3,917 matches
-
în Cameră și fețele rotunde și grase ale milionarilor improvizați devin galbene ca ceara la acest cuvânt. Maffia și Camorra? Sunt o jucărie pe lângă acest partid în care nu există om necompromis, a cărui viață descrisă clar să nu merite ocna. Și acest partid, discreditat în ochii săi proprii, amenințat de propriile sale căpetenii cu "pușcăria și carantina" ținut la un loc nu prin comunitate de principii, ci prin complicitate de fapte rele, acest partid și organul lui îndrăznește a zice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
muri sub garduri, ca Șincai ori ca Avram Iancu, sau s-ar găsi cineva să-l vânză, precum pe Tudor l-a vândut sârbul Macedonski, și, în acelaș timp în care acel singur om ar zăcea în pușcărie sau la ocnă, tot unui C. A. Rosetti sau unei Caradale i s-ar vota pensie reversibilă, pentru c-ar fi scăpat țara de acel om. Glontele care a lovit în Barbu Catargiu trebuie să fi având pensie și decorație căci, din neam
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
D. Challemel - lacour a fost un favorit al lui Gambetta; el a fost odinioară un publicist escelent și e un orator bun. Foile franceze au povestit că tatăl său și moșul său au ajuns toți, pentru înșelătorii și incendieri, în ocne și au murit acolo. Dar din împrejurarea că se trage dintr-o familie de criminali, nimeni nu va face o imputare noului ministru; este o onoare pentru dânsul dacă, plecând de la începuturi așa de grozave, a știut să se urce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
I. Vilacrose și dr. N. Măldărescu. Toți funcționarii administrativi și serviciul telegrafic chiar erau la dispoziția d-lui I. Vilacrose; ore întregi ședea cu șeful stației închis la aparatul telegrafic, vorbind cu diferiți alegători de la Drăgășani 292 {EminescuOpXIII 293} Horez, Ocna; și particulari cari veneau cu telegrame trebuiau s-aștepte până când isprăvea d. Vilacrose. Dar Râmnicul Vîlcii, pașalâcul Simulescului, e terenul clasic al tuturor nelegiuirilor. Acolo au fost scăzuți fără voia lor la foncieră, pentru a fi declasați în colegiul II
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și laboratoare locurile de detenție și de concentrare răspîndite în toate dictaturile din Europa. Dreapta și stînga "revoluționare" și "contra-revoluționare" (de la Joseph de Maistre la Soljenițîn, de la Dostoievski la Maurras) au beneficiat rînd pe rînd de aceste privilegii mediologice. Din ocnele sovietice, credința religioasă ortodoxă a revenit mult mai exigentă și mai puternică decît era la început; ea va antrena totul în evoluția ei, pînă cînd comuniștii ruși scot la rîndul lor închisorile naționalismului ortodox. Palmaresul închisorilor din Europa între 1840
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
capitalismlui în Rusia, începută în închisoarea din Sankt-Petersburg, iar tînărul Troțki, arestat pentru delict tipografic, îi descoperă pe firul închisorilor din Nikolaev, Odessa și Moscova pe Labriola și Darwin, și asta înainte de a citi din scoarță-n scoarță Capitalul la ocnă. Liebknecht, Rosa Luxemburg, Troțki și ai lui, Gramsci, Léon Blum (care și-a scris cea mai bună carte în pușcărie): tot ce a însemnat ceva în gîndirea socialistă a avut parte de umbra zidurilor. Situația exilului ne-o dovedește "Marx-Engels
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
generale Ludoșul 8 este reședința comunei cu același nume, din care mai face parte și satul Gusu, situat la 2 km. Comuna este situată în vestul județului, la 12 de km de comuna Miercurea. Orașele cele mai apropiate sunt Miercurea, Ocna Sibiului, la 15 km, iar distanța față de Sibiu este de 45 km. Suprafața comunei este de 43,3 kmp. Drumul de acces este DJ Miercurea Sibiului Ludoș , derivat din DN1 Sebeș-Alba. Comuna se află într-o zonă de podiș deluros
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptul că este absurd un bine făcut cuiva pe seama răului produs altcuiva, numai după ce cunoaște ce Înseamnă, de fapt, să trăiești suferința altuia. Această capacitate se dezvoltă treptat În sufletul lui Raskolnikov, sub influența iubirii Soniei, care, urmându-l la ocnă În Siberia, Îi dă o lecție despre ce Înseamnă să-ți asumi În mod altruist o parte din suferința altuia. Μ Chiar și adevărul are istoria lui: se naște din amărăciunea unei erori sau din avântul unei iluzii promițătoare; copilărește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
1913, Defiance-Ohio, SUA), poetă și traducătoare. Născută din părinți români, emigrați în America, al șaptelea copil din cei zece ai Paraschivei și ai lui Nicolae Mărgineanu, viitoarea scriitoare se întoarce împreună cu mama sa, rămasă văduvă, în ținuturile de obârșie de la Ocna Sibiului, profesând ca învățătoare. A.-M. a făcut studii de teologie la Sibiu (1947) și a urmat la Cluj cursurile Facultății de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii și cu traduceri în 1933, la „Satul și școala”, ulterior mai
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
puține substanțe minerale (Dorna, Covasna); - izvoare carbonice - conțin CO2, NaHCO3, Ca(HCO3)2, Mg(HCO3)2 (Borsec, Buziaș, Slănic); - izvoare alcaline - conțin cantități mari de carbonați acizi și puțin CO2; - izvoare sărate - au peste 15 g/l NaCl (Slănic, Oglinzi, Ocna Sibiului); - izvoare amare - conțin Na2SO4, MgSO4 (Breazu, Amara, Bălțătești); 14 - izvoare sulfuroase - conțin H2S și sulfuri alcaline (Pucioasa, Govora, Călimănești); - izvoare iodurate - conțin I- (Vulcan, Govora); - izvoare arsenicale - (Dorna); - izvoare feruginoase - conțin carbonați de fer (Slănic, Strunga) Imensa varietate a
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
sfîrșit personalități emblematice ale istoriei românești: Iuliu Maniu, C.I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu ș.a. Închisoarea Aiud era destinată legionarilor; cea de la Galați era pentru foștii membri PNȚ; Gherla pentru intelectuali; Făgăraș, foști polițiști; Pitești, foști studenți; TÎrgșor, elevi; Mislea, femei; TÎrgu Ocna, Închisoare-spital pentru bolnavii TBC; Jilava, Închisoare de tranzit. Este unanim acceptat că Închisoarea Pitești a devenit simbolul regimului inuman de care aveau parte deținuții din penitenciarele românești, aici desfășurîndu-se Între decembrie 1949 și august 1952 un crunt proces de reeducare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
realitățile revoluționare, e șocat de abuzurile și nedreptățile săvârșite în numele idealului socialist. Dezvăluindu-le într-o adunare, e închis fără judecată. Lecuit de revoluție, evadează și trece în țară, dar, învinuit de spionaj și acțiuni împotriva statului, e trimis la ocnă, unde își găsește sfârșitul. Pentru realismul înfățișării scenelor barbare ale revoluției ruse, romanul avea să fie interzis în 1946. Compus sub forma unui jurnal pe care preotul ocnei îl citește după moartea eroului, Sfânta dreptate e deopotrivă un roman al
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
țară, dar, învinuit de spionaj și acțiuni împotriva statului, e trimis la ocnă, unde își găsește sfârșitul. Pentru realismul înfățișării scenelor barbare ale revoluției ruse, romanul avea să fie interzis în 1946. Compus sub forma unui jurnal pe care preotul ocnei îl citește după moartea eroului, Sfânta dreptate e deopotrivă un roman al iubirii (dintre Petre Leahu și Profira) și de analiză psihologică, unde autorul îmbină epicul, liricul și introspecția analitică. Sub semnul aceleiași simpatii față de viața de la țară stă și
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
28.VI.1928, Slănic-Moldova), prozator. O prezență aparte era I. în cercul „Vieții românești” de la Iași. Retras, tăcut, cu un aer visător, tânărul redactor se făcuse iubit printre confrați. Moartea lui absurdă, într-un accident de mașină survenit între Târgu Ocna și Slănic-Moldova, a produs consternare și multă tristețe. După un an, lângă mormântul lui își punea capăt zilelor soția scriitorului, Alexandra. I. a copilărit la Sinaia, unde se mutaseră părinții, Adela și Justinian Ionescu. Aici face școala primară, pentru clasele
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
și istoric literar, jurnalist. I., al cărui prenume la naștere a fost Gheorghe, este fiul Antoanetei (n. Constantinescu) și al lui Ghiță Ionescu, jurist, mare proprietar rural. După absolvirea școlii primare la Galați (1949) și a Liceului „Oituz” din Târgu Ocna (1954), o opțiune neinspirată îl transformă temporar pe I. în student la Institutul de Mine din București. Din 1957 devine student al Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, unde își susține în 1963 licența sub conducerea
IONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287582_a_288911]
-
atunci urmau să schimbe locul în a treia zi de Paști 36. Numai că nici poliția politică nu a rămas pasivă. Acțiunea Securității împotriva grupului din Munții Arnota nu a fost una de conjunctură, ci din timp pregătită. Astfel, la Ocnele Mari s-au adunat cadre de Securitate și trupe din toate județele Olteniei, sub conducerea maiorului Vistig, comandantul Regionalei de Securitate Craiova 37. În vederea intervenției, unii securiști „au lucrat informativ“ localitățile din zonă (spre exemplu, comuna Bistrița). De asemenea, au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, Ion (20.I.1918, Bacău - 11.IX.1985, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Anei (n. Pandele) și al lui Constantin Frunzetti, ofițer de carieră. Face școala primară la Târgu Ocna (1924-1927), timp în care ia lecții de desen de la pictorul Stavru Tarasov, iar ceva mai târziu de la N. N. Tonitza; urmează liceul în diverse orașe, în funcție de mutările de garnizoană ale tatălui: Galați (unde îi este profesor de franceză Anton Holban), Oradea
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
Mediu de Energie Electrică și Electrotehnică „Iosif Rangheț” din București (1953-1955), absolvind în 1956, la Bacău, prin examen de diferență, și liceul. Funcționează ca profesor suplinitor la școala din Luizi-Călugăra (1956-1958) și ca metodist al Casei de Cultură din Târgu Ocna (1958-1960), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), unde rămâne ca preparator. În 1968 e promovat asistent, în 1973 obține titlul de doctor în filologie cu o teză despre Traian Demetrescu. În 1975 devine
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
, Miron (pseudonim al lui Moritz Mandy Grünberg; 31.I.1909, Târgu Ocna - 18.XI.1995, Londra), publicist și traducător. Aflat încă pe băncile liceului, G. iscălește în 1924 câteva cronici dramatice în gazeta ieșeană „Comedia” și în „Rampa”, iar ulterior trimite revistei bucureștene „Comedia ilustrată” o suită de corespondențe referitoare la spectacolele
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
Mureș, j. Alba - 7.X.1995, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Altiței (n. Timar) și al lui Vasile Gruia, preot. Face liceul la Turda (1919-1922) și Aiud (1922-1927), apoi urmează Facultatea de Drept a Universității din Cluj (1927-1932). Profesează avocatura la Ocna Mureșului, Huedin și Cluj. Debutează cu versuri în revista liceului din Aiud, „Ghionoaia”, și editorial cu volumul În țara toamnei (1929). A colaborat la „Fire de tort” (Turda), „Unirea” (Blaj), „Patria” (Cluj), „Tribuna”, „Reacțiunea literară” (București). Debutul lui G., remarcat
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
alte numeroase note (Românii din America Latină, Românii în lume, Prima editură românească, Cartea românească în exil ș.a.). Fiind și o revistă de propagandă culturală, R. are o cronică literară permanentă, susținută în primii ani de Vintilă Horia, apoi de Valentin Ocne. Vintilă Horia, cel mai important colaborator al publicației, trimite sporadic și versuri: Scrisoare către un tânăr poet - răspuns în versuri la Generația de aur, poemul lui Ștefan Baciu din „Înșir’te mărgărite”, este ultimul text publicat aici. Alți colaboratori: Stan
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
Paris, cu intenția de a deveni inginer. Moartea tatălui, moștenirea grevată de datorii și totala inaptitudine pentru desen îl fac să se întoarcă în țară. În pofida eforturilor sale, în 1888 moșia Căiuți este vândută, iar familia se mută la Târgu Ocna, apoi la Bacău. Lipsit de ambiții politice, dar silit de nevoi financiare, R. va intra în viața publică: în 1889 e numit prefect de Roman, dar demisionează după câteva luni, în 1891 este ales deputat de Fălciu, în 1892 ajunge
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
și jumătate părea un paradis rural naturist și intelectualizat are acum aspect de viață precară, unde totul se clatină: copiii se joacă în vechile și inutilele trăsuri hodorogite, căci Anghel Saligny și M. Râmniceanu trasează deja drumul de fier Adjud-Târgu Ocna etc. Tatăl, privit cu discretă ironie, e poreclit „pocherestant”, căci uita cu săptămânile scrisorile „de trimis”prin buzunare; familia și musafirii jucau „croquet” pe pajiștea din fața casei; dacă îi prindea întunericul, jucau mai departe la lumina lămpilor cu petrol, purtate
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
de servitori; înainte de Crăciun, copiii citeau cataloagele de jucării de la magazinul „Au Printemps” din Paris, apoi îi scriau lui Moș Crăciun - toate aceste amănunte pitorești strălucesc însă pe fundalul nesiguranței familiei: „latifundiarul” Radu Rosetti se mută, în 1888, la Târgu Ocna, iar paradisul copilăriei ia sfârșit. Urmează povestea, marcată de tristeți și privațiuni, a studiilor, a construirii unei cariere. Portrete de profesori și de ofițeri se succedă, lipsite de relief, iar narațiunea se aseamănă unui documentar. Al doilea volum cuprinde perioada
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Alex(ei) (12.IV.1939, Chișinău), prozator. Este fiul unui jurist. După studii primare și liceale în Zalău, Cluj, Aiud, terminate în 1957 la Arad, devine student la Institutul Pedagogic din Suceava (1968-1969).Un timp tehnician pe un șantier la Ocna Mureș, magaziner la un sanatoriu TBC, inspector la ADAS, se statornicește ca redactor la diverse ziare din Botoșani și Suceava. Debutează în suplimentul literar al ziarului sucevean „Zori noi” (1957), continuând să publice reportaje, schițe și povestiri în presa locală
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]