5,469 matches
-
generația noastră în vizită la noi acasă. Era prin 1959 sau 1960... Locuiam într-o căsuță de pământ în cartierul Apărătorii Patriei, cu mama și sora mea. Și iată-i pe splendizii mei prieteni literari umplând una din cele două odăi: Nichita Stănescu pe care îl asemuiam unui prinț scandinav, Cezar Baltag, Matei Călinescu, Grigore Hagiu, Nicolae Velea și un tânăr care încă își amâna voluntar debutul - Nicolae Breban! Erau unul mai frumos decât altul și fermecători cu mama și sora
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
am văzut, pentru prima dată, în patiseria de la colțul liceului, când degetele tale pătate de cerneală și caietele tale de școală m-au emoționat de o bucurie fără noimă, de îndată ce adormi și o albeață de ulm cu păsări ne traversează odaia, perorez fără să râzi de mine, fac conversație, plutind deasupra ta, cu palmele tale inerte și coapsele tale fără apărare, iar casa unde am locuit înainte de a sta cu familia mamei mele apare din noapte, ivită printr-un defect al
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
era gata să-ți mângâie pubisul, să simtă din ce țesătură ești făcută, când mâța, speriată de frenezia bucuriei mele, a sărit de pe cuvertură încurcându-se într-o lampă al cărei abajur s-a desprins luminând o secundă mobilele din odaie. Și imediat coatele tale s-au agitat, corpul s-a îndepărtat răsucind șoldurile și umerii care s-au desprins din bretele, și am rămas singur salivând a pagubă, legănat de vagoanele care galopau spre canalele de scurgere, spre plaje și
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
familia mamei mele, nu existau pisici: era prea umed, prea mult vânt, prea cenușiu totul, iar în curticica din spate, cu întunericul ei, cu țâșniturile ei de stuf și cucuvelele ei mânioase, valurile care plecau și veneau se loveau în odăi cu un mic vârtej de spumă. Încât pisicile, cu toate eforturile bucătăresei de a le seduce cu străchini de țipari, dispăreau printre eucalipții alarmați de dezordinea mării și cadavrele de marinari agățați de fragmente de cârmă, care ne fixau din
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
să mă ia cu ea după ce mi-a împachetat hainele, cu ajutorul bucătăresei, într-un sac marinăresc furat din gunoiul din pivniță. Cobor storul în timp ce trenul se apropie și panourile publicitare, merișorul, felinarele și luminile de pe fluviu încep să vibreze iar odaia se subțiază peste întunecimile lipsite de speranță, ajung la pat, cu picioare prudente, ca să nu mă lovesc de vreun colț de mobilă, și culcân-du-mă lângă tine spătarul își schimbă poziția, salteaua se înmoaie iar corpul tău suspină în gângurit de
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
se află moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț) si Sfântul Sava. Muntele Sionului, unde Mântuitorul a intrat la apostoli, după Înviere, prin ușile încuiate. Vizitarea vechiului Emmaus. - Luni, 6 mai: Locul Înălțării Domnului și din nou pe Muntele Sionului, în odaia de sus, la locul Pogorârii Sfântului Duh. În zonă se află locul unde era casa Sfântului Marcu, unde a locuit și a adormit Maica Domnului. După care se merge pentru închinare la mormântul Maicii Domnului. Drumul spre aeroport. - Marți, 7
Cele mai bune oferte pentru vacanța de 1 Mai și de Paște. Tu unde mergi? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79649_a_80974]
-
în poezie. Dar a doua, și cea mai profundă, e aceea de revelator și multiplicator al intensei experiențe lirice. Astfel, submarinul poate lua orice formă, de la jucăria din copilărie lustruită de atâtea mângâieri și până la cea de "orient express cu odăi sigilate în apă". Treapta întâi ar fi putut să fie cea a dragostei dansante: "draga mea tovarășă de drum și mașinistă cu ulei de mașină pe șortul mini/ am examinat submarinul noaptea trecută când tu dormeai (...)/ i-am examinat atent
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
RON Program: 10:00-20:00 2.Water Park Otopeni Adresă: Calea București, 255A, Otopeni Preț piscină/zi: Luni-Vineri: 30 RON, Sâmbătă-Duminică: 50 RON Program: Luni-Vineri: 10:00-20:00, Sâmbătă-Duminică: 09:00-20:00 3.La Plage Club & Buddha Bar Adresă: Șoseaua Odăi, nr. 26-30 Preț piscină/zi: Luni-Vineri: 30 RON, Sâmbătă-Duminică: 50 RON 4.Daimon Wellness Club Adresă: Calea Piscului, nr 10, Parcul Tineretului Preț piscină/zi: Luni-Vineri: 40 RON, Sâmbătă-Duminică: 60 RON Program: Luni-Vineri: 09:00-20:00, Sâmbătă-Duminică: 09:00-20:00
Top 5 piscine în Bucureşti. Învinge canicula în cel mai bun mod! by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/78389_a_79714]
-
final și de aceea fără timp, cunoscut de mine din evocarea unei ierni basarabene a autoarei Dinah Hinz. Bunica ei fusese obligată să dea foc la perdele, fiindcă acest foc era singura posibilitate de a izgoni lupii înfometați care cercetau odaia - cu labele sprijinite de marginea ferestrei - pîndindu-și victimele (parcă-i o scenă din filmele cu Dracula! n. t.). 4. Iluminatul Iluminatul oferit de un bec neacoperit în pasajul devastat, sufocat de beton, care duce la stația de metrou "Universității", îl
Peter K. Wehrli - Deruta by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/7694_a_9019]
-
a fost pe care n' am să-l mai văd niciodată.// Și nici pe dulăul viclean, hoțul bucăților din tigaie,/ Împușcat de vânător n'am să-l mai revăd nici când,/ Mi-am astupat urechile subt perna de pe patul din odaie,/ Și-abia când l-au târât prin curte am ieșit cercetând". (Mijloc). N-ar fi nimic, decît regretul idealelor ascunzători de altădată, cînd se putea să nu vezi și auzi, dacă din amintiri pierdute n-ar înflori, șuierător, tîrziul: „Golul
Chimicale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6814_a_8139]
-
risipită prin mai multe locuri. Ar trebui să le descriu... De unde să încep? Și cum să fac să nu mă repet? Eram la Florești. Bunica după mamă mai trăia, o văd ca în vis, îmbrăcată mereu în negru, într-o odaie încăpătoare, luminată de o lampă cu gaz. Fusesem dat la grădiniță, dar mă eliminaseră din cauză că, iarnă fiind, trînteam fetițele în nămeți, le ridicam ploverele, le trăgeam pantalonașii și le mușcam cu sălbăticie de burtică! De unde învățasem, cînd văzusem așa ceva? Scandal
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
însoțește). Ca și melcul (simbol lunar, al veșnicei reîntoarceri), a cărui urmă băloasă lasă albul mișcării permanente. E greu să nu te gândești la Isis, Muma tuturor lucrurilor. "Abia a scăzut lumina lămpii/ și trupul Mamei se furișează/ în penumbra odăii. / Ea ce nu vrea să ne părăsească și vorbește / o limbă tot mai neclară,/ un dialect al absenței. / Ea ce mă face să înțeleg/ că morții nu există/ că moartea e doar clipa ce ne leagă de viitor/ un baston
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
viață. În viață? Adică doar să-și aștepte sfârșitul și gata, în timp ce conacul se mistuia, arzând lemnele în sobă. Lemne? Bușteni de stejar și de pin, bucăți de mobile desmembrate, mai ales fotolii, lemne care se aflau pe acolo. Prin odăi, săli și coridoare se răspândea fumul, fumul înțepa la ochi, și de câte ori nu trimisese vorbă în târg ca să vină cineva să curețe sobele? Temperaturile scăzute din iarna aceea obligau să se mențină aprinse toate focurile. Și mai era un reșou
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
o pereche de papuci de antilopă. Un urlet, din acele urlete care ies din străfundurile corpurilor celor mai descărnate, dar au forța brută a unui iatagan ce spintecă trupuri și pietre, porți și grilajuri, un asemenea urlet a străbătut toate odăile și sălile Caselor Noi și a ajuns, teribil, până în garaj, răsturnând canistra de combustibil pe care Octávio Cerdeira încerca să o desprindă de celelalte. Revenind la ușa de intrare, medicul l-a zărit pe Amoroso, cu căpățâna lui înclinată spre
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
fost scris în 1638/ citește-i literele mici, neclare/ care-mi umplu mintea cu obiecte pierdute/ pline de liniște și lumină, îmi fac somnul ușor" (Vezi cum se leagă...); "trupul înoată în lumină/ lumina îneacă trupul/ iar trupul e imponderabil" (odaia e...). Povestea sa de iubire (extrem de discret trasată, conotațiile sale homosexuale fiind atinse doar în treacăt) e o mistuire în inefabil, o inițiere în lumină, mijlocită de moartea celui iubit: "hai către lumină/ împreună/ deschizân-du-ne unul altuia/ poarta" (deschizând...); "ca
Imaterialitatea pasiunii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7280_a_8605]
-
în vis. Bunăoară, spre a combate, la un moment dat, senzația de claustrare pe care o încearcă într-o garsonieră din centrul Capitalei, unde "traficul infernal" face aproape imposibilă deplasarea: "Atunci mă despărțeam de corpul precar-obosit-greoi-îmbătrînit, îl lăsam în meschina odaie, să înghețe iarna și să moară de cald vara, iar eu ieșeam din el nepăsător, ca dintr-o pelerină, cînd s-a terminat ploaia sau, așa cum am mai spus, ca dintr-o cameră de hotel ieftină din care ai da
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
în plin Atlantic, aveam senzația că la orizont nu ceața despicată se clatină, într-o parte și alta, ci lanurile de porumb devastate de cules și de toamnă. În acest sens, n-am plecat nicăieri. - Un fel de "voiaj în jurul odăii"... Odaia aceasta a ta o iei cu tine peste tot... La Mangalia țin minte că o țărancă bătrână privea valurile mării... La un moment dat, s-a întors spre mine și a spus: Da' mult pământ mai înghite și marea
Măsura câmpiei române by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7340_a_8665]
-
plin Atlantic, aveam senzația că la orizont nu ceața despicată se clatină, într-o parte și alta, ci lanurile de porumb devastate de cules și de toamnă. În acest sens, n-am plecat nicăieri. - Un fel de "voiaj în jurul odăii"... Odaia aceasta a ta o iei cu tine peste tot... La Mangalia țin minte că o țărancă bătrână privea valurile mării... La un moment dat, s-a întors spre mine și a spus: Da' mult pământ mai înghite și marea asta
Măsura câmpiei române by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7340_a_8665]
-
căsătorit cu Adina, născută Casassovici, nepoata lui tanti ŤClemansať, căsătorită cu Grigore Noica, tatăl filosofului. Și Grigore Noica era fratele bunicului meu. Ați înțeles ceva? Mă îndoiesc." La Cioroaica, "conacul avea toate acareturile trebuitoare: curte de păsări, bucătărie exterioară, cu odăi pentru personalul de casă. O clădire cu odăi pentru argați și odaia cancelariei. Un grajd de cai, cu un garaj pentru automobil. O magazie imensă, atelier de fierărie și tîmplărie, remiză pentru batoză și tractor, chelărie, în colțul depărtat o
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
ŤClemansať, căsătorită cu Grigore Noica, tatăl filosofului. Și Grigore Noica era fratele bunicului meu. Ați înțeles ceva? Mă îndoiesc." La Cioroaica, "conacul avea toate acareturile trebuitoare: curte de păsări, bucătărie exterioară, cu odăi pentru personalul de casă. O clădire cu odăi pentru argați și odaia cancelariei. Un grajd de cai, cu un garaj pentru automobil. O magazie imensă, atelier de fierărie și tîmplărie, remiză pentru batoză și tractor, chelărie, în colțul depărtat o cocină modernă cimentată, cu incintă betonată, toate clădirile
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
Noica, tatăl filosofului. Și Grigore Noica era fratele bunicului meu. Ați înțeles ceva? Mă îndoiesc." La Cioroaica, "conacul avea toate acareturile trebuitoare: curte de păsări, bucătărie exterioară, cu odăi pentru personalul de casă. O clădire cu odăi pentru argați și odaia cancelariei. Un grajd de cai, cu un garaj pentru automobil. O magazie imensă, atelier de fierărie și tîmplărie, remiză pentru batoză și tractor, chelărie, în colțul depărtat o cocină modernă cimentată, cu incintă betonată, toate clădirile în interiorul gardului, cuprindeau în
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
a ascuns comoara. Se pare că Dostoievski găsise locul din întâmplare, oprindu-se să urineze!). În acest triunghi al patimei ucigașe, ajungem și la clădirea unde romancierul își avea biroul, pe care îl dorea plasat întotdeauna într-un colț al odăii. Aici scrisese el Jucătorul, Crimă și pedeapsă ca și o serie de nuvele, repede, tot mai repede, cu o caligrafie ce o silea pe devotata lui soție să-i transcrie paginile ca să le facă lizibile (celebra viteză de scriere a
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
infinit? Corpul când de alt corp este înlănțuit, fluid, dizolvat, zboară spre originile ființei, pe care Platon le-a văzut completate: e unu, perfect în doi; și sunt doi în unu. Integrare în pat sau deja în cosmos? Unde sfârșește odaia și-ajunge-n astre? Ce forță chiar din rărunchi ne transportă spre regiunea extremă, eternă și eterată? La delicioasa atingere a clitorisului, totul deja se transformă, străfulgerare. În acest mic țâmburuș al corpului se reunesc și fântâna și focul și mierea. Iar
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
volumul Un fel de patimi, apărut în 2007, la cel de față, Ovidia Babu a trecut un prag al suferinței care i-a limpezit profund scriitura. Lacrima deschide digul sentimentelor, ca un vitraliu prin care îngerii din biserică vin în odaia poetei: "Lacrimile nu sunt toate la fel./ În apele lor, transparente sau groase,/ în alchimii diferite/ poate sta raiul ori iadul" (Alchimiile lacrimii). De la măștile lumii, purtate anterior, la chipul sfâșiat de suferință de acum, pentru care nu mai e
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]
-
din zi în zi mai părăginită, înainte de a se scufunda sub ape în toamna ei cea de pe urmă, perele coapte... Cad grele, cu zgomot. Perele cad și în intimitatea caselor desvelite, din care oamenii au plecat spre alte sălașuri, în odăile al căror tavan e doar cerul - ele cad și peste fortificațiile de cărămidă roșie ale lui Eugeniu de Savoia... Duzii de Damasc au fost și ei transplantați în alt pământ, prielnic firii lor orientale de sabie fină, tăioasă; chiparoșii, migdalii
Ada-Kaleh (1969) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7180_a_8505]