interdicția de a părăsi țara. Norocul miliardarului, ar fi exclamat Cronicarul, dacă n-ar fi citit în mai multe ziare centrale că Tcaciuc ar fi primit informații de la niște amici din poliție despre ce i se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
carteluri sindicale și partidele de opoziție. Oricum, Cronicarul remarcă faptul că presa centrală e în majoritatea ei covîrșitoare împotriva raportului Predescu și împotriva manevrei prin care foștii securiști care au făcut poliție politică se străduiesc să nu li se afle numele. l Vrînd probabil să copieze filmul Stăpînul inelelor realizat de Warner Bros, un universitar ieșean a spart codurile care protejează filmul. FBI-ul a intrat în acțiune, luînd legătura cu Universitatea din Iași. Deocamdată nu se știe dacă hackerul va
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Rodica Zafiu Numele "românului tipic", reprezentat adesea în ipostaza caracteristică a "țăranului român", pare a fi suferit oscilații considerabile în decursul timpului și în diferitele regiuni istorice. În momentul de față, numele folosit cel mai frecvent ca antonomază cu funcție etnico-socială e Gheorghe
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
Rodica Zafiu Numele "românului tipic", reprezentat adesea în ipostaza caracteristică a "țăranului român", pare a fi suferit oscilații considerabile în decursul timpului și în diferitele regiuni istorice. În momentul de față, numele folosit cel mai frecvent ca antonomază cu funcție etnico-socială e Gheorghe ("nea Gheorghe", despre care am scris în această rubrică cu doi ani în urmă). Nu își pierde total relevanța Ion, sprijinit de răspîndirea generală a echivalentelor sale în spațiul
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
și expresii populare, examinate cîndva de Tagliavini, ar mai sugera incerta genericitate contextuală a unor nume ca Vlad, Matei etc. Cu două sute de ani în urmă, în Transilvania din vremea Școlii latiniste, românul-tip pare să se fi chemat Oprea: nume ales fie din interior, fie de membrii altor comunități lingvistice. În Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu, Oprea apare ca un nume laic specific românesc (folosit de obicei ca masculin, dar uneori și ca feminin), format de la o bază
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
ani în urmă, în Transilvania din vremea Școlii latiniste, românul-tip pare să se fi chemat Oprea: nume ales fie din interior, fie de membrii altor comunități lingvistice. În Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu, Oprea apare ca un nume laic specific românesc (folosit de obicei ca masculin, dar uneori și ca feminin), format de la o bază de origine slavă (verbul a opri), dar cu valoarea onomastică dezvoltată pe teren autohton (fapt dovedit de absența sa în limbile slave din
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
specific românesc (folosit de obicei ca masculin, dar uneori și ca feminin), format de la o bază de origine slavă (verbul a opri), dar cu valoarea onomastică dezvoltată pe teren autohton (fapt dovedit de absența sa în limbile slave din jur). Numele - care azi funcționează mai ales ca patronimic - e într-adevăr atestat de documentele vechi. Explicația preferată de autorul dicționarului citat (nu știu dacă între timp a fost repusă în discuție de specialiștii în onomastică) e dintre cele mai interesante; ar
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
adevăr atestat de documentele vechi. Explicația preferată de autorul dicționarului citat (nu știu dacă între timp a fost repusă în discuție de specialiștii în onomastică) e dintre cele mai interesante; ar fi vorba, într-o exprimare destul de eufemistică, de un nume "cu sens de invocare, privind prolificitatea", cu sensul "să fie ultimul copil dorit"; ar reprezenta deci o tentativă magică de oprire a șirului nașterilor într-o familie. Că numele "românului generic" putea fi atribuit din afara comunității lingvistice românești o indică
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
interesante; ar fi vorba, într-o exprimare destul de eufemistică, de un nume "cu sens de invocare, privind prolificitatea", cu sensul "să fie ultimul copil dorit"; ar reprezenta deci o tentativă magică de oprire a șirului nașterilor într-o familie. Că numele "românului generic" putea fi atribuit din afara comunității lingvistice românești o indică unul dintre primele contexte în care apare cu valoarea la care ne referim: Samuil Micu-Klein, în Historia Daco-Romanorum sive Valachorum, relatează înfruntările dintre episcopul Inocențiu Micu și reprezentanții din
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
valahul ciobanul să ne învețe pe noi dreptatea?!" (în traducere, în Școala Ardeleană, vol. I, antologie de Florea Firan; textul original este în latină: "unus Opre Valachus pecurarius"). Ca într-o adaptare a celebrei "roți a lui Virgiliu", Oprea devine numele cel mai potrivit pentru un cioban. Un poem pastoral al lui Gh. Șincai, cuprins într-un volum omagial din 1804, e construit sub forma unui dialog între păstorii Oprea și Bucur. Bucur e desigur un alt nume specific românesc, de
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
Virgiliu", Oprea devine numele cel mai potrivit pentru un cioban. Un poem pastoral al lui Gh. Șincai, cuprins într-un volum omagial din 1804, e construit sub forma unui dialog între păstorii Oprea și Bucur. Bucur e desigur un alt nume specific românesc, de mare vechime, probabil din fondul traco-dacic, dată fiind legătura clară a familiei lexicale din care face parte (bucuros, bucurie) cu albanezul bukur "frumos". Semnificațiile pozitive ale rădăcinii, vechimea, poate și legătura cu legenda întemeierii capitalei fac din
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
românesc, de mare vechime, probabil din fondul traco-dacic, dată fiind legătura clară a familiei lexicale din care face parte (bucuros, bucurie) cu albanezul bukur "frumos". Semnificațiile pozitive ale rădăcinii, vechimea, poate și legătura cu legenda întemeierii capitalei fac din acest nume unul extrem de reprezentativ - destinat parcă simbolizării și alegoriilor. Pe vremea Școlii ardelene numele pare totuși a fi desemnat, ca și Oprea, mai ales "ciobanul român": cu conotații nu neapărat pozitive, caracterul popular nefiind tocmai exaltat de atitudinile critice și de
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]