1,306 matches
-
Talpa Iadului”, dragostea plutește ca un fluid indestructibil; ea ne unește, ea ne susține, ea ne salvează viața, ea ne închide ochii în clipa din urmă și trece cu noi împreună dincolo în lumea umbrelor, căci ea este preexistentă și omniprezentă fiind forma perceptibilă nouă a Dumnezeirii, din care prin Geneză și după puterile noastre omenești am primit și noi o infinit de mică parte”. Cu asta, Domnul Pătrașcu a tăcut, și noi deasemeni, meditând asupra celor ce ne relatase dânsul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu accente și evaluări diferențiate, în monografia lui S., la evidențierea unor permanențe adânc unificatoare ale operei. Linii de reconstituire biografică și de profil moral (experiența crucială a războiului, trăsăturile esențiale, deloc îndulcite, ale unui „temperament excesiv”, „încrederea în forța omniprezentă a inteligenței” și „dezgustul față de formele bizantinismului moral”) intră în comunicare cu idei și atitudini angajate în câmpul culturii: „sensul cognitiv al autenticității”, fecunditatea spiritului polemic, concepte ca noocrație, substanțialism, convergențe și delimitări, reacții semnificative față de Henri Bergson și Edmund
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
nu scoți niciodată nimic din ea care să-i aparțină în adevăr"18. De unde reiese că implicatul originalității patronate de exercițiul rațional ține mai mult de o preeminență a gândului logic-inserat asupra strictei acumulări de date, iar condiția unei subiectivități omniprezente a actului pedagogic merită o privilegiere metodică a elementului creativ sau a păstrării contactului aplicativ cu sectorul practicii. Acesta este locul predilect al intervenției conștiinței de sine și astfel se marchează răscrucea unei succesiuni eficiente de momente de înmagazinare a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
desăvârșirii nu devine însă un înlocuitor al constantului efort reflexiv, deoarece chiar personalitatea exemplară nu se poate dispensa, în virtutea abilităților și competențelor dobândite, de o atentă supraveghere a sensului cu care îi sunt investite actele, ea neputând (conform unei deontologii omniprezente în peisajul etic actual) abuza de autoritatea care decurge din prestigiul unui asemenea statut. Dimpotrivă, virtuozitatea în exercitarea propriilor aptitudini păstrează o reflexivitate a obișnuinței și numai în numele acesteia din urmă s-ar putea vorbi de o mecanică automată a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
educației), în vreme ce în știință există o tendință pronunțată de părtinire a laturii teoretice, nu în dauna, dar în justa subordonare a celei practice. Pe această linie, progresiva determinare sintetică a personalității corespunde unei direcții de dezvoltare care privilegiază componenta rațională omniprezentă a profilului etapei actuale, impunând o tipologie umană a excelenței și a implicării. Filosoful existențialist Gabriel Marcel consideră, astfel, dintr-o perspectivă teocentrică modernistă, că "omul care se complace în stadiul veleității" și "ezită să treacă la acțiune, fiind incapabil
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
are un rezervor teoretic în ea (o înclinație spre abstracție sau spre contemplație), care, cultivat în maniera cuvenită, conduce la un tip de succes cognitiv în mare parte străin distribuirii aplicative neutre a inteligenței (devenită instanță operațională rece). Această înclinație omniprezentă aspiră energii afective generatoare de valorizări noetice și plasează opțiunea științifică hotărâtoare și la nivelul predispozițiilor sau al intuiției natural distanțate de luminile unei certitudini atotcuprinzătoare. Nu te poți comporta epistemic pentru a încarna condiția reflectorului pur de realitate, pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de idei, Ceaușescu nu era de acord nici cu nelijarea flagrantă a sindicatelor de către organizațiile de partid; chiar dacă devenise de mult timp derizorie, "muncă de lămurire a maselor" deținea în continuare capacități discursive deosebite, mai ales în ce priveste disimularea omniprezentei sufocante a partidului în centrul activității economice, politice, sociale și culturale: "(...) sindicatele vor constitui, într-adevăr, pentru partid cadrul de desfășurare organizată a consultării maselor, al dezbaterii de către acestea a problemelor dezvoltării noastre economice și sociale. Este necesar că sindicatele
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
a poemului și, decurgând de aici, care sunt ipostazele apariției imaginii într-o construcție pe care se pare că nu o cimentează. Atât în Priveliști, cât și în alte poeme neincluse în volum, din periodice sau manuscrise, imaginea luminii este omniprezentă, chiar dacă în forme diverse ale manifestării sale. Ce dă de văzut această imagine a transparenței prin excelență și, mai ales, care sunt condițiile prederminante ale apariției sale iradiante în stofa poemului, acolo unde ea creează forma inaparentă a trupului poetal
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
normativă, de structurare și sistematizare a unei realități cunoscute îndeobște inductiv. În această privință, el consideră că "punctul de vedere individual, inerent experienței personale a vieții, se rectifică și se dezvoltă într-o experiență universală a vieții" (s.n.). Pe lângă stăruința, omniprezentă la filozoful-hermeneut, de a relaționa partea cu întregul, de aici mai reținem faptul că întregului înțeles în acest caz drept experiență a colectivității i se atribuie o funcție normativă. O dovadă în plus o constituie aici aprecierea că "experiența universală
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu grupe cinamoil și al aplicațiilor acestora, lucrarea poate fi considerată o sursă de informare de interes științic. Și poate se vor găsi printre cititori unii, care fiind pasionați de cercetare, surprinși de faptul că structura de acid cinamic este omniprezentă, vor aborda acest domeniu și de ce nu, vor dori să colaborăm. Autoarea CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ACIDULUI CINAMIC ȘI A DERIVAȚILOR SĂI O varietate de compuși, de la acidul cinamic și până la structuri macromoleculare, reticulate sau supramoleculare, asociată cu o diversitate de
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
în opinia lui Afloroaei, poate fi considerată un "un gen de recunoaștere trăită a alterității necomune, absolute"441. Semnul, istoria și alteritatea absolută sunt coordonatele dimensiunii alterității, cea absolută fiind fundamentul identității și alterității istorice. Ideea alterității absolute 442 este omniprezentă în abordarea lui Ștefan Afloroaei întrucât aceasta determină o nouă perspectivă asupra lumii, care trebuie înțeleasă ca o reprezentare a celuilalt. Argumentul dat de autorul român este legat de faptul că lumea presupune o permanentă raportare la un altul, indiferent
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oferă și cadrul general pentru o mai mare disponibilitat e d e Globalizarea financiară - proces ireversibil fonduri pentru investițiile profitabile. Global iza rea este responsabilă pentru îmbunătățirea calității infrastructurii financi are din economia internă, care, la rândul său, reduce problema omniprezentă a informației asimetrice. Creditorii dintr o economie în curs de dezvoltare se confruntă c u p roblema informației asimetrice mai mult decât într-o economie industrializată. Aceasta este principala cauză a selecției la în tâm plare și a hazardului moral
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nivel) macrosocial/microsocial (A. Țiglea, Sociologie: 75), microagenție de voiaj (Dimitrescu 1995a: 275), microgrupuri sociale (A. Țiglea, Sociologie: 18), minivacanță (Dimitrescu 1995a: 174-179, 257; Dimitrescu 1997, s.v.), (societăți) multiculturale (A. Țiglea, Sociologie: 26, 31), multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler, Autoportret: 22) etc. 4. CUANTIFICAREA GRUPURILOR VERBAL, ADJECTIVAL, ADVERBIAL Construcțiile cuantificate ale grupului verbal, ale grupului adjectival și ale celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în vârstă dintre ele. „Pe masă, chiar aici în centru, era plasat un registru mare, cartonat, noi estimam numărul de vizitatori, plus biletele de intrare, eram obligate să trecem totul în registru. Acum s-a renunțat la acest obicei.” Criza, omniprezentă și ea : „În vara aceasta, numărul de turiști a scăzut la jumătate, chiar și fără registru mi-am dat seama, că doar am ochiul format de atâția ani. Pentru 15 august, o scot și pe Sfânta Filofteia, noi tot pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
apare drept «anacronice» în ochii celor din jur ? Sau mai intervine ceva și din «memoria lungă» a comunismului, atunci când străzile erau pline cu panouri pe care scria «fotografiatul interzis», și obsesia spionului occidental, a celui care-ți dorea răul era omniprezentă ? În treacăt fie spus, tot atunci nu se găseau nici hărți de orientare turistică sau hărți ale orașelor, percepute și ele drept subversive. Totuși, este vorba și de un anumit fel de a fotografia. Pe pensionara cu telefon mobil nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de sânziene, specifice acestui pelerinaj, sunt folosite și în împletirea cununilor care împodobesc racla și icoana Sfântului Ioan cel Nou. Așa cum, la pelerinajul de la Iași, din octombrie, se simte peste tot aroma busuiocului uscat, tot așa aici la Suceava este omniprezentă floarea de sânziene, un simbol al sărbătorii 1. Mă retrag spre locul meu de observație preferat din acest pelerinaj, și anume „podul” de lemn acoperit din fața chiliilor călugărilor, acolo unde dorm, se roagă sau mănâncă pelerinii în timpul nopții de veghe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
soț care lucrează de trei ani de zile în Italia. Acum un an de zile m-am îmbolnăvit de o boală grea”. Iar povestea continuă într-un grafic de rezolvare culminând cu intervenția miraculoasă. și emoție, multă emoție, aceasta fiind omniprezentă în actul de comunicare a miracolului. Exact același tip de relatare poate fi auzită declinată în zeci de variante și în timpul așteptării în rând. Povestiri de acest gen pot fi inserate într-un context sociocultural precis. O minimă analiză a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
decembrie, de Sf. Nicolae. Rămâne de văzut pe viitor, în cadrul unei cercetări mai amănunțite, cum diferențele de nuanță și stil influențează gestul pelerin, contribuind la confortul spiritual și la crearea unei comunități specifice. Miros - miresme Mirosul, sursele de miros sunt omniprezente în cadrul pelerinajului. Tăcută, discretă, ignorată adesea, „aroma” pelerinajului merită să fie luată în considerare. Este dificil de realizat un inventar al mirosurilor și „locurilor” odorifere din cadrul perimetrului pelerinajului. Miros busuiocul și tămâia folosite în timpul ritualului religios, miros florile aduse spre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu alte rețete. Dincolo de distribuția și consumul propriu-zis, se regăsesc vechi spaime și temeri legate de riscul alimentar, de consumul unor alimente a căror proveniență nu poate fi de fapt verificată. Percepția „riscului alimentar” în timpul pomenilor (distribuțiilor de alimente) este omniprezentă, fie că este vorba de indivizii care consumă alimentele sau de cei care le împart. Pentru a elimina temerile, distribuitorii fac tot posibilul de a le prezenta „igienic”, ca și cum teama ar fi împins la acțiune. Am văzut chiar și persoane
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
flămândă și nepretențioasă, și cea a privitorului rece, distant și neimplicat (Ferrières, 2002 : 437). Frica de otrăvurile alimentare este o angoasă permanentă, care nu poate fi explicată întotdeauna rațional, dar care se exprimă prin gesturi, atitudini, repulsie. Iarăși, memoria comunismului, omniprezentă : în discuțiile pelerinilor revenea adesea „legenda urbană” a colivei preparate cu verde de Paris și a otrăvirilor în masă, vehiculată intens și interesat la jumătatea anilor 1980. Frica și dublura sa, nevoia de securitate alimentară, sunt diferit percepute de la un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
memorie cu rădăcini medievale, care ne bântuie mai mult ca niciodată după genocid și care tinde să impună o lectură a trecutului exclusiv prin prisma suferinței, interzicând prezentului și viitorului o speranță hrănită altădată de credință, întotdeauna fragilă, desigur, dar omniprezentă în viața evreilor de ieri? Viața la umbra martiriului Pentru cei care considerau fiecare perioadă istorică drept o nouă verigă într-un lanț nesfârșit de suferințe, Cruciadele căpătau valoarea primei verigi 4. În ochii lor, evenimentele din 1096 și cele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
s-ar împlini prin întoarcerea poporul lui Israel pe pământul său, restabilirea autonomiei sale politice și "adunarea exilaților"ppp. După distrugerea Primului Templu, profeții îi încredințaseră pe exilați că situația lor nu va dura. În Biblie, speranța în viitor este omniprezentă. Isaia și Ieremia profețesc venirea unui rege din neamul lui David, a cărui domnie va fi fericită. Dar, în epoca Primului Templu, iudaismul nu este încă o religie propriu-zis mesianică, iar termenul masiah (Mesia) încă nu are conotația pe care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cei care suferă, adică evreii, și ne-evreii care-i fac să sufere. Și astfel, o dată în plus, această istorie de suferință sustrăgea evenimentul, în speță genocidul, din cursul istoriei, cea făcută din rupturi și continuități, unde nu un Dumnezeu omniprezent orientează devenirea lumii, ci bărbați și femei supuși greșelii. Ortodocșii, sprijinindu-se pe încercările de explicare și/sau justificare teologică a masacrului pe care le dezvoltaseră, nu participă la fel de mult ca laicii la intrarea tot mai manifestă a Holocaustului în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ceea ce s-a întâmplat este imposibil de imaginat și interzis de reprezentat. Chiar dacă opera lui evită, desigur, convențiile Hollywood-ului, ea nu este lipsită de artificii, fără să mai punem la socoteală dramatizarea de sine la care se dedă autorul, figură omniprezentă în film. Pe de altă parte, unii i-au reproșat autorului o manipulare tactică a intervievaților. Iar filmul nu a fost scutit de critici dinspre lumea științifică americană, critici de neînchipuit în Franța, într-atât este aici figura lui Lanzmann
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a fost această suferință pentru a se consolida unitatea grupului și adeziunea lui la iudaism de-a lungul secolului. Dar ea arată și că acest raport privilegiat cu suferința a fost strict regularizat, ca să nu compromită iubirea datorată unui Dumnezeu omniprezent, nici să se substituie lui. De unde rezervele explicite ale corpului rabinic în privința martiriului. Evreul nu trebuia să se îndepărteze de împlinirea îndatoririlor sale religioase, dovadă a fidelității față de Dumnezeu. Iar pentru asta trebuia să trăiască. Firește, tentația martiriului pentru accederea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]