5,154 matches
-
păcatul împotriva evidenței. Adică toți văd că peretele acesta este alb, și totuși vine unul și susține cu toată convingerea că este negru. Acesta este păcat împotriva evidenței. Acesta nu se poate ierta pentru că vine dintr-o pervertire totală, fundamentală, ontologică, dintr-o pervertire cumplită a sufletului omenesc, aceea de a nu recunoaște evidența. Acesta nu se iartă. Și acesta, dacă este recunoscut, se iartă, pentru că toate păcatele recunoscute se iartă. De aceea primul lucru pe care trebuie să-l aibă
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
de la el.” Piesa de teatru Meșterul fără nume i-a adus Eroului Radu Mărculescu prin gala UNITER în 1992, locul 2 din cele 102 piese înscrise în competiția de artă concurențială a momentului respectiv. Pentru salvarea libertății spiritului, a entității ontologice, a conștiinței creștine pe care e imprimat chipul lui Dumnezeu, pentru lupta crâncenă a camarazilor de război și gulag contra terorii fizice și morale, Radu Mărculescu trebuia să depună mărturie și în fața oamenilor, nu numai înaintea Bunului Dumnezeu, prin volumul
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
problema teognosiei o constituie, pe de o parte caracterul personal al acestei legături, iar pe de altă parte, structura iconică a ființei umane. Între Dumnezeu și om există un act de comuniune reciprocă, bazat pe o compatibilitate și o complementaritate ontologică. Dumnezeu-Iubire se descoperă pe Sine, împărtășind creaturilor Sale reflecții ale iubirii Sale intratrinitare. La rândul său, omul are nevoie de această iubire pentru a exista și a-și împlini vocația sa, de a se odihni în oceanul ori abisul (adâncul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
drumul spre cunoașterea lui Dumnezeu este infinit, nemărginit, nelimitat". Posibilitatea de a tinde din fire spre Dumnezeu și de a recepta apelul Lui de chemare la comuniune, prin dragoste, omul o are, deci, în însăși ființa sa, ca un dat ontologic, întrucât el este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Fac. 1,26). Mișcarea firească a minții se îndreaptă către oceanul înțelesurilor divine. Calist Catafygiotul, autor fiiocalic din secolul al XIV-lea, spune că "mișcarea minții are nevoie de un
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
păcatul împotriva evidenței. Adică toți văd că peretele acesta este alb, și totuși vine unul și susține cu toată convingerea că este negru. Acesta este păcat împotriva evidenței. Acesta nu se poate ierta pentru că vine dintr-o pervertire totală, fundamentală, ontologică, dintr-o pervertire cumplită a sufletului omenesc, aceea de a nu recunoaște evidența. Acesta nu se iartă. Și acesta, dacă este recunoscut, se iartă, pentru că toate păcatele recunoscute se iartă. De aceea primul lucru pe care trebuie să-l aibă
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
mai important rod al întregii vieți și spiritualități creștine, așa cum se întâmplă la sfinți, nu este sentimentul și conștientizarea vreunei "vrednicii", ci a unei nevrednicii . Cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu cu atât devii mai conștient de nevrednicia ontologică a întregii făpturi înaintea lui Dumnezeu, de darul Său către noi. O astfel de spiritualitate este absolut incompatibilă cu ideea de "merit", cu orice care ne poate face, în sine și prin sine, "vrednici"de acel dar. Căci, așa cum scrie
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
această stare vicioasă, trebuia să fie zguduit stihial, să fie cutremurat în temeliile ființei sale, ori încercările sunt astfel de zguduiri ale ființei noastre 19. Prin Întruparea Sa și viața Sa de iubire și jertfă, Mântuitorul a dat un temei ontologic încercărilor noastre. Pilda Sa ne este exemplu deplin de răbdare și smerenie. Jertfa Sa pentru noi și pentru a noastră mântuire trebuie să ne devină un permanent îndemn de a ne lua fiecare crucea și de a ne o purta
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
își va da seama de slăbiciunea și neputința sa și va căuta să-l dobândească pe Dumnezeu, cu smerenie 29. Acelea sunt, așadar, încercările generale prin care trece omul căzut din starea harică dobândită în Taina Sfântului Botez, până la restaurarea ontologică a firii sale, până la redobândirea conștiinței prezenței și lucrării harului sfințitor în el. Însă nu doar cei căzuți în păcat sunt încercați, ci și cei înaintați în viața duhovnicească. La aceștia, încercările sunt urmări ale râvnei și stăruinței pe calea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
vreme iconomia Fiului se referă în mod special la restaurarea firii umane ca atare, în timp ce iconomia Duhului Sfânt se referă la reconstituirea persoanei ca atare, a subiectului care deține natura umană restaurată. Cu alte cuvinte, taina mântuirii, adică acea comuniune ontologică dintre Dumnezeu și om, se realizează în posesiunea și experiența personală a umanității îndumnezeite a lui Iisus Hristos în Duhul Sfânt. Așa se explică de ce tainele de inițiere joacă un rol important în viața creștinului. La Botez, firea umană este
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Dr. Ene Braniște, Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila, București; 1943. H.I. Schultz vorbind despre caracterul acesta iconic (Bildcharakter) al Sf. Liturghii arată că: „Theoria (contemplarea) descoperă în Liturghie opera de mântuire sub reprezentare sacramentală, dar această operă îndumnezeitoare real, ontologic, obiectiv dar și subiectiv prin contemplare vizuală, afectivă și intelectuală”, op. cit..p. 38-39. 24 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate..., p. 112. 25 Ibidem, p.113 26 Pr. Prof. Univ. Dr. Petre Vintilescu, Liturghierul explicat, București, 1972, p. 30
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
la ea în final sau o presupun. Dogmele și simbolurile, rugăciunea și cultul Bisericii, educația și canoanele ei au esențial o relație euharistică. Desigur în ultimă analiză și întreaga lume are un sens euharistic, fiindcă și Euharistia este taina reînnoirii ontologice a cosmosului. Însă, o astfel de considerare a lumii presupune niveluri înalte de viață duhovnicească, care nu sunt accesibile tuturor . Dar aceasta nu înseamnă deloc că țelul nostru final nu trebuie să se orienteze spre această direcție, sau că lucrarea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
parte de o mobilitate transfigurată ca o punte spre Dumnezeu, chiar dacă este condiția omului supus temporalității și finitudinii în această lume [7] Mircea Eliade își ia libertatea de a lărgi definiția istoriei printr-o persepectivă mai totalizantă, aceea de condiție ontologică a omului. Principalul său țel ori scop este decriptarea acelui sens care se află dincolo de istorie. El distinge trei sensuri fundamentale: sensul de istoriografie, adică un act pur descriptiv; sensul unei structuri sau comunități în care evenimentele întâmplate sunt circumscrise
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Apoi. Istoria este, în acest sens, arta cunoașterii lui Dumnezeu ori emoția transfigurată pe Muntele taborului și împlinită prin jertfa de pe Golgota Mircea Eliade își ia libertatea de a lărgi definiția istoriei printr-o persepectivă mai totalizantă, aceea de condiție ontologică a omului. Principalul său țel ori scop este decriptarea acelui sens care se află dincolo de istorie. El distinge trei sensuri fundamentale: sensul de istoriografie, adică un act pur descriptiv; sensul unei structuri sau comunități în care evenimentele întâmplate sunt circumscrise
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Aici se intersectează tărâmul ceresc cu cel pământesc și omul își poate aduce rugăciunile și ofrandele sale lui Dumnezeu. [21] Descoperirea sau proiectarea unui fix - Centru, echivalează cu Crearea Lumii fiindcă manifestarea sacrului întemeiază și fondează, din punct de vedere ontologic lumea. În întinderea omogenă și nesfârșită în care nici un punct de reper nu este posibil iar orientarea nici măcar nu se poate efectua, hierofania dezvăluie acel punct fix, ca Centru. [22] De aceea locul sacru este punct de întâlnire între cer
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Dorcescu. Meritul eseului este că, prin finețea și nuanțarea intrepretărilor, exploatånd cunoștințe pluridisciplinare, configurează, argumentat și susținut în toate articulațiile, o imagine de ansamblu a poeziei lui Dorcescu, sub semnul unei filosofii poetice de factură metafizică, sinteză existențială pe coordonate ontologice și arhetipale. Studiul va fi, pentru un lung timp de acum încolo, vårful de lance în definirea critică a poeziei lui E. Dorcescu. În ideea că E. Dorcescu și-a scris capodoperele dup` '89 — moment la care s-a cam
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
existențială, în afară de diavol, ei mai acceptă, practic, nimic, anulând în mod total existența Dumnezeului-Treime și raportându-și ideologia la perimetrul trasat din echer și compas de unicul arhitect anonim căruia i se închină. Și nu e aici o simplă propunere ontologică îndreptată către liberul arbitru al omenirii, ci o ordine generală impusă cu forța timpului actual, care își „construiește” templul prin sânge și dictatul dublului discurs. Diavolul în sine are (paradoxal la prima vedere, nu-i așa?!) și un rol constructiv
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
care văd în nașterea Omului și în ordinea materială trecătoare a pământului singurele forme concrete de raportare definitivă a Vieții de aici). Cu o singură condiție însă, anume aceea ca bariera egoismului să fie ștearsă din întreaga cuprindere a perimetrului ontologic terestru definitiv. Numai atunci ar putea izbucni cu mare ușurință pretutindeni acea Iubire dătătoare de infinite certitudini Persoanei în unirea sa intimă cu aproapele și cu Dumnezeul-Treime, despre care vorbea Părintele Stăniloaie. Trăim azi, după cum bine se poate constata, o
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
acestei cunoașteri. Ieșirea din dependența patimilor presupune: „Să ieșim din lume [...], ne îndeamnă Cuviosul Isaia Pustnicul, ca să cunoaștem cele în care suntem”. În slăbiciunea ta stă mântuirea De aceea, cel puțin la început, schimbarea va avea, din punct de vedere ontologic, mai puțin caracterul unei orientări către, cât acela al unei înstrăinări de. Înstrăinare, distanțare, renunțare la ceea ce sunt; negare a ființei mele de fiecare zi în vederea regăsirii adevăratei asemănări. Însă această regăsire va constitui abia începutul. Pentru că ceea ce se va
CUNOAŞTEREA DE SINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363657_a_364986]
-
întrebarea „ce este durerea?”constă în faptul că nu se poate afla nemijlocit, iar din acest motiv, până la și de la un moment, e insurmontabilă. Oare medicii cunosc răspunsul? Dacă s-a stabilit, în limitele perceperii umane, că existentul uman este ontologic, caracterizabil în statutul de ființă superioară, specificul durerii se explicitează în noi înșine, sau are o sinuoasă desfășurare de la origine, până la descoperire și tratare? Atât inconvenientele și suferințele sufletești care au o țintă indefinibilă, cât și durerea fizică au de
DR. CRISTIAN IONAŞCU. VINDECĂRI INAUTENTICE ŞI VINDECĂRI AUTENTICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363754_a_365083]
-
05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Despre realizarea comunitară a spiritualității ortodoxe în Sfânta Liturghie și societate 8. Rugăciunea neîncetată ca dialog continuu al omului cu Dumnezeu, în Iisus Hristos Rugăciunea este vorbirea omului cu Dumnezeu. Ea reprezintă „o necesitate ontologică a firii omenești” , deoarece îl menține pe om în legătură cu Cel după al Cărui chip este. „Prin rugăciune, gândurile omului și lucrurile pe care le vizează acestea: persoane, lucruri, stări, noțiuni, sunt oferite lui Hristos, iar Hristos este chemat să vină
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
spirituale ortodoxe: câteva exemple În rândurile care urmează vom încerca o descriere a modului în care se reflectă în cadrul concret al vieții făptuirea celui care trăiește în Iisus Hristos, pentru a vedea dacă relația omului cu Dumnezeu și perspectiva înnoirii ontologice a persoanei umane aduc ceva specific în întâlnirea cu realitatea înconjurătoare. În analiza noastră ne vom limita asupra vieții de familie și a muncii, lăsând de o parte celelalte contexte față de care se cere o atitudine, prin urmare un mod
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
o prezentare a modului în care creștinul, aflat într-un permanent dialog personal cu Dumnezeu , se manifestă în raport cu lumea din jurul său, sau, altfel spus, o prezentare a modului în care viața duhovnicească ortodoxă se răsfrânge asupra realității sociale. Pentru perspectiva ontologică asupra schimbării omului, aceea în care întreaga ființă a acestuia se deschide tot mai mult și se împărtășește de viața dumnezeiască, procesul înnoirii începe întotdeauna cu persoana proprie; abia după ce omul s-a curățit de patimi (sau, mai exact, a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
reprimarea comportamentelor ce tulbură ordinea socială (...). În profesia aleasă, în viața politică, în conduita zilnică, relațiile dintre oameni se schimbă. Ele transformă conviețuirea în comuniune frățească” . Cel mai important aspect pe care îl pune în lumină învățătura ortodoxă despre înnoirea ontologică a persoanei umane este faptul că, în această perspectivă, nu se poate concepe o separare între ceea ce am numi viață sacră și viață profană . Pentru creștinul angajat pe calea mântuirii, nu există un timp sacru - cel al rugăciunii sau al
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
ortodox și este de luat în seamă misionarismul eparhiilor B.O.R. din diaspora, a celor două mitropolii ortodoxe românești din Germania și Franța. În virtutea sobornicității, a catolicități, a universalității creștinismul-ortodox român B.O.R are o datorie sfântă și ontologică să se implice în edificarea și împlinirea binelui și a civilizației creștine în lume în general și în U.E. în special. Prin aderarea țării noastre și a Bulgariei la U.E., prezența creștinismului ortodox în peisajul confesional, cultural și social al
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
avut o dată și noi noroc, Cumplite Măcar odată-n veacuri să fi avut noroc De nu ne dai puhoiul și ne făceai mocirlă Ne-ai fi vărsat pe creștet tot cerul tău de foc Totul e-o gelatină un nămol ontologic Nu se mai cunosc margini nici lucruri nici morminte Ne amintim oceanul duhnind din Începuturi Și-ntrezărim prin timpuri mâlurile preasfinte. PIEIRE Și se duc popoarele Scăpărând apusurile Și-o apucă-n jos pe-o vale Care urcă sus în
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]