967 matches
-
superiorii, găsesc plăcere în traiul bun. Nu sunt desigur niște sfinți, dar nici nu păcătuiesc de moarte. La Arghezi, în Cimitirul Buna-Vestire călugării care învie în masă îi găsesc pe confrații lor de peste câteva generații mai dedați cu ale lumii, odoarele rămase fără nestematele originale și pictura murală stricată de intervenții moderniste deșuchiate. Povestirile ortodoxiste relatează diferite miracole și epifanii, apar și convertiri, dar ele sunt prea teziste ca să intereseze cititorul. După 1990, proza ar găsi subiecte suculente în conflictele religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
că întreaga corespondență cu episcopul ortodox al Bucovinei, privitoare la chestiunile ecleziastice provinciale, urma să fie purtată în limba română, prin intermediul concepistului Balș110. Una din problemele ce frământau autoritățile austriece, dar și biserica ortodoxă bucovineană era recuperarea moaștelor, documentelor și odoarelor duse în Polonia de mitropolitul Dosoftei în 1685. În primul rând, împăratul Iosif al II-lea și autoritățile habsburgice sperau că vor putea prelua cumva parte din aceste moșii, în virtutea faptului că în trecut au aparținut moaștelor Sfântului Ioan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe sfârșite... Mâine, poate-și curmă firul, Și-ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul... Jale mi-i de voi mămucă, Și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe-o margine de groapă, Bietul taică-tău m-așteaptă... Tu odorul mamei-n urmă Să te-aduni cu frații-acasă Și să-mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin să-i dai pământul De la Moară, și cu via; Vaca, și-un pogon din Luncă, Lui Mitruș să-i lași zăvoiul De răchiți
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în ogradă. și-i păcat. Că minte are. Asta era doamna Averescu. O sufletistă adevărată. În nici un caz, în cei șapte ani de școală primară, n-am auzit vreo mamă de copil să bombăne că doamna Averescu i-a bătut odorul. Dimpotrivă. le-am auzit pe multe rugând-o : pune bățul pe el, doamnă ! Că eu nu știu ce să mai fac ca să-l dau cumva pe brazdă. Ai auzit, dragă prietene de demult, pe careva vorbind-o de rău pe doamna Averescu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu sec. al XV-lea și au sprijinit arta și ortodoxia Athosului. Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Neagoe Basarab, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, alături de mulți credincioși, preoți și ierarhi, au donat moșii, vii, case, iazuri, odoare și robi. La fiecare pas În cele 20 mănăstiri istorice, sute de chilii, colibe și schituri se vădește dărnicia și generozitatea românească În decurs de cinci secole. Un condei românesc Întârzie să vină să facă cunoscut lumii aportul românilor pentru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o găsești împodobită cu avuturi și odoare ca-ntr o neînchipuită, mândră zi de sărbătoare.“ („Chemare“, Glasul Patriei, 10 decembrie 1957) PETRESCU Gh., prof. dr. „UN MOMENT de largă referință în întregul proces al dezvoltării economice și sociale a țării îl reprezintă Congresul al IX-lea al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
case țărănești, „făcută grosolan din lemne, lipită cu un strat subțire de lut și acoperită cu paie; altarul cel mare e făcut și el din lut, cu oarecare meșteșug, cu icoane șterse, pe pânză sau pe hârtie”. Urmează descrierea unor odoare și odăjdii, a clopotniței cu două clopote etc. Parohul era un ungur secui, Mihail Rapczon (Rabcsonyi sau Rapezon Mihály), om simplu, fără carte, bețiv de frunte („potatorem optimum”), aflat veșnic în ospețe („et indefessum lusorem atq(ue) Cantorem”). În Însemnări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
haiduci. S-a dusă iar la Bacău, la pictor și i-a spusă nemulțumirea lui. Să știi, moșule, ia zisă pictorul, că bărbieritul ăsta la așa sfinși te mai costă 500 lei. Zisă și făcut. Icoanele sunt și astăzi între odoarele bisericii din Lunca. Preoții care au slujit la bisericile din comuna Filipeni nu au avut nimică spectaculosă în activitatea lor spirituală. Într-un timp îndelungat, secolele XV-XVIIXIX, preoții de pe la bisericile sătești, dar și de la curțile boierești, aveau o pregătire îndoielnică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de transfer în două etape a Tezaurului către Moscova, din cele adunate la Iași de către Constantin Conțescu și publicate de M. Gr. Romașcanu. Documentele în totalitatea lor conțin detalii asupra conținutului Tezaurul (1740 de lăzi) - stocul metalic, bijuteriile Reginei Maria, odoare de preț bisericești, tablouri pictate de pictori români și străini, documente vechi și cărți bisericești unicate. Tendința rusă/sovietică față de unele zone teritoriale europene, în care se încadrau și Țările Române/România, de a le necocoti și sfida are o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
numai ele valorează azi 8.800.000 $ S.U.A. Iată de ce nu putem avea decât o imagine relativă, în cifre, a valorii Tezaurului B.N.R., Tezaur ce constituie doar o parte a averilor evacuate. Dacă ne-am referi, de exemplu, la bijuterii, odoare bisericești, a căror lucrătură și ornamentație cu pietre prețioase era cu totul deosebită, valoarea lor reală n-a fost niciodată estimată corect, nici atunci, nici mai târziu. În aceeași situație se află și tablourile marilor pictori români și străini, absolut
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ordinului Marelui Cartier General No.30/11 octombrie 1916, prin care Dl. Tzigara-Samurcaș este însărcinat a transporta Tezaurele mănăstirești, ne-am întrunit în Archondăria Sfintei Mânăstiri Slatina, județul Suceava, și după ce am deschis ascunzătoarea din peretele Paraclisului Sf. Nicolae, unde odoarele erau ascunse, am ales ca mai de preț următoarele odoare, pe care delegatul guvernului le-a ridicat spre a le duce la loc de siguranță în mod provizoriu. Aceste obiecte sînt: A.Din Biserica mare: 1. una perdea cusută cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care Dl. Tzigara-Samurcaș este însărcinat a transporta Tezaurele mănăstirești, ne-am întrunit în Archondăria Sfintei Mânăstiri Slatina, județul Suceava, și după ce am deschis ascunzătoarea din peretele Paraclisului Sf. Nicolae, unde odoarele erau ascunse, am ales ca mai de preț următoarele odoare, pe care delegatul guvernului le-a ridicat spre a le duce la loc de siguranță în mod provizoriu. Aceste obiecte sînt: A.Din Biserica mare: 1. una perdea cusută cu fir de la ușile împărătești; 2. perdeaua mare cusută cu fir
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a transporta Tezaurele mănăstirești, ducându-le provizoriu la loc de siguranță, azi, 14 octombrie 1916, de față fiind Cuvioșia Sa superioară și Consiliul Spiritual și Economic al Sfintei Mănăstiri Agapia, județul Neamț, am ales din vestmântăria mare următoarele odăjdii și odoare ce urmează a fi ridicate de delegatul guvernului: 1.Una Evanghelie slavonă din 1646, nr.inv.128, ferecată în argint aurit. Manuscris cu ornamente. 2.Una cruce de chiparos, fără scaun, cu chenar de argint, nr. inv. 100. 3.Un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
10.Două candele vechi de argint, nr. 86. 11.Două cruci de chiparos, una din 1857, nr. inv. 5. 12.Una icoană cusută cu fir „Cina cea de Taină", nr. 43. În afară de acestea, după declarația celor de mai sus, alte odoare vechi neaflându-se, iar celelalte rămânând în buna pază a Mănăstirii, s-a încheiat prezentul proces-verbal de ridicare. Delegatul marelui cartier general, ss. Al. Tzigara Samurcaș Stareța Sf. Mânăstiri Agapia, ss. Epraxia Deneș Consiliul Spiritual și Economic: ss. Epraxia Marinescu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
constatărilor făcute de dl. comandant al Companiei de Jandarmi Neamț și consemnate de d-sa într-un proces-verbal la aducerea la îndeplinire a misiunii încredințate prin înaltul ordin nr. 30 din 10-11 octombrie 1916, am ridicat din Tezaurul Mănăstirii următoarele odoare: 1.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1436, nr. inventar 36. 2.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1512, nr. inventar 36. 3.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1555, nr. inventar 36. 4.Un Panaghier al lui Ștefan cel Mare din 1502
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Cartier al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, autorizat a transporta Tezaurele Mănăstirilor, sosind în acest scop la Sf. Mănăstire Bistrița, județul Vâlcea, de față fiind C.S. părintele ieromonah Eustațiu Andreescu, starețul Mănăstirii, am ridicat următoarele odoare: 1.Un chivot de argint, nr. inv. 3. 2.Două sfeșnice de argint 1756, nr. inv. 4. 3.Două ripide argint aurite de la Constantin Brâncoveanu, nr. inv. 6. 4.O Sf. Evanghelie ferecată argint aurit de la C. Brâncoveanu, nr. inv
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a ridica Tezaurele mânăstirilor, m-am transportat în acest scop la Sf. Mânăstire Horezu, județul Vâlcea, unde P. C. maica Epifania Teodorescu, superioara Mănăstirii, asistată de preotul Matei Aureliu, preot al Sf. Mănăstiri, ne-au predat din visteria Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
inscripția leatului. PROCES-VERBAL NR. 8 Astăzi, 22 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, împuternicit prin înaltul ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916 a transporta Tezaurele Mănăstirilor, am ridicat de la Sf. Mănăstire Arnota, județul Vâlcea, următoarele odoare ce mi-au fost predate de C. S. ieromonahul Eustațiu Andreescu, superiorul Mănăstirii: 1.Un potir argint aurit. 2.Una sfintă cruce ferecată cu argint inscripție cirilică. 3.Una linguriță de argint cu părți aurite. 4.Una cădelniță de argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1.Un potir argint aurit. 2.Una sfintă cruce ferecată cu argint inscripție cirilică. 3.Una linguriță de argint cu părți aurite. 4.Una cădelniță de argint cu inscripție sau cățue. 5.Un disc de argint cu inscripție. Aceste Sf. Odoare, predate de C.S. superiorul nou al Sf. Mănăstiri Arnota, nu au fost încă primite oficial de C.S. de la fostul superior Ghenadie Ionescu. Acest Proces-verbal va servi la predarea averii mânăstirii. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal, făcut în triplu exemplar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
General al Armatei, pe baza Înaltului Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf Mănăstire Tismana, județul Gorj, unde prea cuviosul părinte arhimadrit, Ianuarie Popescu, stareț al Sf. Mănăstiri, mi-a predat din Tezaurul Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Una candelă argint aurit în parte, de la Matei Basarab, din anul 7158. 2.Un chivot argint aurit din anul 7179. 3.Un chivot argint aurit din anul 1671, una cruce lipsește. 4.Două ripide argint aurit din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Înaltului Ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf. Mănăstire Dintr-un Lemn din județul Vâlcea, unde cuvioasa maică Varvara Dumitrescu, superioara, asistată de maica Filofteia Dumitrescu și de maica Anisia Bărbulescu, ne-au predat următoarele odoare și odăjdii: 1.Două Evanghelii ferecate în argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ferecate în argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația maicilor mai sus amintite, alte odoare și odăjdii de preț și vechi nu se mai află în Mănăstire. Drept care s-a încheiat prezentul Proces-verbal în triplu exemplar, din care unul s-a lăsat la Sf. Mânăstire. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Superioare Mănăstirii, ss
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Râmnicului Noului Severin, unde, asistat de părintele director al Cancelariei Episcopale, econom P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1.Două epitrahire brâncovenești, unul pe mătase roșie cu 8 nasturi argint aurit, altul pe catifea roșie cu 8 nasturi argint aurit, inv. nr. 157. 2.Una bederniță de atlas roșie cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
limpede și cu inimă bună, ne-a hărăzit însă și grele încercări. Începând acum o viață nouă, ca Iov pe care l-a binecuvântat Domnul după dureri, să ne strângem rândurile și să avem în cugetul nostru, ca pe un odor prețios, gândul că, de azi înainte, limba și cultura noastră una sunt nedespărțite. Cum a glăsuit și poetul-prooroc: „Români din patru colțuri, acum ori niciodată, Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri !” Scriitorii din România, Ardeal și Bucovina: Mihail
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Române, care exprimă voința și interesele întregului popor, este convins că acest act prietenesc va fi o contribuție importantă a colaborării frățești, de nezdruncinat, dintre popoarele sovietic și român“. Partea a III-a MĂRTURII 1. Al. Tzigara-Samurcaș: Trista soartă a odoarelor mănăstirești Mulți, față de situația gravă, părăsiseră țara, deși sub presiune tot mai mare viața își urma cursul. La 28 sept., Louis Basset, secretarul regelui Carol I și casier al Societății de Geografie, de la înființarea ei, plecă în Elveția, patria sa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]