893 matches
-
mai multă vreme de nimic, în așa măsură încât orice perseverență i se părea de ne înțeles. Un altul, despre care am vorbit deja, a fost un soi de insensibilitate care nu-i stârnea firea nici la cele mai ucigașe ofense și nici la cele mai primejdioase; și cum principiul și impulsul urii și al prieteniei, al recunoștinței și al răzbunării sunt aceleași, și cum acest impuls îi lipsea, urmările erau nenumărate și vătămătoare. Era peste măsură de timid, știa asta
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
progenitura. Ceea ce se reflectă are suport organic, localizat în creier. O teză care a ajutat și a condus decisiv la înțelegerea și explicarea psihicului în raport cu mediul înconjurător, ca făcând parte din natură. Este o interpretare care a adus o adevărată ofensă la adresa concepțiilor de până atunci, care puneau reflectarea psihică doar pe seama activității abstracte a minții, doar pe seama "puterii divine" a acesteia. 3. Anatomia funcțională a sistemului nervos Charles Bell și François Mangedie Unul din naturaliștii de marcă, care s-au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
geamurile, să se împingă în ușă pentru a o rupe și să amenințe că dau foc. Ar fi prea lung și prea plictisitor, monseniore, să vă mai dau și alte amănunte. Singurul mod, monseniore, de a ne răzbuna pentru această ofensă ar fi să instalăm o garnizoană bună [...]. Am face dreptatea pe care am vrea-o și i-am face să le fie frică de un regim de fortăreață, de pierderea privilegiilor lor și de mutarea parlamentului. Ar veni întruna după
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
elegant, cum e văzută de la Paris. Tipicul acestei retorici poetice culminează în strofa: « Și să cresc în capitala Isauriei latine, Unde-n loc de sanctuarul Arthemisei Munychie Să-mi aprindă admirarea de splendorile creștine Sfinții din Mitropolie! Imaginați-vă ce ofensă pentru superbul poet neopăgân să n-aibă el la București altarul Dianei, unde să se închine și în schimb, ah! sfinții aceștia din Mitropolie!... Într-adevăr, mai rar un așa crud destin! în realitate, Duiliu Zamfirescu nu e atât de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
perioada. În sate și în micile orașe ea simboliza tăria și severitatea ordinii de stat. Reclamațiile sosite la comisia germano-italiană, investită cu controlul conflictelor naționale ivite în teritoriile maghiare și române ale Transilvaniei, îi ținteau, în mare parte, pe jandarmi. Ofensa suferită de cele mai multe ori era duritatea: căutându-se arme (sau manifeste) - eventual refugiați de prin alte părți - nu o dată oamenii au fost brutalizați, sau, în cel mai bun caz, pălmuiți. Au fost cazuri în care unii fuseseră bătuți atât de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
simularea este creație, iar disimularea este negație. o trăsătură negativă îcondamnabilă pentru ceilalțiă, să maschezi fără ca neapărat să dovedești contrariul. Ascunzi egoismul tău fără să joci rolul altruistului, ascunzi frica să faci acte demonstrative de curaj. Simulantul se află în „ofensă”, iar disimulantul în „defensivă”. Omul este atât o ființă rațională cât și sensibilă și-și cunoaște slăbiciunile și așteptările celorlalți față de sine, încearcă, și de multe ori de-ran-jea-ză mai mult decât minciuna, vor alege minciuna. Cei care nu procedează așa
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
vor descătușa? Putem noi cere aceasta în special împăratului Napoleon, lui, care și-a manifestat cu tărie simpatia sa pentru ideea care acum i s-ar cere să o reprime cu violență, nu i s-ar aduce prin aceasta o ofensă? Există mai multe feluri de lanțuri pentru o conștiință mândră.” De altfel, împăratul Napoleon al III-lea a fost primul conducător care, prin mesajul ministrului său de externe, trimis lui Cuza la câteva zile după alegerea ca domn la București
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
tocmai pentru că-și permite luxul de a îmbrățișa emoțional o ideologie, un sistem de idei. El are o poziție deja clară. Un vis al său din care nici cea mai infamantă realitate nu-l smulge. Încasează cu toptanul: deziluzii crunte, ofense, marginalizări, excluderi, pedepse nemeritate. Nimic însă nu-i smulge filtrul roz prin care interpretează el lumea. El iubește revoluția! El vrea să se jertfească pentru țara lui, pentru Rusia, ar fi aberant să existe o lume a umilinței, a lipsei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mai frământatului teren aferent. Podul respectă violența elementară a vâltorii de dedesubtul lui, lăsând-o să treacă netulburată; numai astfel primește, la rându-i, drept de trecere pe deasupra ei. Dar deferența nu inhibă sfidarea, ci doar o ghidează razant cu ofensa: saltul construcției le redefinește domeniile, scindându-le. Un punct de sprijin vizavi e abia de găsit prin tatonări, așa cum marile viituri țin să-i reamintească periodic cu jocul lor catastrofic. A trece prea departe de vâltoare ar mări considerabil costurile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu onoarea cavalerească, cu obiceiul celor de atunci de a stoarce admirație socială și stimă de sine din operația de cotonogire a celorlalți. El cere imperios Încredere, crede că e dreptul lui să o obțină prin orice mijloace, consideră o ofensă dorința celorlalți de a-i limita tentativele de expansiune. N-are nici o considerație pentru părerile celorlalți, pentru dreptatea lor sau dorințele lor. E o natură primitivă, o structură necizelată, rămasă În stare brută, nu e preocupat decât de dorințele și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nota și abordează flirtul într-o manieră burlescă. Geneviève este măritată de trei ani cu Henri Destourelles, un afacerist. Tânăra femeie e măcinată de o bănuială, de o vie presimțire că într-o bună zi soțul ei îi va aduce ofensa de a o înșela. Iată de ce își luase măsuri de precauție: odată cu certificatul de căsătorie, neliniștita soție își pusese soțul să semneze un bilețel pe care scria: Dacă se va întâmpla vreodată să-mi înșel nevasta, are permisiunea mea să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
concentrare, martiriul oamenilor transformați în schelete, în simple "oase goale", asemenea unor Hristoși răstigniți. El face trimitere la criza spirituală prin care trece Sofia, la pierderea credinței în Dumnezeu și la dorința ei de a-i aduce, din răzbunare, o ofensă supremă. El exprimă de asemenea dorința refulată pe care i-o trezise Dürrfeld, intensa culpabilitate pe care o simțise atunci, și care fusese reactualizată, amplificată în lagărul de concentrare de sentimentul ei că, lucrând pentru Rudolf Höss, făcuse un pact
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
murit 8 oameni și au fost răniți vreo 30, toți pakistanezi aflați, întâmplător, prin preajmă. Se crede că atentatul este urmare a republicării, în unele ziare din Danemarca, a celebrelor caricaturi cu profetul Mahomed, pe care musulmanii le consideră o ofensă gravă adusă islamului. Întâmplarea, banală, de altfel, dacă ținem cont de seria nesfârșită de astfel de atentate din ultimii ani, a repus în discuție relația dintre fundamentalism și terorism. Se înțelege că este vorba, aici, de fundamentalismul islamic, pentru că fundamentaliști
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și i-aș lua liniștea ? - III 9). Cei din jur descifrează caracterul reginei. Agamemnon observă că ea și-a păstrat violența bizară din tinerețe (Avea și pe vremuri dorințe ciudate și neașteptate răzbunări - II 13), știe că nu va ierta ofensele ce i-au fost aduse (Nu ai fost niciodată impasibilă când erai jignită - III 8) și e conștient de puterea ei de manipulare (face din el orice - III 13). Egist înțelege că ea i-a spus lui Agamemnon de trădarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
săptămână cu el. Ideea își croi drum și șeful de gară izbuti să-l convingă pe funcționarul însărcinat cu coletele să nu refuze acest pachet ceva mai special când va sosi clipa. În ziua plecării, Nel îi puse o lesă, ofensă pe care până atunci Hector n-o îndurase, dar se resemnă cu condiția ca fetița să rămână cu el. Călătoriră împreună, în vagonul poștal, iar Caterina, singură, într-un compartiment de pasageri. Vreme de câțiva ani, până în 1944, când familia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în prezent. Trebuie remarcat însă că, pe de altă parte, curentul hollywoodian principal este în mod sever limitat în măsura în care el încearcă să promoveze poziții sociale critice și radicale. Filmul hollywoodian reprezintă o întreprindere comercială care nu dorește să aducă vreo ofensă publicului prezentîndu-i vreo atitudine radicală: astfel, el încearcă să cuprindă reprezentări de clasă, de sex, rasă și sociale din cadrul reprezentărilor stabilite și acceptate. Radicalii sînt, ca urmare, excluși din cinematografia hollywoodiană sau, dacă nu, sînt constrînși să facă compromisuri pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atitudine extrem de agresivă față de liberali. La descinderea făcută la locuința lui Brătianu de la Iași, Cancicov a răvășit toată casa, a căutat prin toate colțurile, pînă și sub saltelele paturilor, ca să găsească ceva compromițător. Familia Brătianu n-a putut uita această ofensă. După război, Cancicov, devenit liberal, aspira să intre în guvern. Tătărăscu, știind că o numire a lui Cancicov ar supăra familia Brătianu, a rezistat un timp. La insistențele continue ale lui Inculeț, a cedat și l-a făcut, la o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
păcătosul ăsta de ulcer! Femeia asta, însă, mi s-a părut prea frumoasă ca să-i pot purta pică în vreun fel! Cetățeanul Eugen Barbu își dă-n petic, observ, fiindcă nu toți cei pe care-i "judecă" (domnu Priceputu'!) merită ofensele dumnealui! Deh! și dehu'! Am datorii, sînt un fel de sărac, dar citesc și uit! Îi doresc multă sănătate tatălui Iolandei! Îmi pare rău că nici la voi nu-s toate-n ordine! Sigur, cînd vin la Iași o să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
să-și bată joc de el, să-l facă de râs Înaintea tuturor. Un adevărat gunoi! Tatăl ei e Într adevăr de neam, dar pe maică-sa n-o știe nimeni. și pe deasupra iubește un negustor, un simplu negustor! Ce ofensă! Chiar dacă e un negustor bogat, tot ofensă e, și nu poate rămâne nepedepsită! — Lasă-mă să ghicesc. Bastarda e cumva o rubedenie a Împăratului? Poate că trăiește chiar aici la Curte? Nu, nu se poate, pe cele de aici le
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-l facă de râs Înaintea tuturor. Un adevărat gunoi! Tatăl ei e Într adevăr de neam, dar pe maică-sa n-o știe nimeni. și pe deasupra iubește un negustor, un simplu negustor! Ce ofensă! Chiar dacă e un negustor bogat, tot ofensă e, și nu poate rămâne nepedepsită! — Lasă-mă să ghicesc. Bastarda e cumva o rubedenie a Împăratului? Poate că trăiește chiar aici la Curte? Nu, nu se poate, pe cele de aici le cunoaștem! Trebuie să fie În altă parte
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
s-a hrănit nu numai critica literară - ilustrată și ea de spirite de excepție! -, dar și pături largi ale populației care găseau În cărțile noastre - când ele erau „curajoase și curate” -, un rar sprijin În lupta zilnică contra minciunilor și ofenselor oficiale. E adevărat, noi, cei ce Îndrăznim a afirma că am „creat valoare literară” Înainte, e adevărat că a trebuit să ne „adaptăm” Într-un fel sau altul - după epocă și după propriile noastre energii și forțe morale! Și aceasta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
principat, fără Banat, Crișana și Maramureș — insistând de acum Înainte asupra unei depline egalități politice). Punctul culminant l-a constituit mișcarea „memorandistă“ din 1892, când o numeroasă delegație s-a dus la Viena pentru a prezenta Împăratului plângerile românilor. O ofensă pentru unguri: românii ar fi trebuit să meargă la Budapesta, nu la Viena (chiar dacă Împăratul Austriei și regele Ungariei erau una și aceeași persoană!). Procesul memorandiștilor, desfășurat la Cluj În 1894, s-a soldat cu mai multe condamnări la Închisoare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost terminată, și pe dinăuntru, de noul regim. N-a avut sorți de izbândă oferta unui miliardar american care ar fi vrut să o cumpere și să instaleze În ea un cazino. Unora li s-a părut chiar o ofensă adusă națiunii române. Dacă era a poporului, trebuia să rămână a poporului! Chestiune de gust: sunt români care consideră palatul o monstruozitate, dar altora le place. Ce s-ar putea spune: și turnul Eiffel a părut oribil la Început. Așa că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
specific. Grădina emblematică a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos, peștele aflat în apropierea fetei de măritat își face o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că peștele paște sau, în alte colinde, are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alte diferite scrisori private adresate lui Marco Carafantoni în ASPt, Documenti vari, 22. 64 Salvi, Historie, cît., ÎI, p. 466. Cu toate ca motivația pentru asasinarea lui messer Mariano a fost o răzbunare personală, moartea acestuia nu putea fi interpretată decât că ofensa la adresa lui Lorenzo Magnificul . 65 F. Ricciardi, Ricordi storici, în A. Chiti (ediție îngrijita de), Pistoia, Pacinotti, 1934, p. 54; I. del Bădia, "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48; și ASF, Balìe, 43, fol. 204v
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]