17,360 matches
-
inferioară celei din 1989 când numărul păsărilor era sensibil mai mare: 38734 capete. Creșterea se datorează creșterii și îngrijirii mai facile, locuitorii dorind o alternativă la carnea de pasăre de pe piață. Se observă că avem la producția de lapte de oaie și lână scăderi care vin să confirme diminuările efectivelor de ovine. Privind tabelul care ne înfățișează producția anuală obținută observăm că producția de lapte de vacă este în progres deși am văzut că efectivele de bovine sunt in scădere accentuată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe pernă și-a imaginat, pas cu pas, cărarea ce duce în vîrful dealului și, de acolo, la cetate. Ajuns la gardul cu care, din porunca domnului Nicanor, erau împrejmuite toate ruinele, pentru a nu se prăvăli cumva bolovani peste oi sau vaci, s-a oprit. S-a oprit ca să judece și să vadă ce e de făcut, nu de altceva. Și, uite-așa, cu multă răbdare și pricepere, Virgil a pregătit în noaptea aceea întregul plan de descoperire a comorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nimeni grija. Dar așa?... Mă, parcă a fost un făcut: Bărzăunul cu insulta adresată Ilincăi, el cu speriatul iedului și căprioarei și tot el cu luatul tăbliței! Păi să nu-ți vină să urli? Mă, tu trebuia să te naști oaie, îi spuse, în concluzie, cu o furie blîndă Vlad. Aveai toate calitățile! S-au despărțit, plecînd fiecare spre casa lui. Numai Virgil n-a uitat că trebuie s-o ajute pe Ilinca să aducă legătura cu lînă de la mătușă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cum prinzi tu... tritonii ăia grozavi? Bărzăunul, sîcîit de atîtea întrebări, se gîndi o clipă și, cum tot avea să-i plătească lui Virgil o poliță mai veche, răspunse foarte serios: Vin singuri la mal cînd îi fluieri... așa, ca oile. Ești un zevzec! răbufni Virgil cînd observă tendința Bărzăunului de a-și bate joc de el. Și cum ajung la mal, continuă Bărzăunul calm, eu le spun că tu ai luat premiul I și ei încep să rîdă, și rîd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cine s-o facă pe supăratul!... Tu nu-nțelegi, bă eșapament, că te-ai supărat degeaba? Degeaba? întrebă Virgil continuînd să pară cît mai furios. Tu vorbești, după ce căă... Sigur că degeaba!... Tu nu vezi că ești bleg ca o oaie? Păi pe mine te superi tu, Virgulă?... Pentru că ți-am zis că "ai creier de plastic?" ...Ei, și ?... Tu cum mi-ai zis mie de-atîtea ori că... Da, dar eu nu ți-am zis în serios, îl combătu Virgil. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-ne-o și nouă! se rugă Virgil. O spun, că doar nu-i nimic de rău în ea. A zis că demult, tare demult, în vremea cînd năvăleau pe la noi tătarii, oamenii din satul nostru și-au luat vitele și oile și ce-au mai putut de prin case și-au fugit să se ascundă în peștera din pădure. Adică la Peștera Liliecilor? întrebă Bărzăunul. Păi sigur că acolo! răspunse din vîrful buzelor Ilinca. Unde-n altă parte?... Ce, mai este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de sălbatice și de prăpăstioase, de încărcate de primejdii la fiecare pas, încît nu mai știau ce să facă. Pe acolo nu călca picior de om cu anii. Nici n-aveau ce să caute oameni prin acele părți. Pășune pentru oi și vite chiar dacă era prin unele porțiuni, acolo rămînea. Doar sălbăticiunile muntelui dacă mai umblau. De la o vreme, începură să meargă pe albia pîrîului, despre care se spunea că izvorăște chiar din peșteră. Din loc în loc, apele se prăbușeau de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-mă-sa că pățiseră tătarii. Da, dom'le! Zicea c-o fi băut și el din apa ceea și a devenit liliac... N-noroc mare însă că-n aceeași cl-clipă îl vedem și pe Virgil ieșind din peș-peșteră ca o oaie rătăcită, ținîndu-și pan-pantalonii cu o mînă, f-fără să-i poată ridica, iar c-cu cealaltă mînă ținîndu-se de cap, c-că făcuse un cucui cît o ridiche. Cînd l-a văzut și Ilinca a-așa, a-nceput să rîdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
minune, deveni cît ai bate din palme membru al grupului și porniră cu toții, nu înainte de a-l trimite pe Nuțu la bufetul din centru, să-i ceară patronului Știrbu cinci pahare de plastic, două pîini, 1 kg de telemea de oi, ceapă verde și sare. Te-așteptăm la marginea pădurii, motanule, îi strigă din urmă Nicanor. Dar să vii repede și să nu spui la nimeni unde ne ducem și ce vrem să facem! Apoi domnul Nicanor fu acela care intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
al contopirii omului cu Natura cu elementele care-i înscriu spațiul fizic și sufletesc: la planul terestru, plaiul luminos ca o gură de rai, semnând frumusețea cerească a locului unde se desfășoară viața zi de zi a eroului baladei alături de oile sale simbol al iubirii, câinii simbol al puterii, caii simbol al înțelepciunii; se trece apoi nemijlocit la planul înălțării deoarece înălțarea este simbolul central al baladei: codrii, munții, soarele, luna, păsările (simbol al cântului și zborului) și stelele. Cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
trecerea într-un cosmos feeric, de legendă. Căci în viziunea populară integrarea cosmică este posibilă sub semnul miticului. Numai în mit este cu putință comuniunea cu lumea, numai așa lucrurile dobândesc același limbaj spiritual, numai așa păstorul poate vorbi cu oaia năzdrăvană și se poate uni cu "mireasa" lumii. Viziunea din Miorița cuprinde planuri multiple: macrocosmosul și microcosmosul, realul și legendarul. Măreția unică a acestei creații privind concepția asupra morții, reiese perfect în evidență, de pildă, alături de Cântecul nocturn al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cutiuțele lor, cu etichete bine lipite, așa cum face cu toată lumea. Ordonat. Atent. Neamț, în jur de cincizeci de ani, pantaloni scurți albi, aparat de fotografiat Nikon, pălărie colonială. În vacanță cu soția. Soția e grasă, albă și creață ca o oaie. Geantă plină de creme dermoprotectoare. Cuplu de japonezi, cam treizeci, mici de înălțime, brățări identice la mâna stângă. Nu sunt căsătoriți. Adolescent occidental, vârstă nedefinită, coșuri, certat cu părinții, în vacanță cu părinții, certat cu lumea. Mâinile în buzunare. Buzunare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Cotocu, cu ape mai mari în perioada martieaprilie. La postul hidrometric Târgu Frumos, râul Bahluieț are un debit mediu anual de 0,324m 3 /s. În zona orașului, pâraiele tributare Bahluiețului sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești, Cucuteni și Valea Oilor. Pe Bahluieț și pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea Oilor, pe pâraiele Bahna și Cucuteni. Apele subterane de adâncime se află
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
tributare Bahluiețului sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești, Cucuteni și Valea Oilor. Pe Bahluieț și pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea Oilor, pe pâraiele Bahna și Cucuteni. Apele subterane de adâncime se află cantonate sub nivelul talvegului văilor la adâncimi de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la adâncimi de circa 20 metri și sunt exploatate într-un număr
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pot spune și un cuvânt cu miros de tămâie, că nu mai am „ateismul” pe cap... Am făcut destulă „muncă patriotică” pe post de propagandist. Sunt mai liniștit, pot să mă mai ocup și de sufletul meu, nu numai de „oile rătăcite”. Așa că închei discuția: plec să iau în primire! În loc de epilog. Cum ridici capul, cum se găsește unul, sau chiar mai mulți, care să te dea în gât! Așa era să se întâmple și cu mine! Dacă nu eram vigilent
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
-l aude nimeni. Ai dracului turci, cum se gândeau ei și la burdihanul lor, și la posteritatea noastră! ... De la ei ni se trage mulțimea scrierilor vechi. Cu cât mai multe jafuri, năvăliri, maziliri, tăieri de „necredincioși” și mai ales de oi carpato-dunărene, cu atât mai multe pagini de cronici, plângeri la „zidurile Vavilonului”, stihuri la stema țării și altele. Cum românii au fost, din vechime, mari crescători de animale, cu carnea au rezistat lăcomiei asupritorilor, iar cu pielea au rezistat năvalei
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
inițiative, propuneri de îmbunătățire a muncii și câte altele!... Iată, pot pleca, dar mai stau o secundă și mă uit la el, ca un nefericit care nu are înțelepciune nici cât Vasile Spoială, pe care bătrânul sau tată din Balta Oii a Tutovei a avut grijă să-l învețe să nu se bage, ci să asculte și să spună da. Eu, nu! Eu îmi dau cu presupusul, eu caut răspuns la chestiuni ce nu trebuie să mă privească, de care are
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mele de serviciu, ori am încheiat-o cu funcția! Mă și vedeam chemat la București, într-un birou spațios în care călcasem o singură dată, ca să fiu acum beștelit bine, cu multe citate din marii dascăli, și trimis apoi la... oi! Ți-amintești: itinerariul obișnuit în epocă...” Când mi-a spus toate astea l-am liniștit: „Nu-i nevoie să te justifici, Pandelică! Dacă nu erai tu, era altul, și tot aia...” Acum se așezase alături, sorbea rar din sticlă și
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de o doagă lipsă, lucru care i-ar fi îngreunat mult mai tare situația și așa nu prea roz. Nu pe-asta cu melcul ți-a spus psihologul să ți-o repeți când dai de bucluc, ci pe-aia cu oile! Aia cu oile nici măcar nu era în versuri. Ia stai așa... Melcii beau apă caldă? Melcii beau apă? Melcii beau? Melcii?! Probabil că da, încercă el să se îmbărbăteze. E ciudat și de-a dreptul înduioșător cum o simplă poezioară
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
lipsă, lucru care i-ar fi îngreunat mult mai tare situația și așa nu prea roz. Nu pe-asta cu melcul ți-a spus psihologul să ți-o repeți când dai de bucluc, ci pe-aia cu oile! Aia cu oile nici măcar nu era în versuri. Ia stai așa... Melcii beau apă caldă? Melcii beau apă? Melcii beau? Melcii?! Probabil că da, încercă el să se îmbărbăteze. E ciudat și de-a dreptul înduioșător cum o simplă poezioară pentru copii poate
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-ți pentru câteva secunde că ești melc. Dacă ai reușit, se cheamă că ți-ai provocat cu succes un coșmar... Ce minte bolnavă trebuie să ai totuși ca să scrii poezii pentru copii! Bun. Dă-i dracu’ de melci. Aia cu oile era cu totul altceva. Nu avea rimă, nu avea melodie, nu avea nici o legătură cu melcii și nici cu apa caldă. Cum era cu oile? A, da: te întinzi pe spate, stingi lumina... Invers, că tu n-ai veioză. Deci
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ai totuși ca să scrii poezii pentru copii! Bun. Dă-i dracu’ de melci. Aia cu oile era cu totul altceva. Nu avea rimă, nu avea melodie, nu avea nici o legătură cu melcii și nici cu apa caldă. Cum era cu oile? A, da: te întinzi pe spate, stingi lumina... Invers, că tu n-ai veioză. Deci, stingi lumina, te întinzi pe spate, închizi ochii, îți imaginezi o pășune verde și o turmă de oi care paște în peisaj. Oile - esențiale în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nici cu apa caldă. Cum era cu oile? A, da: te întinzi pe spate, stingi lumina... Invers, că tu n-ai veioză. Deci, stingi lumina, te întinzi pe spate, închizi ochii, îți imaginezi o pășune verde și o turmă de oi care paște în peisaj. Oile - esențiale în chestiunea de față, căci, de îndată ce reușești să le focalizezi sub pleoape, oricât de absurd ar părea, trebuie să te apuci să le numeri. O oaie, două oi, trei oi... Patru oi..., patru oi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
era cu oile? A, da: te întinzi pe spate, stingi lumina... Invers, că tu n-ai veioză. Deci, stingi lumina, te întinzi pe spate, închizi ochii, îți imaginezi o pășune verde și o turmă de oi care paște în peisaj. Oile - esențiale în chestiunea de față, căci, de îndată ce reușești să le focalizezi sub pleoape, oricât de absurd ar părea, trebuie să te apuci să le numeri. O oaie, două oi, trei oi... Patru oi..., patru oi... Ce ziceam? Unde rămăsesem? A
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
imaginezi o pășune verde și o turmă de oi care paște în peisaj. Oile - esențiale în chestiunea de față, căci, de îndată ce reușești să le focalizezi sub pleoape, oricât de absurd ar părea, trebuie să te apuci să le numeri. O oaie, două oi, trei oi... Patru oi..., patru oi... Ce ziceam? Unde rămăsesem? A, desigur, patru oi... Patru oi?! Păi, de ce sunt numai patru oi? Ce turmă mai e aia care e formată din numai patru oi? Stai să ne-nțelegem
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]