2,025 matches
-
sucomb ca o panteruță cu chef meditativ gelatinos, strangulat de nocturn. Pun pe silence cofeina din zare, pe care o zăresc în zale fioroase. Cofeina mea e o metaforă perfectă a morții, așa cum un colibri e metafora superbă a spectacolului oniric. Florile din glastra mea au cenușă vulcanică în loc de polen. Își întind aripile negre noaptea , pentru a mă îmbrățișa. Merg pe mijlocul străzii, mă simt ca o figură geometrică fără puncte. Vitrinele pe două picioare se plimbă neregulat pe străzi, mustind
UMANU-I UN ORBIT MIȘTO de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340237_a_341566]
-
14-Memoria inimii, analiza istorică, editura Etnograph, 2004 • 15-Cină cea fără de taină, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Eurograph, 2006 • 16-Gh. P. Lăzanu - Viața și faptele sale, monografie, Editura Napoca-Star, 2006 • 17-Cărticica de dat în leagăn gândul, povestiri onirice, editura Viața Arădeana, 2008 • 18-Antologie de poezie românească, poezii de Al. Florin Țene, editura Noul Orfeu, 2008 • 19-Arca lecturii, cronici de carte, editura Semănătorul, 2008 • 20-Prizionierul oglinzilor paralele, eseuri, editura Semănătorul, 2008 • 21-Critică literară, editura Semănătorul, 2008 • 22-Arca frumoaselor vise
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
mai clișeice și artificiale: anglo-saxonul cel bun căsătorit cu o femeie piele-roșie, anglo-saxonul malefic pedepsit de indienii cei buni, înfruntarea finală unu la unu etc. Plus niscai voice over cu recitări din lirica indienilor Pawnee în momentele „poetice”, plus secvențe onirice în care moarta nativ americană levitează la orizontală. Mi-a fost dat să aud, ține-mă, Doamne, că „Dom`le, e mare Iñárritu, e Tarkovsky, ce să mai...”. I-aș spune bipedului care a articulat asta că tânăra soție din
„Reveneala” – o telenovelă Animal Planet () [Corola-blog/BlogPost/339016_a_340345]
-
te-asameni/ Cu floarea albă de cireș,”. Poetul simte nevoia să o înalțe pe femeia visurilor sale, sacralizând-o aidoma trubadurilor medievali: „Și ca un înger dintre oameni/ In calea vieții mele ieși.” Delicata ei ivire lasă bărbatului impresia unei apariții onirice: „Abia atingi covorul moale,/ Mătasa sună sub picior,/ Și de la creștet până-n poale/ Plutești ca visul de ușor.” În mod evident, Mihai Eminescu dispunea de un întreg arsenal de instrumente poetice ale portretizării, căci el trimite la splendoarea sculpturală a
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
corespondență perfectă cu al personajelor imaginate de noi, pentru a ni se fi confirmat acolo, virtuți demiurgice. Pentru a fi apreciată în stadiul ei grav, confesiunea din romanul Garderobierul se ilustrează prin acțiune. Ion Deaconescu dezvoltă o proză de viziune onirică. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
nou s-o cuceresc” („În lumea lui Heraclit”). Cartea Ancăi Sîrghie relevă ideea-axă că prezența feminină la vârsta maturității apare ca o forță propulsatoare a reîntineririi, repercutată benefic în planul poeziei blagiene. Sentimentul culpabilității morale este soluționat uneori prin întâlnirile onirice cu Elena, nutrite de reînvierea imaginilor copilăriei lor rustice. Devenită “pădureancă” sau „greierușă”, ea se regăsește alături de iubitul ei într-o „lume frustă, a sălbăticiunilor”, unde „Într-o podgorie stropită vânăt/ să ne întâmpine o piersică pe creangă/ ca un
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
Românesc, 2008) de Dan Ionescu este statuarea unei poziții visătoare a eului liric în raport cu obiectul și modul meditației sale. Eul discursiv se individualizează ca stare, iar nu ca situare. Spectacolul minții producătoare capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este acela al unei „visări în cunoaștere” („Șoapte”). Pornind dintr-o trăire și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
că limba are „dispoziții mitice”, iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de mitologie”). În demersul de a pune în limbaj, de a aduce la discurs experiența onirică, spiritul poetic suscită fondul mitic, mitologic al limbii: pe acest palier, forța visului nu este îndeajuns pentru a anestezia, amortiza, neutraliza inducțiile mitico-mitologice ale limbii. Cu alte cuvinte, pe acest palier limba domină reveria, declanșând în reverie impulsuri lingvistice. Când
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
pasc necazuri rele (p.216). În afară de concluzia că până și un ins cu educație ‘științifică’ este înclinat să-și plece urechea la posibilele premoniții ale viselor, nu se poate extrage, din conspectarea acestora făcută în ‘roman’, decât opinia că lumea onirică a autorului său, oricât de fascinantă îi va fi părând lui, nu se ridică la statutul necesar reproducerii tale quale într-o scriere literară. În schimb, ca parte dintr-o lucrare de memorialistică și aceste confidențe onirice slujesc, în felul
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
opinia că lumea onirică a autorului său, oricât de fascinantă îi va fi părând lui, nu se ridică la statutul necesar reproducerii tale quale într-o scriere literară. În schimb, ca parte dintr-o lucrare de memorialistică și aceste confidențe onirice slujesc, în felul lor nu prea măgulitor, la completarea portretului spiritual al visătorului. La fel, nehotărârea atitudinală față de conținutul premonitor al viselor dezvăluie și ea o nehotărâre mai generală a caracterului memorialistului, asupra căreia el nu este dispus să discute
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
Românesc, 2008) de Dan Ionescu este statuarea unei poziții visătoare a eului liric în raport cu obiectul și modul meditației sale. Eul discursiv se individualizează ca stare, iar nu ca situare. Spectacolul minții producătoare capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este acela al unei „visări în cunoaștere” („Șoapte”). Pornind dintr-o trăire și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
că limba are „dispoziții mitice”, iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de mitologie”). În demersul de a pune în limbaj, de a aduce la discurs experiența onirică, spiritul poetic suscită fondul mitic, mitologic al limbii: pe acest palier, forța visului nu este îndeajuns pentru a anestezia, amortiza, neutraliza inducțiile mitico-mitologice ale limbii. Cu alte cuvinte, pe acest palier limba domină reveria, declanșând în reverie impulsuri lingvistice. Când
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
de Dan Ionescu La editura Printeuro, scriitorul Mihai Antonescu a publicat volumul de tablete și de „consemnări prietenești”, Umbra palidă a timpului. Proza lui conține latura onirică, în rang previzionar, a tendințelor neîmplinite din literatura interbelică. Situațiile avute în vedere se consumă în povestire, din proximitatea dualismului real / ireal. Dacă la Mircea Eliade, segmentul fantastic nu rezolvă pretextul, în Umbra palidă a timpului, dramatismul din epilog se
Opinii despre veşti incerte () [Corola-blog/BlogPost/339681_a_341010]
-
Acasă > Cultural > Artistic > " PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului „PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC” Povestire onirica de Al.Florin ȚENE Nu-mi aduc aminte când și cum am ajuns la Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul de Iași. Eram bucuros că venise primăvară și pomii înfloriți răspândeau peste oraș miresme îmbătătoare. Căruțele
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340765_a_342094]
-
povestire se extinde temporal de-alungul multor ani și spațial este plasată pe meridiane diferite, finalizându-se în preajma templului iubirii eterne Taj Mahal, în urma vizitării căruia autorul decide sfârșitul simultan al cuplului Nick și Oana. Povestirea pendulează generos între utopic, fantezie, oniric și realitate, dar concluzia finală, prin alegerea sfârșitul tragic al eroilor, este aceeași cu cea transmisă de romanul „Adam și Eva” a lui Rebreanu și anume că ne este interzisă împlinirea în iubire împreună cu sufletul pereche. «Pelerinul rătăcit» a lui
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
redactat în registru patetic al biografiei. Obsedată de himera clasicității împletită cu profunzimea,de rădăcinile arhetipale ale ființei,poeta desfide existența amorfă și derizorie,sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al omului,răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul spiritual.” Onirice” e o astfel de redactare în registru patetic al visului ce levitează deasupra unui tărâm fabulos, anistoric,în atingere cu haloul mitului:Ochii mei priveau cu teamă/și uimire de nescris/ La unirea pământeană/Cu o geamănă de vis.(Onirice
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
Onirice” e o astfel de redactare în registru patetic al visului ce levitează deasupra unui tărâm fabulos, anistoric,în atingere cu haloul mitului:Ochii mei priveau cu teamă/și uimire de nescris/ La unirea pământeană/Cu o geamănă de vis.(Onirice).Concretețea poemelor nu vine din inapetența pentru concretul-senzorial,ci din cultul ritmului ,rimei și imaginii.Materialitatea reprezentărilor se comprimă în chingile poeziei cu formă fixă,cu un spasm interior,până la transparența noțională,sunetul mișcării reverberează calm într-o muzică a
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
viscolului “, “ Orbul din Muzeul Satului “, mai bine zis și a artei sale narative, în care se regăsește, condensată, întreaga splendoare barocă a imaginației, dar și a realității trăite de autor. Prozatorul, ajuns la a 50 carte publicată, (poezie, eseuri, proză onirică, critică literară, etc.), pare un renascentist revoluționar, cu voluptăți șirete pentru realități trăite și pline de miez, un erudite cu viziuni neoplatonice, un degustător rafinat al scenelor reale pe care le redescoperă în viața sa. Noica, citat de Mariana Cristescu
A APĂRUT ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341412_a_342741]
-
romanului autobiografic. Veridicitatea întâmplărilor este asigurată, cu toate că fantezia și imaginația autorului sunt prodigioase. Ioan Gh. Tofan dă frâu liber închipuirii chiar când relatează fapte petrecute în copilărie, dar, adevărata artă constă în îmbinarea fericită a planurilor trecut-prezent și în alternanța oniricului în plan real. El aduce însă și unele informații privind istoria bisericii fortificate Precista și a parohului ei, preotul Gh. Florea, întemnițat între 1959-1964, pentru „activitatea contra clasei muncitoare”. Și în această privință, cartea servește drept studiu memorialistic. Foarte reușită
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
lacrimi cade-n preaplinul de senzații Ce-apar de pretutindeni,revigorând pregnant Clepsidră nefinită,dintr-un nisip feeric Cenușă din văpaia spontană de sublim Așază timpi pe timpul inseminat fantastic Din mângâieri de astre născute omonim Turist indubitabil pe-acest tărâm oniric Imponderabil lunec prin spațiu,interzis... Îmi rup zâmbind biletul de-ntoarcere acasă: Acesta este locul etern ce mi-am promis! Dan Mitrache Referință Bibliografică: ALTĂ DIMENSIUNE(Omagiu de Ziua Pământului) / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1208, Anul
ALTĂ DIMENSIUNE(OMAGIU DE ZIUA PĂMÂNTULUI) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341850_a_343179]
-
Acasă > Cultural > Artistic > " PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC" Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Proza onirica de Al.Florin Țene „PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC” Nu-mi aduc aminte când și cum am ajuns la Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul de Iași. Eram bucuros că venise primăvară și
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342428_a_343757]
-
Acasă > Impact > Istorisire > URMEAZĂ GARĂ DE NORD! Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de Al.Florin ȚENE URMEAZĂ GARĂ DE NORD! Am plecat aseară din burgul medieval, așezat în centrul Ardealului cu Intercity, „Săgeată Albastră”, dar nu înainte de a citi pe Internet ziarele de seară. Acestea anunțau o relativă stabilitate politică în Capitala
URMEAZĂ GARA DE NORD! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342520_a_343849]
-
Acasa > Cultural > Artistic > EVADARE DIN LIED, PROZĂ ONIRICĂ DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului PROZĂ ONIRICĂ de AL.FLORIN ȚENE Evadare din lied Ceasul meu electronic de la mână arăta ora 17 și ziua 19
EVADARE DIN LIED, PROZĂ ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342561_a_343890]
-
Acasa > Cultural > Artistic > EVADARE DIN LIED, PROZĂ ONIRICĂ DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului PROZĂ ONIRICĂ de AL.FLORIN ȚENE Evadare din lied Ceasul meu electronic de la mână arăta ora 17 și ziua 19 octombrie 1815.Aveam întâlnire cu Schubert la biserica din Linchtenthal pentru a interpreta noua sa lucrare,un lied,”Margareta depănând”,pe versuri
EVADARE DIN LIED, PROZĂ ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342561_a_343890]
-
Eram obosit de atâta întoarcere,cale de aproape două secole,și murmuram cuvintele din Romani 5:20:” ... dar unde s-a înmulțit păcatul,acolo harul s-a înmulțit și mai mult...” Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Evadare din lied, proză onirică de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
EVADARE DIN LIED, PROZĂ ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342561_a_343890]