5,630 matches
-
Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului E-atât de liniște în noapte Ș-atât de noapte în cuvânt, C-auzi cum lunecă pe ape, Tăcută, luna de argint. Miroase-a mere în odaie, A lemn de brad și a gutui. Arar, a focului văpaie Sclipește-n fumul albăstrui. Atât de frig e printre îngeri Ș-atât de cald la tine-n gând. E-atât de primăvară-n ceruri Și-atât de iarnă pe
ATÂT DE LINIȘTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1479504819.html [Corola-blog/BlogPost/372944_a_374273]
-
lemne, unde erau ținute și toate uneltele gospodăriei. Îi erau dragi copii casei, i-a ajutat să-i crească de mici, cu ce-i era la îndemână. Acum că s-a dat vacanță de la școală, copiii intrau mai des în odaia lui. Aveau și un interes special, căci acum se găteau pentru mers în banda Jianu la urături de sărbători, de Crăciun și de Anul Nou. Nu concepeau să nu se ducă la urat împreună cu copii din sat de vârsta lor
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_5_ultima_viorel_darie_1393577212.html [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
de-ai lor, se cinsteau și-și povesteau fel de fel de brașoave, se auzi gălăgie mare la poarta dinspre drum: sosise ceata băieților, printre care erau Mihăiță și Mugurel. Îi primiră în casă. Băieții traseră o urătură de răsunau odăile și tinda. Anuța, soția pădurarului, i-a poftit la o masă, repede improvizată doar pentru cei vreo opt copii din ceată. Băieții n-aveau timp prea mult de stat la masă, mai aveau de colindat mult prin sat. - Să nu
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_5_ultima_viorel_darie_1393577212.html [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
paj. Uneori singură se ducea la el deghizată în paj. Byron se îngrozea de-aceste fapte excentrice. Ea ajunse până la aceea că se împrietenise cu cameristul lui, Fletcher, căruia îi scria și-l implora să-i permită să intre în odaia iubitului. Dacă nu avea invitație la seratele unde era prezent Byron, îl aștepta fără jenă afară. Pe Byron acest amor îl irita - în loc să se bucure, el îl blestema. De la o vreme comportamentul Carolinei, extravagant, deveni insuportabil, inclusiv pentru mama ei
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1478647470.html [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
cu fixurile mele Cum umflă vântul, pânzele rebele Și curg din streșini, apele șiroaie Să simt sub pași asfaltul cum se-nmoaie Cum cad din ceruri curcubeie grele Planeta de păcate să se spele Să intru ud la mine în odaie, Să văd cum fuge lumea de potop Și deschizând umbrelele zălude Să-mi cure apa șiroind din clop, Ca din veșmântul unei paparude Să curățească toată răutatea Care-a cuprins din rădăcini cetatea! Referință Bibliografică: Îmi place toamna / Ion Untaru
ÎMI PLACE TOAMNA de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imi_place_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/364509_a_365838]
-
facui eu imediat planul aventurii vieții mele. Odată gata programul stabilit am și adormit, dar aveam un somn ca al iepurilor,ca la primul zgomot, să mă pot trezi. Cum am simțit mișcare prin cameră și pe ăi bătrâni părăsind odaia, cum și eu o zbughii din pat. Am căutat repede, în lada de zestre a mamei, unde ținea hainele ceva mai acătării[ - Cu sensul de mai bune, mai frumoase.], hainele pe care le îmbrăcam de obicei, când mergeam la biserică
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
o „hemoragie de suflet”... După enumerarea de simboluri, finalizată cu „un rând pe crucea din cimitir” (ceea ce la vârsta Domniei Sale e nefiresc să se gândească la așa ceva !), poetul devine trist și dezamăgit că „Ea, opera...” rămâne doar „în colivia din odaie”, ca o bătrânică simpatică „cu ochelarii pe nas,/ rânjind absent la fiece vers,/ legănat de ciutura spartă/ a fântânii crescute înlăuntrul/ ierbii din mine” (p. 119). Scrisul său elegant, nuanțat liric, valoros prin conținut și formă, în sensul de univers
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_vestiarul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Nabat și prin împrejurimi însă nu dădură de acesta. Raportaseră însă că într-adevăr, cel căutat fusese acolo, însă plecase prin oraș și dispăruse fără urmă și fără să fie văzut. Ponțiu Pilat se afla acum împreună cu Iocentus pe terasa odăii de lucru a procuratorului. Priveau peste Ierusalim unde ziua care tocmai începuse părea să fie frumoasă. -Spune Iocentus, ce crezi, cum a reușit să fugă tâlharul? spuse Pilat pe un ton aparent calm. -Am căutat peste tot mărite. Fusese cazat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_7_.html [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
aripi și nimburi, mă vedeau răstignita, Lupta strânsă s-a dat între cei ce aveau Două săbii de foc ce urmau să mă taie. Nu știam de ce eu? De ce, ei mă doreau Altă Ana zidită-ntr-un cer...nu-n odaie... Mă zbăteam într-un trup osândit și inert Tremurând la răceală din coasă... De ce azi? mă-ntrebam căutând să mă iert ... Citește mai mult Osânda Macului roșuAna PodaruPatru oameni au stat la căpătâiul meu,Adunați pe altarul unde eram jertfita
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
eu,Aveau aripi și nimburi, mă vedeau răstignita,Lupta strânsă s-a dat între cei ce aveauDouă săbii de foc ce urmau să mă taie.Nu știam de ce eu? De ce, ei mă doreauAltă Ana zidită-ntr-un cer...nu-n odaie...Mă zbăteam într-un trup osândit și inertTremurând la răceală din coasă...De ce azi? mă-ntrebam căutând să mă iert... VII. SEVA VITELOR- DE- VIE, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. Seva vitelor- de-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
lacrima Ana Podaru Brrr, crapă pietrele-n cărare osândite de-aspru ger, Iarnă asta-i numai țurțuri atârnați de-un colț de cer, Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și vai, Mai trosnește-un lemn în sobă în săracele odăi. Cergile miros a molii-mbălsămate-n naftalina, Caii înhămați la sânii se-opintesc fără hodina, Un țăran cu-o cușma roasa strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastra se arătă un copil îmbujorat... Într-o curte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Viscolul și lacrimaAna PodaruBrrr, crapă pietrele-n cărare osândite de-aspru ger, Iarna asta-i numai țurțuri atârnați de-un colț de cer,Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și vai,Măi trosnește-un lemn în sobă în săracele odăi.Cergile miros a molii-mbălsămate-n naftalina,Caii înhămați la sânii se-opintesc fără hodina,Un țăran cu-o cușma roasa strânge hățurile-n mâini,După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini.La fereastră se arătă un copil îmbujorat...Într-o curte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cu poze vechi de familie au tânjit luni de zile după o mână caldă și iubitoare care să le mângâie coperțile și să le răsfoiască în căutarea tainelor ascunse între paginile lor îngălbenite. Focul în soba mare de teracotă din odaie a înviat și el în această seară de decembrie și duduie vesel trosnind și luminând încăperea cu scânteieri jucăușe. Umbrele lucrurilor s-au trezit din amorțire și prind să danseze fericite pe pereți în penumbra încăperii, laolaltă cu limbile flăcărilor
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1482096139.html [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
putere. Să pui Duh de slavă în duhul de tină, Nimic să nu mă mai doboare, Iar inima frântă s-o-mbraci în Lumină, Să-și caute drumul spre Soare. Privește-mă Tată, fereastra-i deschisă Și zorii pătrund în odaie, Îmi tremură glasul, mi-e inim-aprinsă, Pe față cad lacrimi șiroaie. O, vino degrabă, adu bucuria Ce numai la Tine există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1474832714.html [Corola-blog/BlogPost/371435_a_372764]
-
cu liniște adâncă, Toamna-și înalță a ei rugă Pentru recolte bune, mănoase, S-aducă bucurie-n case. A venit Toamna După atâtea nopți de așteptare, Mi-a bătut și mie toamna-n geam, Ba, mi-a intrat și în odaie Cu parfum de frunze și de ploaie, Dar nu m-a-nduplecat! Am încuiat-o în cămară, Mi-am luat umbrela, Și la plimbare am plecat... Toamnă aurie Toamnă, toamnă aurie Ai ajuns și la câmpie Dezbrăcând culorile Și umplând hambarele. Toamnă
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/File_de_toamna_floarea_carbune_1351580267.html [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]
-
din nou. Nu trecu mult și o servitoare înțelese că în camera prințesei cea mică se petrecea lucru necurat. Adică, fata începuse să mănânce și să bea cât pentru doi și nu mai lăsa pe nimeni să deretice în acea odaie, pe motiv că deretica ea singură. Dornică să se pună bine cu Mustață-Sură, femeia dădu fuga la împărat și îi povesti cele văzute. Săgetat de o bănuială, împăratul se năpusti dpre camera fetei. - Vai și-amar de capul nostru, vine
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
oale uriașe bolboroseau la foc, văzu o arătare cocoșată, cu mâinile arse și fără unghii, care începu să plângă de îndată ce îl văzu. Pe când se gândea că i se păreau cunoscuți ochii aceia ca albăstrelele și părul ca mătasea porumbului, în odaie apăru Vrăjitorul Întunericului. - Mutule, ia leagă-l pe flăcăul acesta! Am poftă să mănânc mâine la cină inimă de voinic! Arătarea se apropie de grădinar, iar acesta rămase uimit să vadă că legătura era doar de ochii vrăjitorului și foarte
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
iubirea-n el transpiră cu pași ușori și tandri, cu ochi semiînchiși, în rotogoale suple, de valsul blând încinși și inima îți saltă, și harpa-ți cântă-n tâmple, și jocu’-mperecherii îl lași să ți se-ntâmple iar în odaia simplă, din două voci divine, a treia se aude, subțire, și ți-e bine căldura e secretul cu care-asculți acuma, din notele albastre cum mai răsare luna când patru mâini adulte în brațe țin odorul, și-n cântecul de leagăn
A MUZICII OCTAVĂ TE-MBIE LA PLĂCERE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432408920.html [Corola-blog/BlogPost/379670_a_380999]
-
lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă de departe era un acaret. Casa, de asemenea, învelită cu șiță, părea arptoasă cu două odăi, cu ferestre mari, cu tindă între odăi, cu prispă și parmalâc. Lângă gardul curții, în colțul pe care îl făcea cu drumul, se afla o fântână, cu ghizdurile de ciment, cu două găleți cu lanț de scripete, cu un jgheab
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă de departe era un acaret. Casa, de asemenea, învelită cu șiță, părea arptoasă cu două odăi, cu ferestre mari, cu tindă între odăi, cu prispă și parmalâc. Lângă gardul curții, în colțul pe care îl făcea cu drumul, se afla o fântână, cu ghizdurile de ciment, cu două găleți cu lanț de scripete, cu un jgheab mare de tot de ciment, întins lângă
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
în care parcă ai zăbovit doar ieri. Poate ai să rămâi uimită de ce timpul face din visele plecate, Și cum au devenit scrum istoriile tăinuite în păcate. Poveștile iubitelor devin basme și ne duc spre hău. Îmi este dor de odaia cu miros de cărți, de trupul tău, De floare crudă și zilele continuu fără de sfârșit, O, femeie, dulce ispită, cât te-am iubit! Nu te-am uitat și umbra ta-n mine se mai ascunde, O, femeie, unde-mi sunt
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
în care parcă ai zăbovit doar ieri.Poate ai să rămâi uimită de ce timpul face din visele plecate,Și cum au devenit scrum istoriile tăinuite în păcate.Poveștile iubitelor devin basme și ne duc spre hău.Îmi este dor de odaia cu miros de cărți, de trupul tău,De floare crudă și zilele continuu fără de sfârșit,O, femeie, dulce ispită, cât te-am iubit! Nu te-am uitat și umbra ta-n mine se mai ascunde,O, femeie, unde-mi sunt
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
îi simt respirația grăbită aburii calzi mă gâdilă, îi simt buzele umede pe rotundul pântecului; în podul palmelor lui îmi cuibărește rotundul feselor ochii lui, lacrimă curgând în lungimea coapselor, nu vrei să fii a mea mă întreabă oglinda din odaie răspunsul se află în miile de țăndări nu vrei să fii a mea mă întreabă fiecare ciob în parte e clipa în care el tocmai mă pătrunde; în timp ce eu de plăcere tremur, părul meu, precum o cortină ne ascunde de
POEM INDECENT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Poem_indecent.html [Corola-blog/BlogPost/360787_a_362116]
-
singur. Eram cu mult înainte față de alți copii, aproape că terminam cartea. Avea de la cine copia toată clasa! Dar se întâmpla des ca ilustrul pedagog, d-l Sheffel, luând o tărie cam mare, să nu poată veni la ore din odaia lui, situată chiar în școală, într-o aripă a ei. Ne lăsa de capul nostru, toată ora. Cei din clasele paralele II-a - IV-a pățeau la fel. Atunci, fiind deja primăvară, cald, ne întâlneam toți băieții în curtea școlii
ÎNVĂŢĂTORUL SHEFFEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1410157794.html [Corola-blog/BlogPost/349420_a_350749]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DOR DE SUFLETUL PERECHE Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului Un curent de aer rece Se prelinge prin odaie; Frigul peste mine trece - Tremur tot scriind pe-o foaie. Sunt cuvinte de iubire Pentru cea care-a plecat Și-a rămas o amintire - Sufletu-mi mi-e ferecat. Ea s-a dus prin gerul groaznic - Tremurând de gol și
DOR DE SUFLETUL PERECHE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1426887378.html [Corola-blog/BlogPost/379783_a_381112]