1,007 matches
-
psihologii califică în general halucinațiile ca fiind psihosenzoriale. Dat fiind faptul că halucinațiile psihosenzoriale sunt trăite cu un realism egal cu al acelora ce își au originea în lumea materială, ele pot fi la rândul lor de ordin vizual, auditiv, olfactiv, tactil sau gustativ. Pentru subiectul în cauză halucinațiilor vizuale se manifestă prin perceperea de obiecte, de animale sau de personaje care nu au nici o existență în exteriorul său. Este de notat că aceste obiecte, animale și personaje au aproape în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de zgomote, sunete sau voci pe care nimeni, cu excepția individului care trăiește această experiență, nu le poate auzi. Majoritatea acestor percepții sonore au o natură ce crează neliniște, la fel și senzațiile aparent reale când cineva este victima unor halucinații olfactive sau gustative. Un individ căzut pradă halucinațiilor tactile are impresia că este atins, înhățat, busculat, chiar agresat de diverse obiecte sau persoane pe care le vede în imaginația sa. Psihozele halucinatorii se întâlnesc la indivizi care, datorită unor tulburări psihice
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Protecția culturilor agricole și silvice: a) amplasarea, de către proprietarii sau deținătorii culturilor, în zona agricolă sau silvica periclitată, a unor instalații de alarmat vânătul, sperietori fixe sau mișcătoare, precum și a altor dispozitive sau aparate ce produc efecte vizuale, fonice sau olfactive permise de lege, puse la dispoziție de gestionării fondurilor de vânătoare, cu ajutorul cărora să se alunge sau să se împiedice pătrunderea animalelor sălbatice în interiorul ei; ... b) asigurarea unei paze corespunzătoare de către deținătorii unor asemenea bunuri, împreună cu gestionării fondurilor de vânătoare
ORDIN nr. 567 din 22 iunie 1999 pentru aprobarea Normelor privind protecţia culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vanat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128736_a_130065]
-
Protecția culturilor agricole și silvice: a) amplasarea, de către proprietarii sau deținătorii culturilor, în zona agricolă sau silvica periclitată, a unor instalații de alarmat vânătul, sperietori fixe sau mișcătoare, precum și a altor dispozitive sau aparate ce produc efecte vizuale, fonice sau olfactive permise de lege, puse la dispoziție de gestionării fondurilor de vânătoare, cu ajutorul cărora să se alunge sau să se împiedice pătrunderea animalelor sălbatice în interiorul ei; ... b) asigurarea unei paze corespunzătoare de către deținătorii unor asemenea bunuri, împreună cu gestionării fondurilor de vânătoare
NORME din 22 iunie 1999 privind protecţia culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vanat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128744_a_130073]
-
Protecția culturilor agricole și silvice: a) amplasarea, de către proprietarii sau deținătorii culturilor, în zona agricolă sau silvica periclitată, a unor instalații de alarmat vânătul, sperietori fixe sau mișcătoare, precum și a altor dispozitive sau aparate ce produc efecte vizuale, fonice sau olfactive permise de lege, puse la dispoziție de gestionării fondurilor de vânătoare, cu ajutorul cărora să se alunge sau să se împiedice pătrunderea animalelor sălbatice în interiorul ei; ... b) asigurarea unei paze corespunzătoare de către deținătorii unor asemenea bunuri, împreună cu gestionării fondurilor de vânătoare
ORDIN nr. 567 din 22 iunie 1999 pentru aprobarea Normelor privind protecţia culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vanat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128743_a_130072]
-
Protecția culturilor agricole și silvice: a) amplasarea, de către proprietarii sau deținătorii culturilor, în zona agricolă sau silvica periclitată, a unor instalații de alarmat vânătul, sperietori fixe sau mișcătoare, precum și a altor dispozitive sau aparate ce produc efecte vizuale, fonice sau olfactive permise de lege, puse la dispoziție de gestionării fondurilor de vânătoare, cu ajutorul cărora să se alunge sau să se împiedice pătrunderea animalelor sălbatice în interiorul ei; ... b) asigurarea unei paze corespunzătoare de către deținătorii unor asemenea bunuri, împreună cu gestionării fondurilor de vânătoare
NORME din 22 iunie 1999 privind protecţia culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vanat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128737_a_130066]
-
părțile contractante care acceptă să înregistreze mărcile tridimensionale sunt obligate să aplice prevederile prezentului tratat acestor mărci. ... b) Prezentul tratat nu se aplică mărcilor holograme și mărcilor care nu sunt alcătuite din semne vizibile, în special mărcilor sonore și mărcilor olfactive. ... (2) [Tipuri de mărci] a) Prezentul tratat se aplică mărcilor referitoare la produse (mărci de produse) sau la servicii (mărci de servicii) ori în același timp la produse și servicii. ... b) Prezentul tratat nu se aplică mărcilor colective, mărcilor de
TRATAT din 27 octombrie 1994 privind dreptul marcilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136195_a_137524]
-
Capacitatea de muncă pierdută E. BOALĂ LEDDERHOSE. DEFICIENȚĂ DEFICIENȚĂ Capacitatea de muncă Capacitatea de muncă pierdută B. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă asociată cu │70-80% │total, cu posibilitatea INCAPACITĂȚI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXĂ 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care apar în diverse afecțiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului. (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori orbito-frontale, fracturi de bază
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
muncă pierdută E. BOALĂ LEDDERHOSE. DEFICIENȚĂ DEFICIENȚĂ Capacitatea de muncă Capacitatea de muncă pierdută B. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă asociată cu │70-80% │total, cu posibilitatea INCAPACITĂȚI ADAPTATIVE ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXĂ 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care apar în diverse afecțiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului. (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori orbito-frontale, fracturi de bază de craniu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
ÎN BOLILE NEUROLOGICE (ANEXĂ 1) NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care apar în diverse afecțiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului. (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori orbito-frontale, fracturi de bază de craniu, intoxicații exogene (alcool, droguri, tabagism etc.), diabet zaharat, sindrom de hipertensiune intracraniana, migrene, afecțiuni endocrine, alergii ale căilor respiratorii, epilepsii, diverse afecțiuni psihice. Tulburările de miros vor fi
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 0-4%; ■ stenoza bilaterală parțială - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 0-6%; ■ perforația septului nazal, determinând o respirație zgomotoasă sau tulburări trofice ale septului - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 2-4%; ■ tulburări olfactive, datorate unor tulburări morfologice inflamatorii ce împiedică impresionarea petei olfactive sau leziuni nervoase - deficiență ușoară - echivalent de incapacitate de 2-8%; ■ fistula nazala cu scurgere de lichid cefalorahidian - deficiență medie - echivalent de incapacitate 40-49%; ■ rinopatii, diverse cu caracter secretoriu și obstruant
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
parțială - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 0-6%; ■ perforația septului nazal, determinând o respirație zgomotoasă sau tulburări trofice ale septului - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 2-4%; ■ tulburări olfactive, datorate unor tulburări morfologice inflamatorii ce împiedică impresionarea petei olfactive sau leziuni nervoase - deficiență ușoară - echivalent de incapacitate de 2-8%; ■ fistula nazala cu scurgere de lichid cefalorahidian - deficiență medie - echivalent de incapacitate 40-49%; ■ rinopatii, diverse cu caracter secretoriu și obstruant - deficiență ușoară echivalent de incapacitate de 0-14%; ■ ozena neoperata cu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
specific local - - - - - x x - - - Anexă 1.5.1 ----------- la normele metodologice ------------------------ CRITERII SUPLIMENTARE FACULTATIVE - 1 Construcții, aspect general și echipare exterioară - drum carosabil până la poarta pensiunii 3 - semnalizare de la șoseaua principala 2 - situarea într-o zonă nepoluata fonic, vizual sau olfactiv 6 - iluminat exterior 3 - încadrarea în stilul arhitectural cu specific local 7 - izolarea fonica a clădirii 6 - ambianța generală a exteriorului: - aspectul construcțiilor 10 - aspectul anexelor gospodărești 10 - amenajarea spațiilor exterioare (curte, grădină,livadă, spații amenajate în aer liber pentru
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe de vorbire, vorbire întârziată, stereotipii verbale, etc.; întârziere
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fosele nazale (situate în oasele vecine) care sunt cavități pneumatice cu rol de cutie de rezonanță și în menținerea constantă a temperaturii. Deci, cavitatea nazala se împarte în două etaje: unul inferior cu rol respirator și altul superior cu rol olfactiv. Că simt olfactiv, mirosul, este prezent la om dar și la celalte animale (chiar mai accentuat). Mirosul ajuta în reglarea reflexelor secretorii (mirosul de mâncare crește apetitul) și cu rol de a preveni unele pericole (poluare, substanțe toxice). Omul poate
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
în oasele vecine) care sunt cavități pneumatice cu rol de cutie de rezonanță și în menținerea constantă a temperaturii. Deci, cavitatea nazala se împarte în două etaje: unul inferior cu rol respirator și altul superior cu rol olfactiv. Că simt olfactiv, mirosul, este prezent la om dar și la celalte animale (chiar mai accentuat). Mirosul ajuta în reglarea reflexelor secretorii (mirosul de mâncare crește apetitul) și cu rol de a preveni unele pericole (poluare, substanțe toxice). Omul poate distinge mii de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
primare sau fundamentale. Există mirosuri de bază (înțepător, dulceag) sau mirosuri legate de anumite substanțe (miros de oțet ). Pentru a produce miros, substanțele trebuie să fie volatile, adică să emane în aer particule mai mult sau mai putin fine. Acuitatea olfactiva este cu atât mai mare cu cat cantitatea de substanță volatilă este mai mică în aerul proaspăt. 40 Fumătorii au capacitate crescută de a recepta cu exactitate atât mirosurile plăcute cât și cele neplăcute. Există și posibilitatea pierderii mirosului, secundar
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
la recomandarea medicului care o face atunci când există o boală). Dacă senzația de dulce și sărat apare la vârful limbii, pe marginile ei, se simte gustul acru. Ultimul gust (amar) pentru nicotină, se găsește la baza limbii. Că și receptorii olfactivi, cei de gust se adaptează destul de rapid și se inter-conditioneaza între ei. Un alt organ cu rol de analizaror este pielea. Corpul omenesc este acoperit cu un înveliș elastic pe care îl numim piele ( sau tegument) și care îndeplinește o
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
doi, din cauza vecinătății inimii. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferentiindu-se: căile respiratorii superioare (cavitatea nazala); căile respiratorii inferioare (faringe, laringe, trahee, bronhii). Cavitatea nazala cuprinde două etaje: unul superior, olfactiv învelit de mucoasa olfactiva; unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazala de tip respirator. Laringele îndeplinește două roluri: conduce aerul în plămâni; reprezintă organul principal al fonației. Traheea este un organ fibrocartilaginos ce continuă laringele. Partea inferioară a traheei ajunge
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferentiindu-se: căile respiratorii superioare (cavitatea nazala); căile respiratorii inferioare (faringe, laringe, trahee, bronhii). Cavitatea nazala cuprinde două etaje: unul superior, olfactiv învelit de mucoasa olfactiva; unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazala de tip respirator. Laringele îndeplinește două roluri: conduce aerul în plămâni; reprezintă organul principal al fonației. Traheea este un organ fibrocartilaginos ce continuă laringele. Partea inferioară a traheei ajunge în mediastin și se
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
pregătirea sticlei. După detașarea capsulonului, dopul de plută se va extrage lent pentru a se evita ruperea lui sau pentru agitarea nedorită a vinului. Odată extras, dopul dă prima informație despre vinul din sticlă. Ori de câte ori vom scoate un dop , analiza olfactivă este obligatorie. Paharul, separat, pune în valoare și oferă o parte din produs pentru degustare: să aibă obligatoriu picior pentru ca degustătorul să manevreze exclusiv paharul de picior, evitând apariția amprentelor pe pahar, sticla din car e este c onfecționat, să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
priveșt e prin t ransparență spre o sursă de lumină, dar și pe un fond alb. Mai întâi, degustătorul va imprima paharului o ușoară mișcare circulară, apoi îl va apropia ușor de nări aspirând în mod atent și profund. Examinarea olfactivă apreciază calitatea, intensitatea și persistența mirosului. După ce-l va apropia de buze, efectuând prin întredeschiderea acestora și trecerea aerului, degustătorul va simți buchetul vinului pe care îl degustă. Va sorbi din pahar, în același timp apăsând cu limba și mișcându
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe care le primește elevul/sportivul, ca urmare a execuției sale. În funcție de sursele de informație folosite, feed back-ul poate fi: intrinsec și extrinsec. feed-back-ul intrinsec se realizează pe baza informațiilor pe care și le culege elevul/sportivul de la analizatorii: vizual, olfactiv, tactil (feed-back vizual); de la mușchi, tendoane, articulații etc. (feed back kinestezic). Cele două componente ce formează feed-back-ul intrinsec au ponderi diferite în etapele învățării (figura 2) feed-back-ul extrinsec (mărit) se obține pe baza informațiilor pe care le obține elevul/sportivul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
convalescența. Stadiul cataral durează în primele 12 săptămâni și se manifestă prin rinită, laringită, bronșită, conjunctivită. Inițial tusea este necaracteristică. Stadiul convulsiv durează 2-4 săptămâni și se caracterizează prin accese de tuse paroxistică declanșate de excitații laringiene sau bronșice, auditive, olfactive, etc. Stadiile accesului paroxistic de tuse sunt: aura (manifestată prin neliniște), inspirul profund, brusc, urmat de 5-10 secuse expiratorii scurte, spastice, pauza expiratorie, apoi inspirul adânc, prelungit sonor (repriza), asemănat răgetului de măgar și secusele expiratorii. Accesul se încheie cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]