3,856 matches
-
altfel decât viageră, a unei inegalități de statut între indivizi, indiferent de sexul lor. Astfel, societățile paleoliticului inferior au ocupat multă vreme nișe ecologice calde, familiare primelor hominide africane, ceea ce a permis o dietă omnivoră, deci o mai largă autonomie nutrițională a femeilor și copiilor și o diviziune moderată a activităților pe sexe. Ocuparea treptată a zonelor temperate sau reci și orientarea decisă a economiei către resurse carnate, clar vizibilă începând cu paleoliticul mijlociu, a reprezentat o macro-opțiune adaptativă ocazional profitabilă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
femeilor, solicită sprijin și, în consecință, susține geneza timpurie a perechilor monogame, nu este extrasă din biologia primatelor, ci a păsărilor. În cazul primatelor, femelele, în contextul unei dependențe prelungite a puilor (6 ani, la cimpanzei), nu solicită vreun ajutor nutrițional din partea masculilor (Graves-Brown 1996: 313). Reducerea dimorfismului sexual, inclusiv prin creșterea robusteții femelelor, vizibilă la Homo erectus, susține această posibilitate a autonomiei mamelor, așa cum indică, fără dubiu, scăderea competiției sexuale masculine. Singurul argument contrar, unul puternic, însă, îl reprezintă extensiunea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de sex. Cu toate acestea, cu excepția acelora, foarte puține, a căror fabricare necesită forță brută, și a aspectelor legate de transportul materiei prime, ele pot cu greu să fie considerate drept apanajul unui sex anume (Graves-Brown 1996). footnote> Modificarea calității nutriționale a surselor de hrană, recte creșterea importanței cărnii în alimentație, pare să fie legată de mutațiile somatice suferite deja de către Homo ergaster (Mann 2000). Convențional, așa cum am văzut, activitățile vânătorești au fost considerate de-a dreptul decisive pentru apariția genului
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși șansele instituționalizării acesteia sunt minime. Propensiunea etologică a hominidelor către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste, cel puțin în privința împărțirii hranei, echilibrând aportul nutrițional cotidian și stabilizând o formulă socială in nuce „egalitară” (Marlowe 2005). Fie și din rațiuni de succes reproductiv, chiar și fără certitudinea paternității, sexul masculin preluase responsabilitatea suplimentării aportului de hrană al femeilor și copiilor (Gowlett 2008). Diviziunea activității pe
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
hrană al femeilor și copiilor (Gowlett 2008). Diviziunea activității pe sexe, cel puțin în raport cu exemplele etnografice, trebuie să fi rămas, însă, moderată, atât de maturizarea mai rapidă a copiilor, cât și de nișele ecologice preferate, care ofereau femeilor o autonomie nutrițională rezonabilă. Fără un suport tehnologic adecvat, primele hominide aveau cu necesitate nevoie de mediul stabil impus de propria biologie (Clark 1997). Absența unor tehnologii extractive eficiente, ca și a oricăror dovezi de extensiune majoră a rețelelor sociale regionale, reprezintă argumente
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Semino et al. 2000). Dacă demografia restrânsă a paleoliticului mijlociu este unanim acceptată<footnote Nu lipsesc estimările generoase ale dimensiunii grupurilor, între 35 și peste 100 indivizi (cf. Davies & Underdown 2006). În opinia noastră, baza tehnologică a epocii și necesitățile nutriționale nu puteau permite agregări de asemenea magnitudine. footnote>, organizarea socială a acestor grupuri a făcut obiectul a diferite ipoteze. Pentru unii autori (ex. Soffer 1994, 2009), dat fiind profilul alimentar al acestei populații, care impune o mobilitate cotidiană mare, inaccesibilă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
variind cu rasa și sexul. Cancerul pavimentos a predominat la negrii americani (92%), adenocarcinomul fiind mult mai rar. Cei mai importanți factori de risc ai cancerului pavimentos sunt istoricul consumului prelungit de alcool și tutun, ingestia de substanțe caustice, deficitele nutriționale și esofagitele cronice. Variațiile șocante ale incidenței cancerului, în special în Asia și Africa sunt explicate de expunerea la factorii de mediu (nitrați, derivați din petrol) în asociere cu nutriția deficitară. De exemplu cancerul esofagian pavimentos este o cauză frecventă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mare variație în incidența cancerului gastric în lume. Acesta este întâlnit aproape într-o proporție epidemică in Japonia, 70 la 100.000 de bărbați și aproape 11% din cei ajunși la vârsta de 75 de ani fiind considerată o boală nutrițională, atingând 52% în totalul deceselor prin neoplazie la bărbați și 38% la femei în anul 1960. O incidență de peste 30/100.000 se mai întâlnește în Chile, Costa Rica, Ungaria, Polonia, Portugalia, Islanda, România, Indonezia și Italia. In schimb, în unele
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
definiți. 13 Cancerul pavimentos (scuamos) Fumatul Consumul de alcool (tare) Etnicitate (americani negri) Sex (la bărbați) Iritante mucoase expunere prelungită la băuturi foarte fierbinți (aromatice) stenoza radică achalazia leziuni caustice Expunere la carcinogene nitriți alimentari toxine fungice și vegetale Factori nutriționali și diabetici deficit zinc deficit vitamina A deficit riboflavinic Alți factori Tylosis (hipercheratoza palmară și plantară cu papiloame esofagiene) Sindrom Plummer - Vinson (inele esofagiene, glosite și deficit de fier) Adenocarcinoame Refluxul gastro-esofagian Esofagul Barrett Etnicitate (albii> negrii americani) Sex (la
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
la cel intestinal. În întreaga lume riscul cancerului gastric este invers proporțional cu starea socioeconomică. Dacă expunerile profesionale nu par să aibă importanță este dificil de apreciat contribuția relativă a altor factori potențiali: starea sanitară, păstrarea inadecvată a alimentelor, deficitul nutrițional. În contrast evident creșterea adenocarcinomului esofagian distal și al cardiei a fost apreciată la nivelul claselor socio economice mai favorizate, fapt inexplicabil. Declinul marcat al incidenței cancerului gastric în SUA și alte țări avansate sugerează că factorii de mediu, care
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
de recidive deoarece au micrometastaze oculte în ganglionii perigastrici din momentul diagnosticului inițial. 58 Capitolul III. Principii de tratament Cancerul esofagian a. Selectarea și pregătirea pacienților Rezecția esofagiană constituie o agresiune fiziologică importantă. De mare importanță este starea respiratorie și nutrițională a pacientului. La o pierdere în greutate mai mare de 10% și / sau o valoare a albuminei anormală este necesară o suplimentare nutrițională. La pacienții care efectuează tratament neoadjuvant cu chimio și radioterapie concurentă, de obicei în al doilea ciclu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și pregătirea pacienților Rezecția esofagiană constituie o agresiune fiziologică importantă. De mare importanță este starea respiratorie și nutrițională a pacientului. La o pierdere în greutate mai mare de 10% și / sau o valoare a albuminei anormală este necesară o suplimentare nutrițională. La pacienții care efectuează tratament neoadjuvant cu chimio și radioterapie concurentă, de obicei în al doilea ciclu de chimioterapie deficitul nutrițional inițial se agravează. La 30- 50% din pacienți se instalează o esofagită radică concomitent cu corectarea disfagiei tumorale. Este
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
o pierdere în greutate mai mare de 10% și / sau o valoare a albuminei anormală este necesară o suplimentare nutrițională. La pacienții care efectuează tratament neoadjuvant cu chimio și radioterapie concurentă, de obicei în al doilea ciclu de chimioterapie deficitul nutrițional inițial se agravează. La 30- 50% din pacienți se instalează o esofagită radică concomitent cu corectarea disfagiei tumorale. Este precaut de a practica o jejunostomie (nu gastrostomieă înaintea primului ciclu de chimioterapie, putându-se astfel corecta eventualele deficite nutriționale. În
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
deficitul nutrițional inițial se agravează. La 30- 50% din pacienți se instalează o esofagită radică concomitent cu corectarea disfagiei tumorale. Este precaut de a practica o jejunostomie (nu gastrostomieă înaintea primului ciclu de chimioterapie, putându-se astfel corecta eventualele deficite nutriționale. În cele mai multe statistici, problemele respiratorii constituie cauza complicațiilor majore postoperatorii. Bolnavii cu boală obstructivă pulmonară cronică severă vor fi atent evaluați iar abordarea transhiatală poate fi o soluție în cazurile limită. De asemenea este necesară o precauție specială la bolnavii
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mai sigură, în special pentru ganglionii paracardiali stângiă. Nu există date certe care să demonstreze un beneficiu de supraviețuire pentru gastrectomia totală de principiu, iar mortalitatea acesteia este aproape dublă față de mortalitatea asociată gastrectomiei subtotale. Se poate adăuga riscul problemelor nutriționale, afectarea calității vieții. Pe baza acestor comparații credem că nu sunt motive să considerăm adecvată gastrectomia totală de principiu. e. Limfadenectomia Metastazele în ganglionii limfatici reprezintă cea mai frecventă cale de extindere a cancerului gastric. Teoretic această extindere se face
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și complexitatea actului chirurgical planificat. Având în vedere consecințele legate de existența tumorii la nivel digestiv superior și de particularitățile intervențiilor chirurgicale la acest nivel, principalele elemente ce trebuie avute în vedere în cadrul bilanțului preoperator sunt legate de: A. statusul nutrițional; B. statusul respirator; C. statusul cardio-vascular; D. efectele terapiei adjuvante. A. Evaluarea statusului nutrițional Importanța clinică: malnutriția apare, în grade variabile, la majoritatea bolnavilor cu neoplasm digestiv superior, având un determinism multifactorial, printre principalele cauze se regăsesc cele legate de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
nivel digestiv superior și de particularitățile intervențiilor chirurgicale la acest nivel, principalele elemente ce trebuie avute în vedere în cadrul bilanțului preoperator sunt legate de: A. statusul nutrițional; B. statusul respirator; C. statusul cardio-vascular; D. efectele terapiei adjuvante. A. Evaluarea statusului nutrițional Importanța clinică: malnutriția apare, în grade variabile, la majoritatea bolnavilor cu neoplasm digestiv superior, având un determinism multifactorial, printre principalele cauze se regăsesc cele legate de efectele locale (obstacol mecanic în alimentație, influențând aportul în funcție de întindere, localizare și durata de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
diferite organe și sisteme, dintre care complicațiile respiratorii și cele 105 septice au o gravitate crescută contribuind la creșterea morbidității și mortalității postoperatorii precum și la creșterea costurilor spitalizării; malnutriția beneficiază, în anumite situații,de terapie preoperatorie ce permite ameliorarea statusului nutrițional cu efecte favorabile asupra evoluției perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea riscului nutrițional precum și selectarea pacienților
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
costurilor spitalizării; malnutriția beneficiază, în anumite situații,de terapie preoperatorie ce permite ameliorarea statusului nutrițional cu efecte favorabile asupra evoluției perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea riscului nutrițional precum și selectarea pacienților ce beneficiază de terapie nutrițională preoperatorie. Metode de evaluare a statusului nutrițional există numeroase metode de apreciere a dar în practica clinică cei mai utilizați parametri
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
permite ameliorarea statusului nutrițional cu efecte favorabile asupra evoluției perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea riscului nutrițional precum și selectarea pacienților ce beneficiază de terapie nutrițională preoperatorie. Metode de evaluare a statusului nutrițional există numeroase metode de apreciere a dar în practica clinică cei mai utilizați parametri sunt următorii: Indicatori antropometrici: 1. greutatea corporală - scăderea involuntară în greutate
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
evoluției perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea riscului nutrițional precum și selectarea pacienților ce beneficiază de terapie nutrițională preoperatorie. Metode de evaluare a statusului nutrițional există numeroase metode de apreciere a dar în practica clinică cei mai utilizați parametri sunt următorii: Indicatori antropometrici: 1. greutatea corporală - scăderea involuntară în greutate are valoare ca indicator al statusului nutrițional dacă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea riscului nutrițional precum și selectarea pacienților ce beneficiază de terapie nutrițională preoperatorie. Metode de evaluare a statusului nutrițional există numeroase metode de apreciere a dar în practica clinică cei mai utilizați parametri sunt următorii: Indicatori antropometrici: 1. greutatea corporală - scăderea involuntară în greutate are valoare ca indicator al statusului nutrițional dacă se ține cont atât de valoarea ei
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
terapie nutrițională preoperatorie. Metode de evaluare a statusului nutrițional există numeroase metode de apreciere a dar în practica clinică cei mai utilizați parametri sunt următorii: Indicatori antropometrici: 1. greutatea corporală - scăderea involuntară în greutate are valoare ca indicator al statusului nutrițional dacă se ține cont atât de valoarea ei absolută cât și de intervalul de timp în care se produce; scăderea în greutate într-un interval de 3 luni: <5% malnutriție ușoară, între 5% 10% malnutriție medie și de >10% malnutriție
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
într-o lună sau >7,5% în 3 luni sau >10% în 6 luni. Limitele acestui parametru sunt legate de starea de hidratare, de prezența ascitei, a edemelor, iar valoarea lui crește când este utilizat în combinație cu alți parametri nutriționali. 2. indexul de masa corporal se calculează după formula IMC= G/ H G-greutate în kilograme, H înălțimea în metri, valori normale între 18,5 și 25. În funcție de valoarea acestuia se descriu: • 18 18,5 malnutriție ușoară; • 16-17 malnutriție medie; • 16
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
creatinină / înălțime I.C.H. Scăderea ICH între 5% -15% scăderea ușoară a masei musculare; scădere între 15% 30% scăderea medie a masei musculare iar scăderea peste 30% scăderea severă a masei musculare. d. Anamneza poate furniza date utile în aprecierea statusului nutrițional oferind informații despre: gradul disfagiei, modificarea obiceiurilor alimentare, modificarea apetitului, intoleranța specifică la anumite alimente, consumul de alcool, cantitatea de alimente / fluide consumate pe zi, tratamentele urmate, coexistența altor afecțiuni cu impact asupra statusului nutrițional. Cu ajutorul acestor parametri simpli se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]