799 matches
-
acoperiș deasupra capului. În anumite cazuri, voința joacă un rol esențial: preoția (mai puțin decât monahismul) este astăzi, în România, și o chestiune de imagine și putere, având în vedere că poporul român, chestionat adeseori în sondaje, își declara cu obstinație și majoritar încrederea în Biserică (BOR), mai exact în Biserica Națională, cum este numită Biserica Ortodoxă. De aceea se poate spune mai degrabă că șirul unor împrejurări și oportunități ori contexte face ca mulți tineri să opteze pentru preoție și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în mod real, atât timp cât călăii lor nu sunt sancționați măcar teoretic. Este doar o spălare pe mâini de tipul celei a lui Pilat din Pont, chiar dacă aici miza este alta. Deși în dezbaterea din Consiliul Europei s-a conservat cu obstinație clișeul care desparte condamnarea ororilor comise de regimurile comuniste (comunismul pus în practică) de condamnarea ideologiei comuniste (comunismul teoretic), chiar și așa rezoluția propusă a fost respinsă. Întrucât două fantome continuă să bântuie prin Europa (ca să parafrazez un celebru început
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ale foștilor și actualilor membri ai Colegiului CNSAS. Căci dacă ar exista posibilitatea ca lupul să păzească oile, firește că el le va și mânca mult mai ușor decât dacă le-ar fi pândit din afara țarcului. Din nou însă, cu obstinație parcă, ofițerii de Securitate care ar trebui întâi și întâi deconspirați au fost uitați de Asociația Civic Media. Din nou tot coada este cercetată și frământată ca o mantilă de corridă, evitându-se tăcerea capului represiunii comuniste. Oare de ce? De ce
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de Securitate, adeseori fiind internat și în spitale psihiatrice. Protestând constant împotriva nerespectării drepturilor omului în România, ploieșteanul Vasile Paraschiv a devenit extrem de iritant pentru regimul comunist care, cu toate eforturile sale, nu a izbutit să-l reeduce. Curajul și obstinația, ambele ieșite din comun, au făcut, poate, ca inclusiv pentru cei care îl admirau (în secret sau fățiș), Vasile Paraschiv să pară un „nebun”. Dar „nebunia” sa, dacă a fost vreuna, a constat doar în impetuozitatea cu care s-a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Gautier și Duclaux (celebre în acea vreme prin dotare și rezultate), prin conlucrarea sau confruntarea în plan științific cu celebritățile timpului, Paulescu dobândește suficientă experiență pentru abordarea practică și teoretică a multor probleme nedezlegate până atunci, cărora le caută cu obstinație rezolvarea, multora, întocmai ca marele său maestru Lancereaux, reușind să le găsească răspunsul adecvat. Elaborează în perioada bucureșteană a activității sale pe tărâm științific un număr de 46 lucrări experimentale și clinice, din care se pot desprinde nu mai puțin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
55, 123, pg. 28) și introdusă intempestiv la om în februarie 122, exact la un an după prima prezentare publică a descoperirii paulesciene. Ca miracolul să se justifice era nevoie de „marea idee a lui Banting" preluată și repetată cu obstinație, chiar cu îndărătnicie aș spune, ca și cum ideile mari și realizările de excepție cad din cer, ca din întâmplare, și nu s-ar zămisli din truda și neodihna celor care ani buni din viață se dăruiesc științei. Până și asceții recurg
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și vulgare. Din această perspectivă maniera demolatoare este deja una consacrată. În primul rând prin metodele evocate mai sus, adică, de la minimalizarea personalității și bagatelizarea operei sale, până la sugestia de plagiat și, în al doilea rând, speculându-i-se cu obstinație unele derapaje de ordin sociopolitic, scoase abil din contextul realităților istorice ale timpului său și interpretate în mod exclusiv ca aparținându-i nemijlocit și, desigur, cu impact social major din perspectiva evoluției istorice! Din acest punct de vedere e bine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
distincție dară între opera științifică și convingerile personale care nu au de a face cu domeniul științei’’, nu spune nimic autorilor acestei cărți? Pentru că amestecul, fără discernământul necesar, al acestor activități distincte în opera paulesciană, pe care îl practică cu obstinație autorii cărții, precum și modul de abordare istorică, nu convinge pe nimeni. Tendința incriminatorie, deși stângace, devine și mai vizibilă în al doilea capitol chiar prin titlu „știința antisemitismului,,. Amplele referiri și trimiteri bulversează pe oricine, încât totul pare un amalgam
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
origine decât favoarea împăraților și forța, pentru că în opinia lui nu se poate proba că Hristos a stabilit un șef vizibil al Bisericii. Arderea lui pe rug, nu din ordin papal ci prin hotărârea conciliului din Constantza, „pentru erori funeste, obstinație și orgoliu național” a provocat o mare tulburare, întrucât a fost percepută ca o ofensă adusă națiunii cehe. Mișcarea husită a luat repede amploare. Numai 14 din cei 452 de baroni ai Bohemiei și Moraviei au rămas catolici, restul s-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
își au locul cel mai potrivit cuvintele Sfântului Apostol Pavel „Celui ce i se pare că cunoaște, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască’’. Din nefericire tocmai cei care cunoșteau biblia (toți ereziarhii erau oamenii bisericii) au căutat cu obstinație punctele slabe ale Bibliei, interpretându-le după mintea lor, de cele mai multe ori însă în interes personal sau de castă, dar de fiecare dată cu efect distructiv la nivel social. Evoluția protestantismului, în opinia lui Paulescu, este una regresivă și el
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acuzat că ne strică relațiile externe, iar deputatul Podgoreanu l-a amenințat că-l va pune în discuția Parlamentului, tovarăși. Sunt replici palide la care Băsescu nu s-a obosit să răspundă; ținta lui este Năstase și o urmărește cu obstinație. În eventualitatea în care campania electorală continuă așa cum a debutat, atunci adevăratul cutremur în România va fi unul politic. ÎNAPOI LA PROPAGANDĂ Ce soartă tristă a ales Iliescu: de la cea mai înaltă demnitate în stat înapoi la statutul de propagandist
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
de ce bărbatul, despre care se presupune că accede fără dificultate la juisarea falică, este un candidat mai puțin bun la inițiere decât femeia. În plus, faptul că femeia este inițiata permite justificarea dispozitivului pornografic însuși. Acolo unde cultura pune, cu obstinație, accentul pe "misterul" ireductibil pe care sexualitatea feminină l-ar reprezenta pentru bărbat, pornografia se străduiește să-l nege: la modul ideal, femeia care a ajuns la capătul inițierii este în deplină armonie cu sexualitatea falică după care se organizează
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ambiția îndeplinită? Sau literatura nu se numără printre activitățile din care poți să „faci bani“ în România? Desigur, la mijloc e multă autoironie. Într-o epocă în care mulți alergau să facă avere cu orice preț, noi ne ocupam cu obstinație de literatură. În toiul privatizărilor de tot felul, noi lansam un manifest. În ce privește veniturile din scris, am câștigat deja mai mult decât am visat vreodată. Ceea ce nici nu-i așa greu, de vreme ce n-am așteptat nici un ban niciodată de pe urma literaturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
și sufletul celui ce le scrie nu se poate supune regulilor îndeobște acceptate. Am avut surpriza - neplăcută - să constat că, după ce (fără voia mea) a intrat în sat Cine adoarme ultimul, cei care lțau citit au purces să caute, cu obstinație, corespondențe între realitate și ficțiune. Unii sțau simțit calomniați și chiar au răspândit zvonul că ar intenționa sățși repereze onoarea în justiție. Cineva, mai înțelept, a pus lucrurile la locul lor: „E doar o carte... Totuși, am să profit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
jos. Peste jumătate de oră te aflai încă la pământ, "țintuit", dar nu-ți dădeai seama ce faci. Când te-ai așezat pe scaun abia răsuflai, ochii ți se înroșiseră de praf, îți curgeau lacrimile. De plâns nu plângeai din obstinație, n-ai mai plâns din copilărie. Atunci o făceai de ciudă că ești copil și nu matur. Dar, iată, ai ajuns și aici! Nu-ți pare rău, te gândești însă la căldura căminului de acasă. Cel puțin acolo plutești între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
expozițiile personale avea timp să se ducă. Intrase într-un fel de inerție fatală ce-l ținea legat de pensulă, culori și pânză. Imaginația lui bogată crea tablouri noi ce nu-l dezmințeau, nu-l trădau continua să fie cu obstinație pictor suprarealist să nu-și dezamăgească criticii, să nu dezamăgească publicul. Așa se lansase, așa vroia să sfârșească: o celebritate ancorată pentru totdeauna în arta secolului, suprarealismul. Vedea în el tot ce e mai bun și mai durabil în plan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
unor aforisme sau conturul grațios al unor mici poeme. După cum comparatismul său imprevizibil, de sorginte artistică, aparține unui intelectual rafinat din stirpea lui Balduin de Tyaormin (una dintre măștile sale epice), pentru care frumosul este paradox și care caută cu obstinație exhibiția, dar numai pe aceea mai plină de sens estetic și cu repercusiuni axiologice. Straja prințeselor. Lucrând la începutul anilor ’90 în echipa Pleșu la Ministerul Culturii, am urmărit cu obstinație, între altele, să facilitez apariția rapidă a Istoriei literaturii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pentru care frumosul este paradox și care caută cu obstinație exhibiția, dar numai pe aceea mai plină de sens estetic și cu repercusiuni axiologice. Straja prințeselor. Lucrând la începutul anilor ’90 în echipa Pleșu la Ministerul Culturii, am urmărit cu obstinație, între altele, să facilitez apariția rapidă a Istoriei literaturii române a lui I. Negoițescu, într-un moment complet haotic, când Tipografia „Romcart“ (fostă „13 Decembrie“), unde zăcea, necules, manuscrisul, se ocupa de cu totul altceva decât de cultură. Cu ocazia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ocupau. Republica franceză, "unică și indivizibilă" (Constituția din 1946), nu-și poate oare strânge laolaltă și ocroti cetățenii pe baza valorilor fundamentale: égalité, liberté, fraternité? Nu mai are ea mijloacele cu care să garanteze principiile pe care le proclamă cu obstinație? Cum pot fi inserate cartierele în orașe, cum poate fi promovată intercomu-nalitatea, integrarea în mari aglomerări urbane, cum pot fi integrate persoanele în comunitățile teritoriale locale? S-a ajuns, astfel, la necesitatea punerii în act a unor politici de amenajare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
uniforme, ar trebui să considerăm diversitatea orașelor ca pe o valoare culturală de cea mai mare importanță 1. Orașele în care trăim acum au fost (re)construite în bună parte conform logicii societății industriale, civilizației "mașiniste", adică au urmărit cu obstinație dezvoltarea materialistă, pierzând din vedere semnificația, sentimentul de apartenență. Acum ajungem tot la educație (deceniul 2005-2015 este Deceniul educației în vederea dezvoltării durabile) pentru sporirea precauției copiilor și tinerilor (în timp ce adulții și maturii încă se comportă față de ce avem tot ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
primului act al acestei "geografii voluntare" nu s-a produs până când guvernul și apoi parlamentul au încetat alegerile. Dar nu este vorba doar de primul act. Au rămas de îndeplinit sarcini mari și oneroase, care vor necesita multă perseverență, chiar obstinație, pentru a nu dispersa eforturile și pentru a menține ierarhia fixată în privința vocației principalelor orașe ale Franței, pe măsură ce vor fi decise implantările și vor fi repartizate creditele"108. Dacă vorbim de politica metropolelor de echilibru, ar fi mai corect să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la realitățile politice ale vremii și două moduri de înțelegere a limbajului publicistic. Eminescu critică "logosul apocaliptic" al adversarului, coloratura pronunțat eschatologică, excesul de tehnicism retoric, apelul permanent la "sofistică", purtând amprenta utopismului gândirii liberale. Ironia descalificantă este cultivată cu obstinație de jurnalist în demersul de demontare a discursului cultivat de adversar: "Ziarul Românul este desăvârșit întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și, într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de alte popoare. Subliniind că "naționalismul eminescian" trebuie citit prin grila contextului social-istoric al epocii, Alexandru Sereș notează: "Naționalismul său nu e funciar, ci contextual, folosit aproape exclusiv ca armă împotriva liberalismului, pe care poetul-ziarist îl combate machiavelic, urmărind cu obstinație scopul său apărarea valorilor conservatorismului"273. În măsura în care naționalism înseamnă susținerea ideii naționale, într-o epocă în care câștigarea independenței de stat constituie încă un deziderat, Eminescu se înscrie în această ipostază, dar de aici până la revendicarea lui de către legionari drept
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vor să vadă, aceștia fiind ipostaziați în principal de colegii de breaslă de la publicațiile adverse, și cititorii ideali, care reușesc să decodeze mesajele jurnalistului potrivit cu sensurile cu care le înzestrează acesta. Și unora și altora Eminescu li se adresează cu obstinație, realizând adevărate paralele între tipurile de lectură pe care le operează. Atitudinea jurnalistului față de potențialul cititor al articolelor se modifică în funcție de competențele discursive ale acestuia: Dar naivul cititor va-ntreba cum un om care "n-are vreo mare învățătură", precum
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
permanent traseu trecut prezent viitor. Manifestând preocupări constante pentru receptarea adecvată a mesajului jurnalistic, Eminescu susține, de la tribuna publicațiilor la care scrie, adevărate prelecțiuni populare pe teme de istorie, economie, politică, demografie ș.a. Dascălul își sprijină demersul pe cultivarea cu obstinație a unei logici a exemplului, menită să îmblânzească caracterul abstract al unora dintre concepțiile și realitățile politice prezentate. Dimensiunea paideică a publicisticii eminesciene este întreținută de dialogul permanent cu cititorii și de comentariul didactic, cu funcție de explicitare: "Este oare un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]