132,685 matches
-
cu câțiva ani în urmă, pentru a promova în pagină 15 rânduri despre cartea unui prestigios critic literar. Imaginați-vă 20 de șefi de secții, plus redactorii-șefi adjuncți (nededulciți la cultură, cei mai mulți cu studii politehnice, sau neterminate), strânși de două ori pe zi, între orele 10-11 și după-amiază, între 16-17, fiecare licitându-și "marfa" secției pe acea zi, la concurență deschisă, pentru un spațiu procustian, care elimina mai mult de jumătate din ofertă: Politica, Investigațiile, Socialul, Economicul, Externele, Sportul etc. Toți
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
1982). Piesa Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa a fost scrisă în 1780 în colegiul românesc de la Blaj, discuțiile pentru stabilirea autorului ei stârnindu-se o dată cu articolul lui L. Drimba din 1683 în care acesta o prezenta pentru prima oară drept "cea mai veche piesă de teatru românească cunoscută" și stabilea definitiv locul unde fusese scrisă. Multe discuții s-au purtat și în jurul stabilirii genului. S-a crezut inițial că piesa ar urma exemplul dramelor maghiare de liceu sau că
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
e accesibil oricui. E nevoie, pentru a-l priza corect, de un anume tip omenesc deschis spre transcendență sau religie, spre libertatea spiritului, prin depășirea nu doar a pozitivismului, ci și a superficiilor erudite, a structurilor informative oricît de apetisante ori autoritare: "De Nae Ionescu nu se pot apropia în mod real și cu folos decît oameni cu plămadă și "weltanchauung" asemănătoare. Oameni care cred în Dumnezeu, în intuiție, în realități, în istoria care se face singură mai mult decît printr-
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
de Iubitafizică din București. Ca în celebrele utopii, în Iubitafizica se crează un tărîm imaginar și alternativ, căruia i se închipuie toate elementele. Există zeități ("supraființele iubitafizice"), ale căror nume sînt construite după tipare lingvistice germane, cîteodată ingenios, de cele mai multe ori facil: Ich, zeul Identității, Fing, zeul Amprentelor, Kuss, zeul Sărutului etc. Anul e împărțit în luni cu denumiri specifice: Bovarie, Maria, Aprilia, Jeni, Sexembrie, Dragostombrie, iar calendarul iubitafizic neortodox are printre sărbătorile sale: Zenobia Naumista la 12 augusta, Emma Bovary
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
și mizînd pe convențiile autenticității, radiografia exactă a unui sentiment extrem de puternic (la limita obsesiei) cu aceea a societății românești ante- și postdecembriste. Proiectul este, fără doar și poate, ambițios, dar resursele de inventivitate epică se dovedesc, nu de puține ori sărace, iar personajele și evenimentele nu reușesc întotdeauna să capete relief (în parte și din cauza lipsei de inventivitate stilistică); nu este însă mai puțin adevărat că, uneori, tocmai acest tip de scriitură monotonă, lipsită de relief, poate să pară un
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
exemplul fluturelui mascul "care se plimbă de la o floare la alta, stă inert pe petale; femela îl urmărește, ea îl alege, ea îl cucerește; (...) convingerea aceasta l-a costat destul de mult în timp. De fapt alesese hotărît de foarte puține ori." În ansamblu, De departe spre aproape este în primul rînd un roman despre ratare ("se socotea un campion al eșecurilor de tot felul, nu mai vroia să mai deranjeze pe nimeni cu amănuntele încurcate ale vieții lui", notează la un
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
manifest... O. Nimigean își avertizează cititorii: "Un alt obiectiv îmi cerea, la clătinarea amicițiilor, în pragul inevitabilelor despărțiri și lîngă peretele invizibil prin care, unul cîte unul, sîntem aspirați de sistem, să ne adunăm pentru prima și - poate - pentru ultima oară într-un portret de grup. Grup în care singurătățile ireductibile ale fiecăruia se vor fi descoperind, cîndva, survolate de o aură comună". Aura comună pare a fi prietenia, nu zona. Cu un spirit aproape hip-hop, cîțiva scriitori din Iași și-
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
ortografia standard sînt comune cu cele care apar și în alte pagini de Internet românești: tendința de a notă constant, nu numai în cazurile de ambiguitate sau de forma regională, s prin sh și ț prin ts apare de multe ori din dorința de a reflecta pronunția dar și sub influența unor grafii străine. Sistemul devine destul de greoi și excesiv de exotic în grupurile consonantice si cand are mai multe apariții în același cuvînt: multsi, shtitsi, politsishtilor, conshtiincioshi etc. Folosirea literei k
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
sau statutul personalului auxiliar și conex, și nici În codurile deontologice ale acestor categorii profesionale. Cuvântul „integritate” (ne referim, desigur, doar la integritatea morală, nu și la cea fizică sau psihică) este menționat, În aceleași acte normative, doar de trei ori și aceasta Într-o simplă Înșiruire de cuvinte. Numai În Regulamentul de evaluare al magistraților este prevăzut că integritatea se apreciază, fără nici o detaliere, „În funcție de respectarea standardelor de conduită, sancțiunile disciplinare aplicate și imparțialitate”. În general, la admiterea În profesiile
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
parte și din corul Virgen del Carmen. Eram șapte sau opt copii. Eu cântam la vioară, un prieten cânta la contrabas, iar directorul unei instituții religioase din Alcañiz (los Escolapios - piariștii), cânta la violoncel. Am cântat de vreo douăzeci de ori. De obicei, eram invitați la Mănăstirea Carmelitelor - mai târziu a dominicanilor - care se afla la ieșirea din sat și fusese fondată la sfârșitul secolului al XIX-lea de un oarecare Forton, locuitor din Calanda, soțul unei aristocrate din familia Cascajares
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
orice urmă de concupiscență (care este simpla dorință de iubire) din actul carnal, îndepărtat orice gând necurat, în favoarea unei singure idei: să aduci pe lume un nou supus al Domnului. În Calanda, tinerii care își puteau permite, mergeau de două ori pe an la bordelul din Zaragoza. Într-un an - asta era deja în 1917 - la marea sărbătoare a Fecioarei Pilar, o cafenea din Calanda a angajat chelnerițe. Două zile la rând, fetele acelea, care erau considerate de moravuri ușoare, au
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
întunericul care a acoperit pământul din clipa morții lui Christos, precum și cutremurele, stâncile prăvălite și catapeteasma bisericii, sfâșiată de sus până jos. Este o ceremonie colectivă impresionantă, încărcată de o emoție stranie, pe care eu am ascultat-o pentru prima oară în leagăn, când aveam doar două luni. Apoi am luat parte la ea de nenumărate ori; până acum câțiva ani, mulți prieteni cu care am împărtășit-o au fost la fel de tulburați ca și mine. În 1980, când am fost ultima
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
bisericii, sfâșiată de sus până jos. Este o ceremonie colectivă impresionantă, încărcată de o emoție stranie, pe care eu am ascultat-o pentru prima oară în leagăn, când aveam doar două luni. Apoi am luat parte la ea de nenumărate ori; până acum câțiva ani, mulți prieteni cu care am împărtășit-o au fost la fel de tulburați ca și mine. În 1980, când am fost ultima oară în Spania, am adunat mai mulți invitați într-un castel medieval, în apropiere de Madrid
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
în leagăn, când aveam doar două luni. Apoi am luat parte la ea de nenumărate ori; până acum câțiva ani, mulți prieteni cu care am împărtășit-o au fost la fel de tulburați ca și mine. În 1980, când am fost ultima oară în Spania, am adunat mai mulți invitați într-un castel medieval, în apropiere de Madrid, și le-am oferit surpriza unui ceremonial cu bătăi de tobe, sosite special din Calanda. Printre invitați se numărau prieteni ca Julio Alejandro, Fernando Rey
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
număr impresionant de participanți la evenimente, rude ale Anei Pauker și dușmani ai ei, sioniști, veterani ai războiului din Spania și veterani ai guvernării Dej, de la Ion Gheorghe Maurer la Elisabeta Luca, fiecare informație fiind verificată de cel puțin două ori sau, altfel, dată ca nesigură, a consultat o cantitate la fel de impresionantă de documente de arhivă și dosare dintre cele mai diverse. Levy se oprește asupra fiecăreia dintre acuzațiile, conducînd spre "deviaționismul de dreapta", aduse Anei Pauker (rămasă în memoria populară
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
a crezut pînă în ultimul moment în comunism și în triumful ideii; nu și-a denunțat însă niciodată soțul și a refuzat să-l critice în public cînd i s-a cerut s-o facă. Pentru a nu știu cîta oară în istoriografia comunismului românesc, se pune problema relațiilor dintre evrei și PCR, cît de sus și cît de mulți au urcat în funcții politice în acest regim, cum au fost priviți și cum au sfîrșit prin a fi îndepărtați (episod
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
aduși la sapă de lemn de "profesionalismul" său răsplătit cu miliarde de lei! Parcurgând lista solicitanților de protecție evident că te umflă râsul. Vadim sub protecție S.P.P.?! Dar asta e culmea impertinenței! N-a pretins - și încă de sute de ori - "tribunul" că e gata să moară pentru ideile pe care le susține atât de gureș? Nu-și trâmbițează el la fiecare răspântie bărbăția, în care recunoști cu ușurință ecouri din Mihai Viteazul și schije din Elena Ceaușescu? Imaginați-l pe
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
Eugen Ionescu, în pofida faptului că pe ultimii trei îi percepem azi prin prisma faimei dobîndite peste hotare, "constituiau un fenomen de elită și poate chiar de laborator; inițial, Nae Ionescu mergea la palat - pînă în 1934 - sau în mediile aristocratice ori ale puterii economice (Malaxa), dar renumele său, pînă în 1938, n-a depășit universitatea, ziaristica, high-life-ul și serele snobilor; el însuși prefera culisele agorei și arenei. La fel, sînt convins că e mult mai cunoscut azi Mircea Cărtărescu decît erau
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
în acest sens au sfârșit în grotesc, în tragic, în absurd. Dar la ce altceva s-ar putea ajunge când tribul este chemat să se judece singur pentru crimele sale, decât la înnobilarea crimei și la condamnarea pentru a doua oară a victimelor lui? De vină nu sunt ucigașii, ci victimele lor, pentru că dacă ele nu ar fi existat, ei nu ar fi avut pe cine să ucidă și nu ar fi devenit ucigași, acesta este sofismul hidos al nerușinării cu
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
să te afli acostat de dublul tău, nu mai spun să-l vezi cu acea șapcă neagră de pâslă pe care o arborează pensionarii, cu niște șalupe în picioare de dinainte de Revoluție, iar pe nas cu ochelari chinezești de zece ori mai ieftini decât cei din vitrine. Veți ghici, prin urmare, că numai plăcere nu mi-a făcut... - Deci, continuă acela, întinzându-mi o mână bătătorită, te așteptai să cobor dintr-un Masseratti roșu, într-un costum Armani, cu cravată Pierre
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
lectură - nu reduce cota de interes a cărții. Dimpotrivă. Pentru că dinamica schimbării, specifică epocii contemporane, își are unul din motoarele principale în Vestul Europei, spațiul tradițional al catolicismului. Iar punctele de vedere exprimate de acești gînditori catolici sînt, de cele mai multe ori, foarte nuanțate, încărcate de bun-simț. Se tot face caz despre o eventuală legătură existentă între doctrina socială a Bisericii Catolice și diversele tipuri de capitalism. Un gînditor catolic și jurnalist, GianPaolo Salvini, directorul revistei „La Civiltà Cattolica” explică această relație
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
a cărui credință i-a subminat instinctul de conservare, el străbate extatic tărîmuri reale și țări imaginare, forează academic prin depozitele muzeelor și scotocește magic prin zoaiele mahalalelor, doar-doar se va întîlni cu luminile ascunse ale unor arderi creatoare neîmpărtășite ori cu mesajele subtile ale unor experiențe exemplare pentru care timpul profan n-a avut nici ochi, nici urechi și nici simțire, în general. Și parcă anume spre a confirma acea minunată zicală conform căreia din moment ce cauți ceva, înseamnă că ai
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
nici urechi și nici simțire, în general. Și parcă anume spre a confirma acea minunată zicală conform căreia din moment ce cauți ceva, înseamnă că ai și găsit, Tudor Octavian găsește. Găsește obiecte și fantasme, lumi uitate, exilate, neglijate și, de multe ori, abia născute, deși vîrsta lor este respectabilă, artiști și opere, destine fascinante și ingratitudini implacabile ca o piatră de mormînt. Rezultatul acestor rătăciri somnambule și al acestor fascinații aproape mistice este recent apăruta sa carte Pictori români uitați, NOI, media
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
Havel pentru prieteni. E o ediție din 1967. mai avem, în traducerea unui necunoscut, Mitul eternei reîntoarceri. Avem, de pildă, editată clandestin, întreaga operă a lui Jan Patoèka, în 22 de volume, fiindcă autorul nu se publica oficial. De cele mai multe ori, cărțile se copiau și circulau în samizdat atunci cînd ediția legală se epuizase sau fusese retrasă în urma unui scandal sau a unei interdicții. În general, nu autorii erau interziși, ci cărți. Altele erau multiplicate fiindcă, apărute în străinătate, ajunseseră la
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
de independență. Nu i-a iubit niciodată, doar sângele și teama de a fi singur îl legau de maică-sa și de frați. Cu vecinii a fost direct și brutal, pe don Emilio l-a înjurat de mama focului prima oară când comentariile s-au repetat. Pe vecina din casa cu etaj n-a mai salutat-o, ca și cum asta ar fi putut s-o supere. Și când se întorcea de la slujbă intra ostentativ la familia Mañara să-i salute și să
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]