756 matches
-
alții la ma rele ospăț al vieții. Dificil și absurd complex de inferioritate, În care o origine modestă și o infirmitate fizică sunt Întrecute de talentul scriitorului și de personalitatea omului. Rigorisme și abstinențe afișate sau practicate; senzualități și erotisme ocolite sau disimulate; conflicte cu sine Însuși, panici și resemnări abia suportate. Unde este mintea cu darurile ei, firea cu mândria ei, gluma cu tot hazul ei? [...] Vir pilosus, vel fortis, vel libidinosus. O căsnicie de tristă figură, iar cuvântul vine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pizda mă-sii tip din istoria omenirii. De unde a aflat? Avea de unde să afle. Cine stătea cu urechea pâlnie, cine știa să culeagă firimituri afla, se alegea cu toată pâinea. În Moscova începuseră să se dezlege limbile și, mai pe ocolite sau mai direct, mai pe șoptite sau mai tare, în anumite cercuri, se cam spunea adevărul despre Stalin. În fond, se pregătea terenul pentru următorul mahăr al Sovietelor, pentru Hrușciov: cum pusese Stalin la zid pe atâția, normal că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
trece. Pacientul meu însă nu poate să spună: «Am fost mort, dar mi-a trecut». Și nici nu-i nevoie să-l sperii pe politicianul vostru cu doamna în negru. E suficient să fiu îngândurat. Și să-l iau pe ocolite. «Dom’ deputat, operația-n sine nu-i cine știe ce. Da’ știți cum e, exact ca la voi, în politică. Una cauți și alta găsești. Să de Dumnezeu să fie bine!» Când parlamentarul vine la chirurg și acesta îl pasează lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Auzi, mămico, pe la Nisa, pe acolo pe unde ți-a plimbat fundu’ grecul ăla al tău plin de bani, hârtia era parfumată?“. „Nea Milică - începe să geamă băiatul cu probleme urinare de la bandă -, vă rog eu frumos, vorbiți mai pe ocolite, că mă abțin greu și vă stric treaba!“ „Chiar așa, bre - îl susține și contabila Stela -, suntem și femei p-acilea.“ Mofluz, însă și cumva consolat după al doilea pahar de țuică, domnul Milică trece direct la idei. „După părerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să ni le împărțim în afară în mod ciudat: între câteva obiecte, puține, pe care, fără motiv anume, le găsim potrivite să ne deslușească amintirile din creier ca pe o materie concretă. E un proces ce se produce pe căi ocolite. Astfel, nu proteza dentară sau ochelarii exprimau absența tatei, ci șurubelnițele și caișii. Ochii îmi umblau atât de irațional prin rămurișul acestor copaci încât, privindu-i îndelung, crenguțele lor scurte, încă golașe, începeau să semene leit cu șurubelnițele micuțe ale
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
am fost educată în această direcție, pentru mine, educația sexuală a rămas ceva delicat. (Sunt fericită că viața m-a ferit de consecințele posibile ale unei naivități cu care am fost lăsată să plec în lume.) Am încercat însă pe ocolite să le previn pe fete asupra consecințelor unei sarcini nedorite pentru viața lor tânără, dar n-am formulat direct posibilități de ocolire a unei asemenea situații... Dar viața are legile ei și adesea aveam surprize. Nu știu de unde și cum
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Copiii o puneau să-și dea chiloții jos (și băieții, dar și unele fete mai îndrăznețe), iar ea se executa cît ai clipi din ochi, cu zîm betul pe buze. Era frumușică, dar avea o pri vire ciudată : se uita ocolit. Mie mi-era rușine - de oamenii care ar fi putut să treacă - să o pun să-mi arate, cu toate că îmi doream și eu foarte mult. O dată mi-am luat inima în dinți, am dus-o în spatele blocului și i-am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
domnesc intrigile, bârfele, certurile, singurele schimburi de experiență fiind cele în domeniul rețetelor culinare. În asemenea cazuri, noul coleg este izolat, neagreat de către director și oamenii lui, i se fac tot felul de șicane și este sfătuit, direct sau pe ocolite să-și găsească un post mai aproape de oraș. Situația se agravează dacă în școala respectivă sunt iubitori ai lui Bachus, iar noul venit cade în mrejele lor. În acest caz, viitorul lui profesional și prestigiul de educator sunt în pericol
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fiind, de fapt, cultura. Mai rămâne să cenzureze și numele autorilor, și tacâmul ar fi complet. În fond, de ce săi faci publicitate scriitorului X, ca astfel să i se vândă mai bine cărțile? Shakespeare sau Eminescu ar trebui numiți pe ocolite, prin perifraze eufemistice sau, pur și simplu, înlocuiți cu un beep. Căci numele autorilor pot fi la fel de periculoase ca o înjurătură. Vi se pare un scenariu fantasmagoric? Aș spune că nu; la mintea bravilor culturali din televiziune, se poate întâmpla
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în altă parte decât în noi înșine. - Nu te înțeleg, tată! - Nici nu ai cum la vârsta ta! - Nu! Am trăit într-o perioadă ireală? Asta vrei să spui? - Am căutat întotdeauna să rezolv aceste probleme pe căi cât mai ocolite, să nu ai tu de suferit, dar inevitabilul s-a produs. O să-ti ofer tot ce meriți. Ai să vezi. Nu sunt simple promisiuni. Tu ești aerul pe care îl respir, fără el aș muri. Ochii tăi sunt ca razele
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
altceva ? Adică, film fiind, este cinema ? Nu, nu este. Este doar interjecție, înjurătură și, cum ziceam, scuipat. dac-ar fi incoerent, ar trebui să aibă o legătură chiar și contradictorie cu coerența Acesta n-are ; este pur și simplu lipsit, ocolit, privat de coerență. Ce are ? O imagine bună (Cristian Comeagă), irosită degeaba. O scenografie inspirată (Carmen și Gheorghe Rasnovsky), dar ce folos ? Un cuplu de tineri actori promițători (Emil Hoștină și Irina Dinescu) care au fețe de cinema, dar n-
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu producția curentă și terminate cu ultimele cărți apărute în librărie și ultimele filme din oraș. Un timp am crezut că-mi face curte, dar m-am dumirit destul de repede: cînd ajungeam la literatură, aducea imediat vorba de tine. Pe ocolite, prin mine, voia să te cunoască: ce-ai mai scris, unde stai, cum stai, de ce așa și nu altfel, parcă eu aș fi fost tutorele tău, așa mă întreba despre existența ta. Am vrut să-ți spun de cîteva ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bărbos, murdar, în țoale țărănești, în opinci; numai sabia amintește de mândrul căpitan de viteji al Măriei sale. A... a căzut... Mangopul, bolborosește el. Mangopul? bâiguie Ștefan și se lasă moale într-un jilț. Și Alexandru?! întreabă Țamblac speriat. Bârsan, pe ocolite, povestește: Galioanele turcești au venit... Și Alexandru?! repetă Ștefan întrebarea. A... a căzut... și principele, gângăvește el cu glas stins. L-au tăiat... L-au tăiat?! îngână Țamblac sprijinindu-se de spătarul jilțului. Și... și moldovenii mei?! strigă Ștefan. Tăiați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să mă imite, pășind ca mine, în felul acela caraghios. Dincolo de acest discret gest de afecțiune nu a trecut însă, astfel încât sentimentele ei, ca și însăși existența ei, mi-au rămas necunoscute. Până de curând, când - pe căi atât de ocolite, încât îmi este imposibil să mi se pară întâmplătoare - iau cunoștință de ele cu profundă gratitudine. Să mă văd, acum, cu ea, nu mă încumet. Dar pe fetița aceea de pe Pietroasa, care, mergând în urma mea pe stradă, la o anumită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o compună în două săptămâni. Nici măcar nu visa că va fi una din cele mai îndrăgite lucrări ale sale și posteritatea o va păstra la loc de cinste (față de alte zeci de compoziții ale sale, multe din ele mai întâi ocolite și apoi uitate). Doar pe scena ieșeană, această capodoperă rossiniană a depășit de mult cifra de două sute de reprezentații în mai multe variante de montare scenică, unele reușite, altele discutabile. La Iași s-a înregistrat și un jubileu cu această
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pregătim de plecat pe câmpia muncii, cum trebuie să gândim, ce ne e permis să sperăm etc. -, să dispere văzând că și fiul îi devine o cifră statistică, total manipulabilă biologic și spiritual. În ingratitudinea noastră, încercam pe căi foarte ocolite să ne trișăm protectorul: făceam troc între noi cu alimente, intram pe ușa din dos în magazine, foloseam butelii cu butan în loc de benzină, dădeam meditații pe făină, brânză, găini și ouă și, mai grav, speranțele noastre difereau radical de cele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mult, ei pot să demonstreze oricând, mai ales în conversații private, că pe această cale au putut să asigure funcționarea universității în condiții oricât de precare. Și chiar nu mint. Practic atunci când trebuie să faci rost de resurse pe căi ocolite și neortodoxe, nu prin competiție transparentă și onestă ajungi, vrei nu vrei, la distribuții clientelare de posturi, resurse, venituri, măcar pe baza principiului mioritic și cumsecade: „ești om cu mine, sunt om cu tine”. Aplicarea, cel puțin a Legii Calității
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
chiar și scriitor francez. Nu știu care e mai ridicol dintre noi doi... Am continuat, ce era să fac! Dacă întrerupi o alegorie e grav: riști să nu se mai înțeleagă mare lucru din tot ce-ai vrut să spui mai pe ocolite, cu alte cuvinte, pitind ideile sub fusta imaginilor. Trecu furtuna. — În schimb au venit rușii, râde Pastenague, care nu prea e făcut pentru arta alegorică. Nu are răbdare... Rușii, dar și reprezentanții lor pe vapor, printre marinari. A fost o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
concluzia că o respinge), a folosit ascultarea activă. "Vrei să spui că nu dorești să mă mai vezi?" a întrebat el. Răspunsul a fost un zâmbet și o îmbrățișare: "Nu, Jim. E numai felul meu de a-ți spune pe ocolite că aș vrea să petrec mai mult timp alături de tine". CÂND ȘI CUM TREBUIE FOLOSITA ASCULTAREA ACTIVĂ Ascultarea activă este foarte folositoare în două situații: • Când nu suntem siguri că am înțeles ce vrea să spună cealaltă persoană; • Când ni
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
facă din el un exemplu. Dar de ce? La un moment dat, Juberian a stat În mijlocul camerei și ne-a spus: „Ascultați aicea! Vintilescu a stat În penitenciarul Timișoara În infermerie și a vorbit ceva despre reeducare. Nu direct. Așa, pe ocolite. Și noi am aflat. Și să știți că noi aflăm orișice. Și mâinile noastre sunt lungi. Și ajung peste tot În țară și dincolo de hotare”. Pe urmă am primit o placă de săpun sau mai multe sau o bucată de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe calea ferată inaugurată în 1869, se ajungea la București în timpul record de două ceasuri 48; după construirea căii ferate care făcea legătura cu nordul țării, călătoria de la Viena la Bucu rești dura numai 48 de ore, pe o rută ocolită, prin Lemberg, Cernăuți, Iași, Roman, Galați, Brăila, Buzău, Ploiești (ceva mai târziu s-a realizat joncțiunea cu liniile ferate austriece la Vârciorova și apoi, în 1882, la Predeal). Înainte de sfârșitul secolului însă, rețeaua de căi ferate împânzise practic întreaga țară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
regizorii și soliștii etc.), ci și de natură ideologică: o concepție stagnantă, improprie. Ca să lucrezi cu adevărat, trebuie să înfrîngi cercul de prejudecăți care înconjoară „actul cultural”, să-i redefinești menirea și modalitățile de realizare. Or, chestiunea aceasta e mereu ocolită. *Viață cu noduri de toate felurile, multe, și înădituri. Un film la care scenele noi nu le corectează pe cele vechi. *Prezentîndu-și scuze că n-a putut să-mi spună „La revedere!” după vernisajul expoziției lui Ion Sălișteanu (de fapt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Iată o serie de lucruri pe care nu le știu: oare „Bunica” ar fi vrut să i se anunțe moartea în ziar?, ar fi vrut pamblici imprimate pe coroane?, ar fi vrut ca ultimul drum să-i fie mai lung, ocolit? etc. Moartea pune sub lupă fiecare gest, fiecare atitudine, dă un sentiment de vinovăție față de cel decedat. Încerci, epuizîndu-te în detalii, să compensezi ceea ce n-ai făcut odinioară pentru el, sau să îndrepți ceea ce ai făcut rău. Dacă voi ajunge
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu folos în apă tulbure), înclinațiile cancaniere, corupția și atîtea altele, rele și urîte. Culmea e că, dintr-un soi de inerție sau pentru a se masca în nevoiași, unii continuă să se plîngă de lipsuri și după ce, pe căi ocolite, și-au făcut rost de cele trebuitoare. Criza a creat și această formă de perversitate. De aceea, cînd am în față pe cîte unul dintre cei atinși de boala văicărelii, îmi vine să-l reped, să i spun că-și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
A. se autoprezintă ca „blînd”: așa arată „blîndețea” sa? De la mine, ar vrea să știe dacă așa-zisa „blîndețe” există sau e o formă de perfidie îndelung exersată, căci cu masca de „blînd” trăiești mai comod! I-am răspuns pe ocolite, atrăgîndu-i atenția că, în cazul lui A., violența verbală poate fi consecința unor reprimări, și că „prost etern” poate să însemne „naiv, credul, exaltat”. Cuvîntul „blînd” nu trebuie luat ad-litteram și transformat în criteriu cînd judeci un om la beție
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]