1,092 matches
-
epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI Însemnările muntene despre începuturi sunt foarte sărace și sunt reprezentate printr-un scurt pomelnic de voievozi, greșit și acela. Un călugăr oltean, Mihail Moxa, traducând în 1620 un Hronograf slavon, introduse scurte știri despre români. Un Kyr Gavriil, protul Sfântului Munte, compuse în grecește o viață a Sfântului Nifon în care intră prin natura lucrurilor și elemente istorice despre domnia lui Radu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ia averea peste capul tatălui, înlăturînd pe frați de la dreapta moștenire. LITERATURA FEMININĂ: MARIA BANUȘ, REYMONDE HAN, IGENA FLORU, GEORGETA MIRCEA CANCICOV ETC. Florica Mumuianu cântă prietenia bărbatului cu mâini "grele ca labele de urs", Florica Obogeanu pillatizează în cadru oltean, Maria Banuș scrie o poezie, nu ferită de brutalități, a fetei de "optsprezece ani", în general tactilă, în care se face elogiul "degetelor" picioarelor, albe asemeni cărnii cireșelor, al "tălpilor" care "au învățat... să desmierde", al dedesubtului genunchilor unde "carnea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu romanul Căprioara de smalț. Pentru bogata sa activitate de traducător în 1979 i se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București. Roman remarcabil prin tematică și mediu social, Căprioara de smalț relatează istoria transformărilor sociale și individuale dintr-un sat oltean în perioada interbelică și în primii ani după 1944. Personajul-narator e imaginat ca prototip al ascensiunii într-un meșteșug milenar, olăritul, care prin el se ridică până la artă. Tânărul începe o muncă în care descoperă mari satisfacții și, în ciuda greutăților
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
TINERIMEA OLTEANA, publicație apărută la Craiova, ca bilunar, la 5 martie și la 20 martie 1935, cu subtitlul „Literatura, arta, știința”. În articolul-program, intitulat Cuvânt înainte și semnat de comitetul de redacție, se afirma că T.o. va fi „revista literară pentru
TINERIMEA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290190_a_291519]
-
cineva important... Și pentru că nu le veneau să creadă... mi-au băgat informatori În celulă. A fost pentru prima dată când s-a Întâmplat asta. Primul informator a venit În haine de deținut și s-a recomandat Ion Șarpe. Era oltean, din Craiova, și a spus că e profesor. Prima reacție am avut-o când am văzut ce mănâncă el. Nu-mi venea să cred... Este greu atunci când ești Înfometat de luni de zile să-ți iei ochii de la un castron
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
foamete... Și deținuții se plângeau: „Aaa, ne e foame”... El așa În trecere și-n scârbă: „Și mie mi-e foame”... „Nu ne scoate la aer și avem nevoie de aer.” „Și eu am nevoie de aer.” Și un ziarist oltean, mai obraznic, dacă a văzut că ăsta nu ține cont de nimic și tot repetă... zice: „Domnu’ colonel, eu sunt nebun.”. „Și eu sunt nebun”... „Vă cred!” L-a prins pe picior greșit cu asta... (râde - n.n.) Zice: „Te prind
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la Arhitectură și un consilier regal, unu’ Popovici, restul era preoțime care aproape toată a fost arestată... Erau toți bătrâni, niște epave. Înțeleg că foamea era o problemă majoră, dar cu temperaturile scăzute cum v-ați descurcat? Era un comandant oltean, unu’ Popescu, și ne-a pus cu burta la pământ și zicea: „Băi, aveți ceva de raportat?”. Unu’, că se apropia frigu’, zice: „Noi foc avem?”. „Băi, ai două surse de căldură, bă! Soarele de la Dumnezeu și căldura animalică de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de citit articolul despre Sorescu pe care mi l-a trimis „nenea Jean”. știind că au fost colegi, mă așteptam la o încercare de portret. Articolul e scris însă fără afecțiune, „tehnic”, cu istețime voită (replică la cea a poetului oltean). Lectura lui îmi dă din nou ocazia să mă întreb dacă această lipsă de „sentiment” e un semn bun, de inteligență superioară, sau e simptomul unei carențe sufletești ce obligă la prudență? * În sfîrșit, mai aud pe cineva spunînd: „Sărăcia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din noiembrie 1984, calea Călărași și zona Dudești-Căuzași, cu numeroase monumente de arhitectură civilă din secolul trecut, cartiere tipice pentru evoluția faciesului urban bucureștean. Tăvălugul înnoitor va culca la pământ și în acest cartier alte trei lăcașuri de cult: biserica Olteni, datând de la sfârșitul secolului al XVII-lea, Sfânta Treime-Dudești și Sfântul Ștefan, monument de la 1768, păstrând frumoasa frescă originară care au fost deja trecute de Nicolae Ceaușescu pe lista indezirabililor. Tentaculele Centrului Civic se vor întinde și peste fostul pod
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
latină, Craiova, 1996; Grădina din pustiu, Craiova, 1997; Rana întunericului, Craiova, 1998; Cioran sau Mântuirea prin negare, Craiova, 1998; Sărbătoarea pierderii, postfață George Astaloș, București, 2001; Poeme, Drobeta-Turnu Severin, 2001; Antologia lecturii, Craiova, 2001; Mărturisiri recuperate, Craiova, 2001. Ediții: Poeți olteni (1944-1980), pref. Marin Sorescu, Craiova, 1982; Poezie și umanitate, introd. trad., Cluj-Napoca, 1986 (în colaborare cu Al. Căprariu); Emil Cioran, Pseudopoeme, Craiova, 1999; Slavco Almăjan, Spirala de piatră, Craiova, 2003. Traduceri: Ato Sopov, Nașterea cuvântului, Cluj-Napoca, 1981; Boris Visinski, Curcubeul
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
trebuie să se întoarcă în Craiova. Mereu în așteptarea unei definitive stabiliri în București, D. își trimite colaborările la „Revista literară”, „Gutenberg”, „Analele literare”. La Craiova redactează aproape de unul singur gazeta „Amicul libertății” (1887) și împreună cu Gr. D. Pencioiu, „Revista olteană” (1888-1890, 1892). Ambele publicații se situau în linia „Contemporanului”. Când, în 1890, vine din nou la București, apropierea lui D. de cercurile socialiste apare mai clară odată cu răcirea raporturilor cu Macedonski. Este frecvent prezent în „Adevărul” cu articole antidinastice și
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
în paginile revistei „Izvorașul” (Bistrița-Mehedinți), colaborează cu versuri, articole, interviuri, la „Jurnalul” (Craiova), „Luceafărul literar și critic”, „Conștiința națională”, „Buna Vestire”, „Sfarmă-Piatră”, „Condeiul”, „Tribuna tineretului” ș.a. A alcătuit împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș o antologie a poeților tineri olteni (Album, 1935) și a dat la iveală plachetele Svon de lumini (1935), Jad (1936) și Poezii (1941). Anunța acum și alte volume: Mers de legendă (poezii), Symposion (eseuri) și Recea (roman). În perioada următoare, informațiile asupra lui C. sunt puține
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
poezii, îndeosebi sonete de dragoste, aglomerând nume sonore exotice, ori să scrie versuri pe teme ocazionale, mai ales în preajma primului război mondial. SCRIERI: Majora canamus, București, 1904. Traduceri: Benito Pérez- Galdós, Mariannela, București, [1918]. Repere bibliografice: I.C. Popescu-Polyclet, Antologia poeților olteni, Craiova, 1929, 73-76; Predescu, Encicl., 418. V.D.
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
americani. Aceștia obișnuiesc să agațe la gâtul ogarului care s-a „spurcat la orătănii” un pui de găină mort. Acesta intră lent în putrefacție și îl determină, în timp, pe câine să nu mai poftească vreodată la „fructul oprit”. Țăranii olteni folosesc o tehnică similară de dezvăț pentru a dezobișnui porcii să mănânce păsări de curte. Guthrie a comentat cu gravitate banala tehnică, vorbind despre „efortul câinelui de a scăpa de obsesie”5. Chiar și numai această exprimare sugerează că el
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
norme didactice au fost și sunt rareori respectate în practica instruirii. Ele vor fi probabil chiar abolite de retorica stupidă care însoțește așa-numitele „noi provocări” și „management al schimbării”. Guthrie - și înaintea sa vracii papali, fermierii occidentali și țăranii olteni - știa că acestea din urmă nu sunt decât violentări ale naturii învățării, care induc stres, tulburări și boală, atât la animale, cât și la oameni. Mecanismul general al celor trei modalități de control al habitudinilor a fost descris de Guthrie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Mihail Sadoveanu. Compartimentul publicisticii este acoperit de Alexandru Zagoritz, Ion C. Petrescu-Pion ș.a. Interesant este eseul tânărului doctor în filosofie Mircea Florian, Filosofia și viața. Cu prilejul centenarului mișcării lui Tudor Vladimirescu, I. Al. Brătescu-Voinești face un portret al eroului oltean. Alți colaboratori: M. Mihăileanu, C. Erbiceanu. D.B.
ALMANAHUL ZIARULUI „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285304_a_286633]
-
Aveați dosar bun de vreme ce ați mai fost păstrat în armată și nu v-au epurat, mai ales că luptaserăți contra rușilor. Părinții n-au făcut politică? I. N.: Tata a fost liberal în comuna Bălănești, județul Olt, Slatina. Eu sunt oltean. În sfârșit, la cadre la București, mi se spune că ordinul nu poate fi anulat și că ar trebui să merg în audiență la general. Acolo am prezentat situația. I-am zis generalului că nu pot lichida totul într-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să ne plimbăm un pic. Și zice anchetatorul: "Nici asta n-o recunoști". Și iar bătaie. V-am spus, mi-a dat palma aia, m-a tulburat. "Măi, ia mai spune-mi mie de farmacistul Busuioc 4!" Busuioc era tot oltean și un ofițer extraordinar, era droghist, făcea medicamente. Și de câte ori mă duceam prin oraș treceam pe la dânsul la laborator. Și făcea Busuioc către mine: "Una mică?" - că făcea niște cognac din spirt...! Li se dădea spirt de 90 de grade
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
accesat octombrie 2014. 24 Singurul deținut a cărei perioadă și locuri de detenție s-ar potrivi cu cele ale domnului Țuțu ar fi Andreica Teodor, numai că la ocupație este scris agricultor nu tehnician veterinar, și era din Satu Mare nu oltean. http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20%20detinuti%20 politici/A/A%2002.%20A%28h%29met%20-%20Anger/Andreica%20Teodor%20I/index. php accesat august 2014. 25 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1236, 1996); încă mai negativ e plod ("zeci de cărucioare cu plozi ară spațiul verde", EZ 3375, 2003). Tot decupaje de vîrstă se reflectă în june și mai ales jună - termeni azi exclusiv ironici pentru noțiunile "tînăr", "tînără": "Doi juni olteni au pornit la violat babe" (EZ 1632, 1997); "juna cu fața roșie ca sfecla" (EZ 3375, 2003); "cum se exprima nu de mult la TV o jună" (România liberă = RL 986, 1993); Mireasa colecției Levintza a stârnit ropote de aplauze
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
Originea pură a strămoșilor noștri este contestată. Însă, descoperirile arhelogice vin în ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit că omul de Neanderthal a trăit în urmă cu 100.000 de ani, iar cel de la Creo-Magnon cu circa 35.000. Fratele nostru oltean de la Buciulești, comuna Tetoiu, jud. Vâlcea, pe Valea lui Grăuceanu are o vechime de 1.900.000-2.000.000 ani!!! Descoperirea îi aparține savantului Dardu-Nicolăescu-Plopșor. Cum e posibil?! Așa cum marile popoare ale lumii s-au format în bazinele hidrografice ale
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
Originea pură a strămoșilor noștri este contestată. Însă, descoperirile arhelogice vin în ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit că omul de Neanderthal a trăit în urmă cu 100.000 de ani, iar cel de la Creo-Magnon cu circa 35.000. Fratele nostru oltean de la Buciulești, comuna Tetoiu, jud. Vâlcea, pe Valea lui Grăuceanu are o vechime de 1.900.000-2.000.000 ani!!! Descoperirea îi aparține savantului Dardu-Nicolăescu-Plopșor. Cum e posibil?! Așa cum marile popoare ale lumii s-au format în bazinele hidrografice ale
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
componență satele Raciu, Siliștea și Șuța Seacă, prin reorganizarea comunei Lucieni din același județ. ... (2) Reședința comunei Raciu se stabilește în satul Raciu. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Lucieni are în componență satele Lucieni și Olteni. ... (2) Reședința comunei Lucieni rămâne în satul Lucieni. Articolul 3 (1) Până la constituirea, potrivit legii, a autorităților administrației publice locale în comuna Raciu, rezolvarea problemelor curente se asigură de doi delegați numiți prin ordin al prefectului, cu atribuții de primar
LEGE nr. 546 din 25 noiembrie 2004 pentru înfiinţarea comunei Raciu prin reorganizarea comunei Lucieni, judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163135_a_164464]
-
Dumbrăveni 33. Județul Suceava Centru de îngrijire și asistența Localitatea Pojorâta Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Sasca Mică Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Costana 34. Județul Teleorman Centru de îngrijire și asistența Localitatea Olteni 35. Județul Timiș Centru de îngrijire și asistența Localitatea Varias Centru de îngrijire și asistența Localitatea Ciacova Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Gavojdia Centrul de zi "Îngerii Speranței", cu centru rezidențial de recuperare și reabilitare Localitatea Lugoj Centrul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 29 iunie 1999 - (*actualizată*) privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162470_a_163799]
-
Dumbrăveni 33. Județul Suceava Centru de îngrijire și asistența Localitatea Pojorâta Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Sasca Mică Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Costana 34. Județul Teleorman Centru de îngrijire și asistența Localitatea Olteni 35. Județul Timiș Centru de îngrijire și asistența Localitatea Varias Centru de îngrijire și asistența Localitatea Ciacova Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Gavojdia Centrul de zi "Îngerii Speranței", cu centru rezidențial de recuperare și reabilitare Localitatea Lugoj Centrul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 29 iunie 1999 - (*actualizată*) privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152377_a_153706]