1,688 matches
-
fost construit Palatul Dolmabahce. Deși a păstrat puțin din opulența orientală, Dolmabahce seamănă mai mult cu palatele regale din Europa de Vest, de unde, probabil, s-au inspirat arhitecții. Poți vedea opere de artă - tablouri, statuete, ceramică și sticlărie scumpă. Caracteristică este repetarea obsedantă, în fiecare din cele câteva sute de camere, a unei axe centrale, formată din candelabru, măsuță pe care se găsește un vas ornamental, covor. Dolmabahce are impregnată în el istoria modernă a Turciei. Aici a fost înființat primul Parlament. Aici
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
fată și doi băieți, Rehema, Kito și Zuberi, s-a aprins din nou focul ce arsese mocnit până atunci în mintea mea, s-a aprins setea de răzbunare. Imaginea ofițerului belgian, cel care ordonase uciderea familiei mele, ajunsese să devină obsedantă. Nu-mi mai găseam liniștea. Neema văzând în ce stare mă aflam, s-a temut că aceste gânduri vor strica liniștea familiei și că într-un final o să mă piardă. S-a dus și s-a plâns stăpânului. Tippu Tip
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
am trecut pragul cluburilor de noapte, nu am dat în cap nimănui și nu am furat nimic de la nimeni, Doamne. De ce ne este dat să trecem prin atâtea necazuri? Cu ce ți-am greșit noi Ție, Doamne?” erau două întrebări obsedante la care nu găsea răspuns. Pe lângă acestea mai erau și altele, care, una lângă alta, o răsuceau în pat de două ceasuri, extenuând-o. „De parcă nu erau destule, mai vine și mama să-mi amintească de altele, care mă dor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
libelulă hrănită cu smirn : Constantin Trandafir <ctrandafir 10@yahoo.com>ă”, poezia “Reduta” (pag. 42) ar trebui citată toată, penrtu că în ea s-a cuibărit arta poetică a poetei ! “Vrei să găsești îngerul verde “ - iată o culoare care apare obsedantă în poemele autoarei, și bine face, pentru că verdele este culoarea eternității. Și îi mai plac culorile roșu și galben ( Gauguin ). “Ia-mă la braț și plimbă-mi / sufletul puțin”. “Mă îmbrac într-o piele de crin” (“La est de Eva
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
Fașa aceasta a fost prima funie Ce m-a sugrumat, dar acum E un ștreang în adâncul genunii Ce mă spânzură invers spre cer. "Pasărea cu clonț de rubin" - manuscris „Iată, acesta este omul care a văzut Adevărul" Semnificația acestei obsedante imagini am dezlegat-o abia după descoperirea celui de-al doilea set de poezii dictate, iscălite și datate de Nicolae Labiș din cea de-a doua noapte de coșmar, la 2 decembrie 1956. Le-am recunoscut imediat după caracteristica foilor
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
copii ... nu? Trecuseră mai bine de două ore de când Oana sta întinsă pe pat. Nu mai plângea, dar nici nu putea adormi. Gândul că Maur s-a purtat așa de imatur și expresia “hai nu face pe mironosița”, îi revenea obsedant în minte. -Unde a așteptat ascuns acest Maur, pe care ea nu-l cunoscuse încă? Ce se întâmplase cu acel Maur, frumos, vesel, cuminte și foarte deștept ... pe care-l iubise și încă îl iubea, fără de care nu putea trăi
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
la obârșie este componentă a unei filozofii a vieții’’’. Este un model viabil, demn de urmat de generațiile actuale sau viitoare, dar și de întreaga comunitate, de aceea poate nu există bucurie mai mare decât atribuirea numelui celui care repeta obsedant ’’ Să văd ce voi putea realiza, pentru că fiecare clipă ne atinge și ultima ne doboară’’ școlii cu clasele I-VIII din Ipatele, în fața căreia se va ridica curând și un bust al academicianului. Ioan D. Hăulică are peste 50 de
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
neputința Ce copleșește mintea, ce învăluie ființa Sângele tău se pregătește să primească Zori blânzi ca de chemare împărătească ! Cu suferință și izbânzi te zidești în ritual Urmezi tăcut cărarea ta spre arcul sideral! RECUNOAȘTERE Dimineața aceasta azurie ești Tu Obsedantul, Prealuminatul meu zeu, Adierea aceasta este suflul Tău Care mă învăluie cu șoaptele neauzite Ale îngerilor! acest luminiș al pădurii Este o parte din lumina Ta, Mărite, Mă botează cu rouă, face sa radiez iubire În lumina nevăzutelor, neștiutelor astre
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
locul unde s-a revărsat sfios norocul Amintindu-ne drumul de departe, ce vine rotund Spiralat, izvorât din Cel fără de Început Timpul dragostei, timpul iertării este sfânt Sunt fructul lui, culege-mă așa cum sunt!. RECUNOAȘTERE Dimineața aceasta azurie ești Tu Obsedantul, Luminatorul meu zeu, Adierea aceasta este suflul Tău Care mă învăluie cu șoaptele neauzite Ale ingerilor ; acest luminiș al pădurii Este o parte din lumina Ta, Marite Slavitule! sub Mâna Ta eu radiez iubire În lumina nevăzutelor, neștiutelor astre Sub
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
măr fermecat/ și a libelulă hrănită cu smirn: Constantin Trandafir ă”, poezia „Reduta” (pag. 42) ar trebui citată toată, penrtu că în ea s-a cuibărit arta poetică a poetei! „Vrei să găsești îngerul verde” - iată o culoare care apare obsedantă în poemele autoarei, și bine face, pentru că verdele este culoarea eternității. Și îi mai plac culorile roșu și galben ( Gauguin). „Ia-mă la braț și plimbă-mi/ sufletul puțin”. „Mă îmbrac într-o piele de crin” (“La est de Eva
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
anume; conștiința demnității și responsabilității preotului în fața lui Dumnezeu și a lumii. Aceste sublinieri mi-au amintit de cuvintele pline de înțelepciune ale regretatului Părinte Arhimandrit Teofil Părăian care vorbea despre voința lui Dumnezeu, ce așteaptă Dumnezeu de la noi, întrebare obsedantă, căreia mulți teologi și mistici creștini i-au oferit o serie de răspunsuri, care duc la sensul vieții și al creației lui Dumnezeu. Dar să dăm cuvântul regretatului duhovnic al poporului român; Rapotându-ne la ceea ce vrea Dumnezeu cu omul aflăm
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > MOZAIC Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mozaic Picturi deformate se oglindesc într-un mozaic ambiguu și transformă liniștea în destăinuiri sofisticate. Măști ale ființei suprimă obsedant dureroasa luciditate, pe care dimineața o colorez cu patetice descurajări mărturisite. Viv Referință Bibliografică: Mozaic / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul VI, 13 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MOZAIC de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376944_a_378273]
-
care-l cheltuim pentru ele. Sunt o îmbinare de esență, între poeticul teluric și metapoeticul astral, fie care idee, fie ca proiecte de sculpturi verbale, lucru valabil mai ales în ”Echinox sau Solstițiu”, unde primează poezia iubirii, dominată de hermeneutica obsedantei ”călătorii”. Mici bijuterii lirice coroborate cu un umor subtil, cu imagini originale care stimulează imaginația, chiar și când relevă drama existențială a eului între aici și acolo, într-un remarcabil spleen contemporan. Daniel Corbu remarca creatorul format, cu certă vocație
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
subliniază autorul, Miorița este un răspuns românesc la problema morții, răspuns care se asociază altora pe aceeași temă, rostite în decursul timpurilor și pe meridiane diferite. Conflictul dintre păstori nu este decât punerea în scenă a unei interogativități grave și obsedante, care și-a găsit o fericită formă de exprimare în spațiul carpatic (acel spațiu mioritic gândit de poetul și filosoful Lucian Blaga). Moartea se arată a fi aceeași pentru toți, ineluctabilă, și nimeni nu-și poate etala (decât grotesc, am
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
literar, păstrându-și bivalența de evreică din România și de israeliană, îndrăgostită de cernoziomul negru ca și de pământul roșu, deșertic, bivalența sufletului de poetă-prozatoare, creatoare de imagini cinematografice inedite și cutremurător de adevărate. În acest sens este grăitoare imaginea obsedantă a ascensorului, din unghiul claustrofobiei personale, dar și a israelienilor închiși într-o țărișoară „astfel așezată pe malul Mediteranei încât din fiecare punct situat în interiorul ei poți ajunge într-o jumătate de oră fie la mare, fie într-un prizonierat
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
ciucuri multicolori. Cu apa rece, scoasă de prin copcile pe care le spărgeau în râul înghețat se stropeau unii pe alții, „botezându-se”. Pe seama lor, tata se amuza teribil imitând glasul fonfănit cu care își dădeau ghes, repetând la infinit obsedantul refren „Sfântul Sol Văsâi, Sfântul Sol Văsâi, și-o cupă cu viiiinuu!”. Supărată, mama, care tot din zona aceea se trăgea, îl corecta mereu, insistând că refrenul acela nu s-a cântat niciodată la ei, pe partea dinspre Țara Făgărașului
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
Centrul cultural Eminescu, la un Centenar Academia Bârlădeană la Teatrul Victor I. Popa Bârlad etc. Nu zic eu că nu o fi interesând pe cineva, dar toți par mult mai interesați de alte picanterii iar în finalul discuției întrebarea revine obsedant, enervant: A fost sau nu a fost... viol? După care primesc sfaturi să stau închisă bine în casă... Dragi prieteni, vă înșelați! Chiar așa, de ce să nu întreb și eu, cu o curiozitate lumească firească, de ce susținătorii violenți ai celor
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
în mine? pământul sărută sufletul care? clișeu e această imagine și următoarea tot clișeu se naște iar noi suntem o mare făcătură a lui Dumnezeu cu mâinile amândouă ne ridică și ne adună ne fărâmă și ne lipește sanchi criteriu obsedant de fericire se vinde la poarta muzeului fire poetice deșiră o scară tot scrie săraca la cuvinte crezând că face poezie uite am furat câteva cuvinte atunci n-a contat m-am descompus din întuneric și-am ridicat în jurul genunchilor
MOARTEA FACE CU MÂNA...NEBUNA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372737_a_374066]
-
genuri literare prin dramatism, lirism și proză captivantă, Viorel Savin reușește cel mai bun roman istoric din ultimii ani: “...este prima carte importantă de după Revoluție(...) care nefiind scrisă cu permisiunea partidului, așa cum s-a întâmplat cu marea serie a romanelor obsedantului deceniu, are tăria să răzuiască rănile până la sânge.” Eugen Negrici Cristina Ștefan, dec 2016 Referință Bibliografică: Impostorul- Arta înfrângerii de sine- Viorel Savin / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2189, Anul VI, 28 decembrie 2016. Drepturi de Autor
IMPOSTORUL- ARTA ÎNFRÂNGERII DE SINE- VIOREL SAVIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373132_a_374461]
-
se întâlnesc frecvent în pictură , în literatura română și în literatura universală . Macii Vandei sunt ființe vii, care simt, trăiesc și cântă; ei au: ”ploi”, ”atingeri de o vară”, ”ninsori”, ”gări”, ”neuitare”, ”poveste”, ”târziu”, ”alb”, ”albastru”, ”sărut”. Povestea macilor devine obsedantă, unele dintre poeziile volumului strigându-i în numele Iubirii: De-ar ninge macii, Gara cu maci, Anotimp cu ploi de maci, Îți las zălog un mac, Mac de neuitare, Mac de poveste, Nostalgii cu maci... Iubirea (Regina vieții...) face notă concordantă
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
erou, martor și narator al propriului “jurnal”, silit dureros să-și cumpănească șansele, să-și încarce bateriile energetice de la surse neașteptate, deseori născocite, un fel de robinsonadă, o pendulare dramatică între deznădejdea temeinică și optimismul cu minime șanse (pag. 55). Obsedantele repetiții ale unor fapte și întâmplări sunt niște expectorații ale amărăciunii și obidei unei generații, niște rejecții, motivate de resentimentele unor vinovați fără vină, frustrați împotriva voinței lor și a oricărei logici umanitare; rostul lor este dublu: să reamintească tuturor
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
desfășurare, iar România era nevoită să se alieze cu o parte sau alta; după 25 de ani, în 1939-1940, pe fondul agresiunii marilor puteri asupra țării, românii acceptă o dictatură militară, iar ocupația sovietică aduce mai apoi dictatura comunistă, inclusiv „obsedantul deceniu“; după alți 25 de ani, aceiași români schimbă un regim comunist cu altul, pentru ca după încă un sfert de secol să se revolte și să își omoare conducătorul de Crăciun, convinși că sosise era libertății. Azi, însă, mulți dintre
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
fără să exagerez, impresionat. În același timp, am apreciat și discursul în sine, grija pe care Liviu Apetroaie a manifestat-o în a reliefa meritele autorului, fără să facă apel la expresii ori la cuvinte laudative. Îmi puneam, din nou, obsedantele întrebări: „Ce va vorbi Emilian Marcu despre romanul meu? A avut el timp să-l citească? A reușit să-i pătrundă esența? M-a înțeles pe deplin?” Poate că ar fi apărut și mai multe, dar vocea plăcută a domnului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
tulburătoare. „Câtă viață, atâta literatură!” - o altă proză demnă de Nobelul pe care l-ar fi meritat, cu prisosință, și controversatul roman „Quo vadis, Domine?” Prozatorul de profundă sorginte ardelenească, dublat structural de un excepțional jurnalist de investigație, se inspiră, obsedant, din aspecte ale actualității urmărite până în consecințele ei ultime. Și aici, ca și în romanele anterioare, personajele lui Mihai Sin traversează aceeași acută criză de identitate, nu se pot fixa în niciun cotlon al sinelui contorsionat, nu reușesc să-și
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
pierde tocmai acest farmec. Acest gest, al recreării unei camere speciale, la maturitate, este numit de Ileana un complex de regresiune, de infantilism. Insă acest gest pornește din inconștient, din prea marea dorință de a avea o altă identitate, gând obsedant al copilăriei. În această cameră el este liber să se contrazică, liber să creadă ce-i place, chiar dacă acele credințe și opinii sunt efemere. Imaginea femeii are cu totul altă semnificație. Ea apare din necunoscut, adică din mit, unde se
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]