20,273 matches
-
și al XX-lea - se articulează ca una extrem de violentă și evoluează sub imperiul ideii de ruptură de vechea ordine a lumii sau, altfel spus, prin revoluționarea radicală a tempo-ului existenței și conștiinței colective. (a) Industrializarea accelerată a statelor occidentale determină un dinamism corespunzător al interacțiunii sociale, ceea ce, la rându-i, cauzează o rată tot mai avansată a transformării și mutațiilor tot mai frecvente. Iar acestea din urmă se precipită în imaginea unei succesiuni de rupturi, „fracturând” continuitatea firească a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de deversare a gunoaielor, adevărate focare de infecție. Igiena pare un moft și simpla privire a unor poze poate aduce în nările cititorului de azi un vag miros pestilențial. Într-un astfel de mediu, un exponent al unei case regale occidentale nu putea să se simtă decât șocat. De altfel, după cinci ani de domnie, Carol I a fost tentat să renunțe și chiar a dorit să abdice. Din fericire, cei din jurul său nu au fost de acord cu această dezertare
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
De facto, nu era Ceaușescu un fals rebel, dependent tot timpul de Kremlin, care a căzut odată cu prăbușirea sistemului sovietic? Ce altceva era "independența" națională, trîmbițată pînă dincolo de sațietate decît o grimă ticluită spre a-i înșela pe oamenii politici occidentali, extorcînd de la aceștia o nemeritată recunoaștere? Explicabil, s-au găsit o serie de autori români care au marșat pe găselnița protocronistă. Ne vom opri la analiza cîtorva dintre ei așa cum apare în substanțialul, remarcabilul prin necomplezență volum de eseuri al
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
cuvântului. Ei bine, la șase ani după completarea părților lipsă ale acestui puzzle emoționant, încă n-a apărut nici un studiu biografic capabil să speculeze aceste revelații documentare cu adevărat extraordinare. Oricine parcurge listele de best-sellers ale marilor reviste de cultură occidentale va fi surprins să constate frecvența cu care apar biografiile personajelor din zona culturală. La noi, acest domeniu a fost abandonat cu totul. Ultimele biografii de scriitori pe care le am în bibliotecă sunt tot cele (formidabile) ale lui Z
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
unei documentări solide în istoria românească și universală, a cercetărilor cântecului popular și al unor investigații extinse în spațiu și în timp, prin abordarea domeniilor care au urmărit studierea creației folclorice: antropologie, etnografie, sociologie, istorie, creație de factură bizantină și occidentală, psihologie națională și a popoarelor, politică educațională și culturală, toate ducând la conturarea a ceea ce el însuși numea „o știință specială a cântecului popular, care este pe cale de a se întemeia”<footnote Breazul, G(eorge) - Tradiția muzicală românească; în: Acțiunea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
228; footnote> . - Pentru istoria muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale și estetice ale creației populare, cu valoarea ei intrinsecă, dar și ca sursă de inspirație pentru creația de factură occidentală, de la școlile de psaltichie din îndepărtatele veacuri medievale, până la marile personalități ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea: Anton Pann, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, Eusebie Mandicevschi, D. G. Kiriac Ion Vidu etc și la contemporanii săi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
G. Kiriac, Ediție îngrijită de Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești în universalitate, prin publicarea mai multor microportrete ale muzicienilor români, în dicționare enciclopedice și de specialitate din țări occidentale, cum ar Die Musik in Geschichte und Gegenwart: Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, D. G. Kiriac, Ion Nonna Otescu, Filip Lazăr, Dinu Lipatti, Marțian Negrea, Alfred Mendelsohn și Ștefan Lakatoș. Nu sunt neglijați de scrisul său interpreții români, personaje
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pe scenele de concert bucureștene cu lucrări ale marilor epoci stilistice rețin atenția criticului român: Herbert Albert, Hans von Benda, Karl Böhm, Herbert von Karajan, Ernest Kunwald, Maurice Ravel, Pierre Monteux, Hermann Scherchen, Felix Weingartner și alții. Lista pianiștilor concertiști occidentali la București, elogiați pentru prestațiile lor, cuprinde numele lui Claudio Arrau, Béla Bartók, Alfred Cortot, Edwin Fischer, Walter Gieseking, José Iturbi, Wilhelm Kempff, Arthur Rubinstein, Emil von Sauer, Ernst Riemann etc. Nu sunt neglijate prestațiile pianiștilor români, interpreți ai unor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Urian Am fost uimit să citesc în ultimii ani confesiuni ale unor oameni care, înainte de 1989, aveau o viață mult peste standardul general - cariere profesionale consolidate, recunoaștere publică, situație materială convenabilă, libertatea de a călători în străinătate, inclusiv în țările occidentale -, în care aceștia își făceau publică ura pe care au simțit-o, în permanență pentru Nicolae Ceaușescu. Uimirea mea venea din faptul că, scrutându-mi memoria nu-mi amintesc să fi urât vreodată pe cineva, necum o entitate cvasi-abstractă precum
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
Rusia, Italia, SUA, din spațiul exsovietic și exiugoslav etc. Fața de edițiile trecute, artiștii asiatici, chinezi și japonezi, dar și cei din Israel, sînt prezenți acum într-un număr mai restrîns, dar calitatea participărilor este remarcabilă, în vreme ce țările din Europa Occidentală au avut cam aceeași participare, constantă numeric și valoric. Această modificare sensibilă a structurii valorice nu este nici întîmplătoare și nici inexplicabilă. Prin difuzarea informației și prin direcțiile în care juriul și-a orientat interesul în ceea ce privește acordarea premiilor, s-a
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
putin vizibile de narativism pe care le conferă propriilor lucrări. Consistentă fiecărui filon presupune și o anumita energie inerțiala în articularea lui evolutivă, stare care-i asigura persistentă. Altfel spus, înspre limită anului '68 ajung, majoritatea tradițiilor istorice-stilistice ale muzicii occidentale în calitatea lor de tradiții practicabile, chiar dacă și intens mediate prin mutațiile pe care le-au suportat în mod logic pe parcursul traiectoriilor istorice mai mult sau mai putin extinse. În acest sens, chiar dacă revoluția atonala schoenbergiană s-a impus prin
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
împrăștiat” într-o multitudine incalculabila de structuri micro-canonice<footnote Jean-François Lyotard nominalizează aceste metanarațiuni musicale în textul lui intitulat “Musique et postmodernité” (în: Revista Surfaces, vol. VI. 203 (v.1.0F - 27/11/1996) - ISSN: 1188-2492, subcapitolul 2): “Istoria muzicii occidentale poate fi gândită la modul global că un mare discurs despre emanciparea (eliberarea - n.n., O.G.) sunetului. S-ar (putea - O.G.) spune că muzicienii (compozitorii) caută să regăsească ceea ce este în stare materialul sonor, insă prin intermediul regulilor și cutumelor
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
romantism)1 - perioadă tranzitiva - emergentă postmodernității; A patra etapă (proteica): dată fiind atât complexitatea (consistentă moștenirii moderniste pulverizate), cât și specificul situației (emergentă gradata, "în valuri" a postmodernității), suntem puși în fața unei situații insolite, fără precedent în întreaga istorie muzicală occidentală: o dublă emergentă - una negativă, a modernismului în plină disoluție și una pozitivă, a postmodernității (termen care în nici un caz nu reflectă specificului generării, cât, poate, doar originarea). Însă ambele se prezintă doar că două semnificații, două indicii sau doi
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
graduale. În ambele situații termenul-cheie îl reprezintă fenomenul de stil, iar întrebarea este dacă un artefact muzical definibil cu claritate în termenii unei apartenente stilistice poate fi atribuit postmodernității? Că și canonul, că lista a referenților valorici, în istoria muzicii occidentale stilul se prezintă că o structură metanarativă - totalizatoare, determinanta și coercitiva, deci prin definitie modernista și implicată în postmodernitate doar în calitate de referent și în limitele procedurii de pastișare. Ca si Reich, Cage ori Xenakis, Schnittke nu ezită să-și formuleze
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mimetice sau ca elemente ale unui joc intertextual (că la Berio) însoțite de doză implicită de ironie ca semn devalorizant sau re-semnificant. La Schnittke fenomenul compresiei stilistice ajunge în punctul culminant și final deopotrivă în întreaga istorie stilistica a muzicii occidentale, punând în balanță o legitimă interogație cu privire la utilitatea stilului și soarta acestuia în muzică generațiilor viitoare de muzicieni. Însă asumarea programatica a tehnicii polistilistice, dar și formularea, cu implicită identificare, sub egida unui determinativ de structură stilistica ridică o legitimă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a doua jumătate a anilor '80), încheierea războiului în Afganistan (1989), căderea zidului Berlinului (1989) și prăbușirea Uniunii Sovietice (1991). Compromiterea definitivă a metanarațiunilor colective. Deceniul clasicizant. Constatarea sfârșitului perioadei moderniste și împreună cu ea, trecerea în istorie a ultimei avangarde occidentale (europene și americane). Perioadă cristalizării și consacrării muzicii postmoderne. Relevarea post-minimalismului că metisaj între moștenirea minimalistă propriu-zisă și resuscitarea elementelor tonale în creația lui John Adams - fuziunea între procesualitatea post-minimalistă, tipologia de simfonie postromantica și pastișa operistică postmodernă. Adams definește
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Transnistria, fostă Republică Iugoslavă), precum și a războaielor "petroliere" (cele două războaie ale Alianței Nord-Atlantice cu Iracul și războaiele Rusiei cu Cecenia), proliferarea terorismului internațional. Emergentă noii ordini mondiale. Deceniul "Anything goes". Formularea ideii de ieșire din istoria stilistica a muzicii occidentale (Leonard Meyer, John Adams, Michael Nyman, Kyle Gann, Rhys Chatham, Robert Fink), aceasta fiind văzută că succesiune de concepții stilistice organizate în imaginea unei progresii liniare. Iminentă unor posibilități alternative de definire a fenomenului muzical precum parametrismul sau/și stilematismul
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
chiar la Sighet, în prezența fostelor sale victime), de reacția penibilă la noua mineriadă condusă de Miron Cozma și de scandalurile dintre partenerii de coaliție. Poziția principială a președintelui Constantinescu, de suport pentru acțiunile NATO în Iugoslavia, atrage respectul comunității occidentale, dar mărește falia lipsei interne de popularitate, în condițiile în care majoritatea populației pare sedusă mai degrabă de cauza sârbă. Partidul Alianței Civice (rămas în afara parlamentului) fuzionează cu PNL, dar Nicolae Manolescu demisionează din rândurile liberalilor dezamăgit de intenția acestora
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
condiție indispensabilă: ca toți s-o împărtășească pe aceeași. Dacă nu e aceeași, mai devreme sau mai tîrziu se va lăsa cu sînge, singura soluție fiind anihilarea sentimentului religios. Cînd se reușește acest lucru, cum se întîmplă în lumea țărilor occidentale, bisericile ajung să arate ca cele din Europa: muzee pentru turiștii aflați în vilegiatură sau refugiu consolator pentru cei care au atins senectutea. Și atunci, fie că o comunitate cade în apatie religioasă, fie că-și trăiește credința fanatic printr-
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
desprinderea nu se mai petrece, practic, niciodată. Norii lui Radu Petrescu nu aduc ploaia. Nici atît, înseninarea. Doar plăcerea de-a te pierde pe drumuri ca și cum, în care te afunzi fără să răzbați, tot dînd în alte cărări. Un canon occidental, care nu are nevoie de elegie, lasă, din vechile, îngroșate, întărite vine, să plece căi vii. Constatarea evidentă că toate motivele sînt tutelate de cîteva cărți, sau sînt de găsit în cărțile mari, duce, așa cum o formulează Radu Petrescu, mai
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
au fost vizitate de către cetățeanul sârb S.M. , care le-a și cumpărat contra sumei de 1000 USD. Acesta le-a pus pe fete să se dezbrace în scopul verificării „mărfii” ce urma să fie plasată pe piața neagră a prostituției occidentale. Mai mult, una din tinere a fost chiar violată. Dându-și seama de ceea ce le așteapta dincolo, fetele au reușit să fugă în timp ce erau plimbate cu mașina prin oraș. Inculpații au fost reținuți la Vama Albița, pe când se pregăteau să
Agenda2003-32-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281348_a_282677]
-
din Cenei. Ar putea crede că a întâlnit un compatriot, pentru că între așezarea bănățeană și denumirea oficială a Madras-ului (unul dintre cele mai importante orașe ale peninsulei indiene, cu peste patru milioane de locuitori) - Chennai - există o identitate fonetică. Modelul occidental Dacă renunțăm o clipă la acest fals tratat de geografie, abordând la modul serios problematica toponimiei locale, constatăm că denominația localităților bănățene este pur occidentală. Într-adevăr, metoda atribuirii numelor de sfinți așezărilor a fost folosită în mod curent în
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
ale peninsulei indiene, cu peste patru milioane de locuitori) - Chennai - există o identitate fonetică. Modelul occidental Dacă renunțăm o clipă la acest fals tratat de geografie, abordând la modul serios problematica toponimiei locale, constatăm că denominația localităților bănățene este pur occidentală. Într-adevăr, metoda atribuirii numelor de sfinți așezărilor a fost folosită în mod curent în toată Europa de Vest. Din Scoția și până în Portugalia, din Ungaria în Franța, întâlnim Saint-Étienne sau Saint-Gall, Saint-Patrick sau... Sankt- Petersburg. Crearea imperiilor coloniale a condus la
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
mai multe ediții. Și cum articolele sale de specialitate se citesc în 8 țări, în reviste economice de prestigiu, expertul în integrare de la Reza pregătește acum spre publicare o cercetare amplă, așteptată cu mult interes în mediile economice din Europa Occidentală, privind cauzele pentru care România a ratat trecutul val al integrării în Uniunea Europeană. Un studiu lucid, rațional, departe de poezie, dar nu rece, căci fostul student de Timișoara și București are multă amărăciune în glasul de doctor la Sorbona când
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
în programe internaționale de compatibilizare a procesului de învățământ (TEMPUS) și, respectiv, cercetare (PECO, COST), prin care dotarea laboratoarelor se îmbogățește cu echipament de ultimă generație, iar cadrele didactice dezvoltă programe de perfecționare în mari institute și universități din Europa occidentală. Din 2000, la conducerea catedrei se află prof. dr. ing. Livius Miloș. Colaborări După 1990, în cadrul unor programe naționale și internaționale s-au derulat cercetări în noi direcții: Modelarea proceselor de sudare; Elaborarea de tehnologii de sudare în gaze protectoare
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]