1,573 matches
-
care și-au înmormântat morții în acest cimitir a făcut ca multe din urne sau vasele adiacente să nu fie întregi sau diversificate ca formă, în condițiile în care sunt cunoscute multiplele forme de vase realizate în epocă de meșterii olari daci. Același lucru putem spune și despre lipsa, în necropolă, a unor urne cu capac, special realizate pentru aceasta, așa cum am observat, de exemplu, la Gabăra-Moldoveni. Printre vasele urnă descoperite în această necropolă am putut identifica cinci tipuri, deosebite doar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în diferite zone ale defunctului-la cap, în zona umărului stâng se afla un vas borcan din pastă ciment, cu corpul bombat, fundul drept și gura evazată și rotunjită, pe umăr, ca decor, prezintă două linii adâncite, paralele-orizontale, realizate la roata olarului. În zona bazinului, tot pe partea stângă, se afla un al doilea vas, de asemenea din pastă ciment, lucrat la roată, cu corpul bombat, gâtul scurt și buza rotunjită și evazată. Alte două vase, de data aceasta din pastă fină
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la o cană, cu un decor realizat cu rotița dințată-129/2, formând romburi sau triunghiuri în interiorul cărora sunt realizate cercuri concentrice, decor delimitat la partea superioară de o nervură în relief, iar pe umăr de o șănțuire realizată la roata olarului. Orientarea gropii NNV 61-SSE 29 (Pl. 129/1,2; 190/1-6). Mormântul nr. 44. Reînhumat. Un schelet de matur, într-o groapă ovală, oasele împrăștiate pe partea de est a gropii. În partea de vest s-au păstrat câteva oase
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
exterior, buza dreaptă, rotunjită; vas borcan-138/7, 206/5, cenușiu, din pastă ciment, zgrunțuroasă, lucrat la roată, fundul plat, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor răsfrântă la exterior și rotunjită. Pe umăr are câteva striații orizontale, realizate la roata olarului; cană cenușiu-cărămizie-139/1, 206/3, lucrată la roată, fundul inelar, nu prea pronunțat, corpul bombat, gâtul lung-cilindric, buza dreaptă-rotunjită. La baza gâtului o nervură în relief. Nu are toartă; vas borcan-139/2, 206/6, cărămiziu, lucrat la mână, fundul plat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Orientat cu capul V 48 și picioarele E 16. Ca inventar a avut în zona picioarelor un vas borcan-139/4, din pastă ciment, fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt, buza evazată și rotunjită. Pe corp are striuri orizontale de la roata olarului. În vas au fost găsite câteva fragmente de pietricele și câteva mărgele (Pl. 139/4-6; 207/2-5). Mormântul nr. 61. Reînhumat. Oasele strânse cu grijă și aranjate într-o groapă dreptunghiulară cu colțurile rotunjite. A fost descoperit la adâncimea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte, unul de incinerație în urnă - M. 46 și trei morminte de înhumație - M. 14, 48 și 60. Tipul 4. Vas borcan cu corpul bombat, globular, fundul drept, bine profilat, decorat pe umeri cu două nervuri adâncite, realizate la roata olarului, gâtul scurt, buza evazată oblic și îngroșată. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 24 (Pl. 119/2). Vase asemănătoare au fost descoperite și în necropola de la Mihălășeni, incluse în tipul 2b și la Bârlad-Valea Seacă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
incinerație, constituind chiar urna în care au fost depuse rămășițele de la cinerare (Pl. 120/4; 177/3,4). Este lucrat din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă în ambele părți - orizontal, cu mijlocul bine marcat de o linie adâncită de la roata olarului, corpul ușor rotunjit, gâtul cilindric și fundul inelar. Are trei torți în bandă, cu duble caneluri verticale, care pornesc de la buza vasului până pe umăr. Analogii în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde este încadrat în tipul 2 de castron cu trei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
incinerați în urne cu sau fără capac. În această necropolă nu s-au descoperit morminte de incinerație în gropi simple. Tipurile de vase care au fost folosite drept urne sunt: vasele borcan sau oalele din pastă ciment, lucrate la roata olarului, castroanele cu trei torți, un pahar și un bol. Adâncimea la care au fost înmormântați cei din categoria celor arși pe rug, este diferită. Un singur mormânt - 51, a avut groapa la 0,40 m, 12 morminte de incinerație au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
erau mai adânci. Cu excepția unor fragmente ceramice lucrate la mână, care fac parte din unele vase borcan caracteristice sec. II-III d. Chr. și a unor fragmente de vase eneolitice, toată ceramica prezentă la mormintele de incinerație este lucrată la roata olarului. Doar oalele sau vasele borcan sunt lucrate din pastă ciment, celelalte aparțin unor recipiente din pastă fină, de culoare roșie sau cenușie. Merită să notăm prezența, ca urne, a unor forme deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, străchinile
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
O singură excepție, observată la urna mormântului de incinerație nr. 14, care avea o puternică urmă de ardere secundară, ajunsă la zgurificare. Această excepție poate fi dată și de faptul că vasul putea să fie un rebut de la cuptorul meșterului olar. Și aici avem de a face cu acel obicei de a se pune în urne sau gropi doar o mică parte din oasele defunctului arse pe rug. Observăm, de asemenea, numărul foarte mic al obiectelor de inventar din mormintele de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
A al sediului din Bacău, str. 9 Mai, nr. 7, intitulată „Civilizația materială și spirituală din zona central vestică a Moldovei din paleolitic și până în evul mediu”. Tot în acestă expoziție este prezentată și o reconstituire a unei roți a olarului, realizată cu ajutorul ceramistului Anton Ciobanu, care este funcțională. ** Macheta dava-ei de la Brad și reconstituirea unei secțiuni Expoziția memorială „Iulian Antonescu” este cea de-a treia expoziție permanentă a secției de istorie arheologie. În anul 2001, la împlinirea a 10 ani
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
active în ultimele decenii ale secolului trecut: Oituz, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț, Frumoasa-comuna Balcani și Răchitoasa. Imagini din timpul procesului de confecționare al acestei ceramici, care a fost în esență de factură utilitară, roata și masa olarului, malaxorul pentru lut și uneltele folosite pentru confecționarea vaselor întregesc prezentarea olăritului. Un capitol aparte în expoziție este consacrat meșteșugurilor legate de prelucrarea lemnului. Pentru început am prezentat câteva imagini legate de lucrul la pădure. Am expus următoarele unelte: topor
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Corabii și bărci la Dubrovnik ulei/carton, ulei/pânză, Portretul scriitoarei Georgeta Cancicov Trandafiri în vas chinezesc ulei/pânză, ulei/pânză, Cultura pământului Păstoritul Vânătoarea și pescuitul Industria casnică țărănească Război de țesut cergi și cergă crudă Masa și roata olarului Prepeleac cu oale Ceramică din județul Bacău Strung de lemn; imagini si unelte pentru Unelte pentru prelucrarea lemnului și obiecte din lemn lucrul la pădure Stanog pentru potcovit animale Piese dintr-un atelier de fierărie din Ghimeș - Făget Interior din
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cucutenieni” ale căror urme și mărturii „zac sub vatra Dăneștilor” și pe care îi evoca cu atâta farmec și duioșie de parcă ar fi trăit între dânșii. Doritorilor, le arăta cum să-și facă oale și ghivece pentru flori fără roata olarului , ca pe vremea lor, cu covrigei din lut moale, puși unul peste altul, nivelați apoi cu degetele umede și apoi băgați în cuptor. Pentru aceste lecții avea lângă casă o movilă de lut curat și humă, dintr-o ruptură a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
e vorbă acuma de la mine, ci așa spunea cu mult înainte marele nostru Iorga : A ciopli o piatră, un gard, un toiag, o lingură, un taler începe a se crede vreme pierdută. Talere se iau de fabrică și rasa vechilor olari meșteri se pierde. Muzeul Buraga asta vrea: ca cei tineri să nu uite și nimic să nu se piardă. Că am spus noi în ,,Dăinuiri... “ : etnograful cu suflet învață a ști că un lucru pe care el din întîmplare, cumva
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tău, dacă nu vei alerga degrabă la credință și la puterea cea nepricepută a celui ce le-a făcut? Dar dacă voiești a te gândi și la cele omenești, ai putea ca să întraripezi câte puțin cugetul tău. Nu vezi pe olari? Cum din lutul cel fără nici o formă ei fac un vas frumos? Nu vezi pe cei ce topesc pământul metalic, cum îți scot pe față aurul, fierul și arama? Nu vezi iarăși pe alții care fabrică sticla, cum transformă nisipul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suportul pe care s-a clădit inițial civilizația europeană. 20 Totuși, anumite bariere naturale aveau să stopeze acest avans (de exemplu Sahara în Africa și Himalaya în Asia). 21 De pildă, de la greci, strămoșii noștri au preluat moneda și roata olarului. 22 Grecii își închipuiau că trăiesc populații mitologice (hiperboreeni). 23 De exemplu, o secetă puternică și prelungită avea să determine migrația hunilor. 24 Deși unele tentative de vasalizare a țărilor române extra carpatice i-au redus, uneori, acest caracter. 25
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
două principii a școlii lui Ioan de Lugio (a se vedea În continuare). Iacob de Capellis susține și el că moderații „spun că diavolul nu este Creatorul, ci Meșteșugarul, deoarece el a modelat materia preexistentă a celor patru elemente așa cum olarul modelează un vas din argilă” (diabolum vero non creatorem, sed factorem dicunt, quia ex praejacente materia quatuor elementorum operatus est, sicut figulus ex luto vas operatur; subl. mea)16. Lucifer nu este un principiu lipsit de rădăcini; el a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
casă (9); iscusință(9); talent(9); făurar(8); lucrător(8); deștept(7); lemn(7); lucru(7); descurcăreț(6); om(6); zugrav(6); constructor(5); lemnar(5); maistru(5); muncă(5); profesionist(5); sculptor(5); specialist(5); ciocan(4); creație(4); olar(4); popular(4); profesie(4); artist(3); bărbat(3); expert(3); gospodar(3); inginer(3); înțelept(3); lucrare(3); meșteșugar(3); talentat(3); abilitate(2); admirație(2); arhitect(2); as(2); atelier(2); aur(2); bătrîn(2); calitate(2); cizmar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întreg; jumătate; legat; liber; libertate; lot; lume; lumea întreagă; lună; maron; maroniu; masacru; meleag; metal; doi metri; mizerie; mîncare; moale; morți; moșie; mult; mulțime; munca; murdărie; natura; din el ne-am născut; neatins; nemărginire; nepăsare; nesiguranță; noroios; nutrienți; ocrotit; ogor; olar; orizont; oțel; patriot; pădure; picioare; pierdere; pietre; planete; plantare; plin; ploaie; porumb; prășit; producție; prospețime; puternic; puțin; rai; răsad; regenerare; resurse; reușită; rîmă; rîme; sămînță; scump; secat; semănat; semințe; sens; sentiment; stabilitate; statornicie; strașnic; străin; strămoși; subsol; suferință; suport; șes
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iedera de foc". 18 "Și s-a urât cu cântecul din fluier,/ Cu jalea din câmpii, alăuta/ Vor șerpi cu clopoței, năpârci cu șuier,/ Și nu mai vor nici hora, nici lăuta." 19 "Ca o șoaptă din țărână/ Împrejurul roții olarului/ Venim de departe lovindu-ne./ Nu ne chema, nu ne opri, nu ne opri, nu ne întoarce/ Căci noi suntem de ieri și de ne vei striga, nu vom auzi". Alegoria se vrea încărcată de simboluri încifrate, pentru ca la sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se făcea din pîraiele ce se scurg pe coasta dealului de est. În secțiunea a-IV-a s-a descoperit ,,Poarta pretoria ”. În această secțiune s-au descoperit fragmente de ,,terra sigillata”. Pasta este de calitate fină, de culoare roșie. La Cătunele olarii au imitat vasele de terra sigillata, deoarece aveau lut de calitate bună, pentru producerea diverselor forme ceramice. Un fragment din buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la iveală construcții de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc păstrarea tradițională a motivelor folosite atît de des În ceramica dacică, meșterii olari fiind daci care au conviețuit cu soldații și coloniștii romani. Castrul nu a mai fost locuit de garnizoana romană, dovadă avînd moneda de la Împărăteasa Salonina. Sub Împăratul Gallienus castrul se găsea Încă sub control roman, dar el va fi evacuat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lui contează mai mult decît cea a fetei, considerată bună de măritat din momentul ajungerii la pubertate. Intervenție punctuală în cazul Vladei din satul Rădești, județul Muscel, în vârstă de 30 de ani; ea îl cere de soț pe Ion, olar din același sat, cu care a păcătuit, cu care are un copil. Sentința judecătorului local, Ianache sluger, trimite la prevederile legislative: „pravilele apără a nu săvârși o nuntă ca aceasta, a fi mai mare soția decât bărbatul, ci totdeauna să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Informațiile îi sunt oferite de Gheorghe croitorul, vecin de prăvălie cu sus-numitul timp de șapte luni, acolo la țarigrad. Odată venit în București și stabilit în mahalaua Lucaci, Gheorghe este căutat și chestionat de soția părăsită. Radu negustorul din mahalaua Olari completeazăză, povestindu-i soției cum l-a văzut pe Mihai cu șalvari, turban și în tovărășia unor turci la Crâm (în Crimeea), într-o cârciumă, atunci când a făcut popas împreună cu alținegustori. Ce poate face o femeie în această situație? Zi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]