1,074 matches
-
s-o arunce în cerc. Cel din cerc trebuia s-o lovească, nelăsând ca ea să cadă pe pământul trasat. Dacă izbuteai s-o respingi, din cerc și până la ea măsurai lungimi de lopată și ăsta era punctajul. Mai jucam „opinca”. Aici trebuia dexteritate și iuțeală de mână. Jocul era cu cinci pietricele rotunde, din care una era mai mare, numită „babaroază”. „De-a v-ați ascunselea” era, deasemenea, un alt joc minunat. Deoarece aveam la dispoziție o ogradă mare, iar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de cioclu, adică negru, iar cravata, musai roșie, era sucită trist spre dreapta; părea așa, ca o bănuială nedusă până la sută la sută. Înalt și subțire ca un plop canadian, călca puțin săltat și plin de importanță, de parcă își uitase opincile pe undeva, pe la bariera orașului acum vreo două săptămâni. Dacă te uitai la fruntea lui îngustă, încrustată cu vreo cinci riduri absolut paralele și la fața lui puțin scofâlcită din cauza efortului de a exista, nu-i dădeai mai mult de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sergentul zece Și nu era, zău, nimănui În piept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari Români de viță veche Purtând opinci, suman,ițari Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug Plecat-am astă vară Ca să scăpăm de turci, de
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt Pășea trăgând piciorul, încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur, adânci, vioi și mari Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfund Dar fruntea lui de raze părea încoronată. Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea „Sfântul Gheorghe” ș-a „României Stea”. Românul venea singur pe drumul plin de soare, Când iată că aude
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Sae, a avut săracu grijă de vite, ba chiar a dat și la secere și la sapă, ca să pot eu să învăț, să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și n-o să izbutesc eu? De ce adică să nu izbutesc!! - De ce să nu izbutești, mă, Marine?! Sau tu nici nu asculți ce bălmăjesc eu aicea?!! Auzindu-l cum
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o veșnicie, atât de bine a văzut tot. Pe dreapta erau patru, fiecare pe câte un copac, toți cu capetele goale, legănîndu-se foarte ușor, parcă numai de vântul stârnit de goana mașinii. Cei doi de la margini întorceau spatele și aveau opinci în picioare. Unul din mijloc cu niște bocanci plini de noroi, privea cu ochii negri cât cepele în șanțul șoselei și, din fața umflată, violetă, scotea limba vânătă spre trecători. În stânga atârnau trei, uitîndu-se pe șoseaua dreaptă, nepăsători și neclintiți, dar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
principala bombă de distrugere în masă. Nici adevărul nu este întotdeauna rotund. E destul de teșit. Și nu numai la poli. Creatorii de artă și-au privatizat imensele ostroave astrale. M-a fascinat întotdeauna moș Gheorghe, acest Voltaire al nostru în opinci. Avem multe informații, dar nu le putem solidariza între ele. Marile idei există de când lumea. Filosofii contemporani se încaieră doar de la nuanțe. Multe creiere zac în conservare. Omului contemporan i se îneacă visul în informații. Marile spirite savurează provocarea. Nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu au produs decât cioburi. Prefixul pseudo se referă la numele autorului. Dar se potrivește uneori și operei. În istorie nu poți să fii decât martor, ori actor. În esență, istoria nu face decât să ierarhizeze umbrele. Misiunea istorică a opincii e să înjure vlădica. De multe ori, istoricul a fost nevoit să scrie despre un Stalin din porunca unui Hitler. Ori viceversa. Toți trepădușii istoriei se cred deschizători de drumuri. Suntem la cheremul bioritmurilor istoriei. Unele popoare își fac drum
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
C. al Comitatului Vasluiului, Pastiae O. r. în Iași, senator {EminescuOpXV 233} nu mi-i spune tu mie [7] 2257 orig. [inelul] Reverenda era spânzurată într-un cui după ușă copistul Reverendissimul era spânzurat într-un cui după ușă Sărut opincile Ilustrităței tale - și te rog să-mi trimiți țundra cea ruptă de care am nevoie. {EminescuOpXV 234-264} {EminescuOpXV 265} TEXTE SCRISE ÎN PRIMĂVARA ȘI VARA ANULUI 1883 FILOZOFIE ȘI ȘTIINȚE PROIECTE DE TITLURI ȘI DE CAPITOLE TITLURI DE CAPITOLE 2255
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ograda, împrejurimile imediate și o mică parte din cotul de sat în care locuiam, timpul avea altă dimensiune și îl percepeam într-o manieră proprie. Așa, de exemplu, așteptam ca iarna să se sfârșească mai repede dacă mi se rupeau opincile la săniuș sau dacă le rodeau mâțele si nu mai aveam speranța să capăt altele. În asemenea situații intempestive eram nevoit să stau numai în casă, departe de jocurile și plăcerile pe care iarna le oferă, cu dărnicie, copiilor. Cele
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
iarna le oferă, cu dărnicie, copiilor. Cele câteva raiduri cu picioarele goale prin zăpada până la genunchi nu ne satisfăceau nici pe departe pe noi, copiii, condamnați să privim iama prin ferestrele mici și înghețate. Aici se cuvine o lămurire suplimentară. Opincile pentru copii erau făcute în casă, din piele de porc neprelucrată (un fel de șorici uscat) care erau puțin rezistente la purtat, dar cu mare atracție pentru pisici. Problemele privitoare la încălțăminte se rezolvau complet în celelalte anotimpuri, începând de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
toate situațiile, încălțările. La școala primară am mers tot desculți, la fel ca ceilalți copii care au ajuns la vârsta școlarizării, cu picioarele spălate bine, dar pline de zgârieturi și înțepături. Toamna târziu, la venirea înghețului, m-am încălțat cu opinci noi și obiele colorate. Îmbrăcat cu hăinuțe groase din pănură țesută în casă, cu căciulă de miel și cu picioarele încotoșmănite în obiele călduroase și opinci, luptam voinicește cu troienele în drumul până la școală. Îmi plăcea ca, împreună cu ceilalți copii
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
pline de zgârieturi și înțepături. Toamna târziu, la venirea înghețului, m-am încălțat cu opinci noi și obiele colorate. Îmbrăcat cu hăinuțe groase din pănură țesută în casă, cu căciulă de miel și cu picioarele încotoșmănite în obiele călduroase și opinci, luptam voinicește cu troienele în drumul până la școală. Îmi plăcea ca, împreună cu ceilalți copii, să mă zbengui prin zăpadă și să mă trag pe derdeluș. Prin anii 1938-1939 erau vremuri grele pentru locuitorii satelor: multă sărăcie, biruri mari, veri bântuite
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
lor din tinerețe, de asta muncim cu toată inima și cu toată dragostea. E mai greu să atragem tinerii, încercăm să le demonstrăm că nu vin degeaba, este o hrană sufletească. în final ne dăm seama că ne tragem de la opincă și de la muzica populară. Criza afectează orice activitate, dar atâta suflet s-a depus pentru Ansamblul Cordăreanca și am căutat în zestrea cunoștințelor, a rudelor și am făcut rost de costume, pe care noi le-am înviat prin munca noastră
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
S-a păstrat și desculț < lat. disculcius, poate și (a) desculța < lat. discalciare sau disculciare. Surprinzătoare este moștenirea lui (a) însura „a pingeli“ < lat. *insolare < lat. sola (pluralul lui solum „talpă“). Ceilalți termeni sunt împrumuturi ulterioare, cel mai vechi fiind opincă < sl. opǐnŭkŭ „încălțăminte“ < sl. opęti „a acoperi“. Cele mai multe cuvinte din acest domeniu au, la originea îndepărtată, cuvinte turcești, unele ajunse direct în română, altele prin intermediul altor limbi. Ciubotă „cizmă“, folosit mai ales în Moldova (cf. și numele Ciubotaru/Ciubotariu), vine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
hai ieșâți... de când v-aștept?... glasul lui se auzea din ce în ce tot mai încet „hai Tudore... hai Tudore“. Anuca, fata pădurarului 35 Deodată gura i se lăți mult peste margini, izbucnind într-un plâns nestăpânit. Zăpada scrâșnea sub opincile țăranului... când întoarse capul, moșierul neclintit, stătea tot acolo ca o statuie. Vântul vâjâia printre crengile fagilor rămuroși... parcă, o ființă uriașă, gemea, abia trăgându-și sufletul, șoptind: „Anuuca... Anuuca!“ Cele din urmă raze ale asfințitului luciră pentru ultima oară
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-o. Cu fereală de copii, noaptea se ruga în genunchi la Sf. icoană, și pe urmă, plângând înnăbușit cu capul sub ogheal, se sfătuia cu Ion ce avea de făcut... Era o femeie mândră. Pășea dreaptă, ca o lumânare, cu opinci în picioare, cu grimea albă, strânsă pe frunte și înnodată sub bărbie. Uneori, privind-o, ți se părea că râde, dar pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi. Era femeie împlinită, încă tânără și frumoasă, cu părul negru, lăsat pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
zguduia pământul... Am făcut cruce și ne-am închinat Sf. Ioan să ne ocrotească. când ne-am avântat, în atac, de sus de pe redută, turcii ne-au întâmpinat cu o ploaie de gloanțe. Uzi până la piele, pe pământul alunecos, cu opincile încărcate de glod, și prin întuneric, cu greu ne târam spre înălțimile de acolo și, ca să răzbim, ne sprijineam în baionete, în coate și‟n genunchi. Cu unghiile eram în stare să ne câțăram până la redută!... Anton se opri pentru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un băț pentru dobă. Da” ea pe unde i? Ia, spală țoalele supt Podu Burlacului, spuse copilul, luând-o la sănătoasa spre o liotă de copii, care-i făceau semne disperate să vină mai repede. Rămas singur, bărbatul își scutură opincile și intră în casă. De pe pat, îl priveau ceilalți doi copii, Costică și Mitică, care se jucau cu un ghem de ață, cu care Safta cosea cămășile pentru sărbătoarea Crăciunului. „ Ce știu ei!?” se gândi Gheorghe, rupând un hartoi de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
sirenă și l-au Împușcat mortal, a dat numele unei stațiuni de la Marea Neagră unde dacă mergi În tabără Îți dau ulei de pește și marmeladă amestecată cu unt. UNUC! Ca să faci bomba atomică este nevoie de atom. Oprescu, poreclit și Opincă, pentru că Îi spune lui taică-su tăligă În loc de dumneata, cântă la acordeon și după aceea face lecții de germană. Opincă este oltean și este șmecher. În această zi, tu ai descoperit În pod o eprubetă veche În care s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ulei de pește și marmeladă amestecată cu unt. UNUC! Ca să faci bomba atomică este nevoie de atom. Oprescu, poreclit și Opincă, pentru că Îi spune lui taică-su tăligă În loc de dumneata, cântă la acordeon și după aceea face lecții de germană. Opincă este oltean și este șmecher. În această zi, tu ai descoperit În pod o eprubetă veche În care s-a cristalizat o substanță brumărie cu un miros puternic de iod. Din acela care se dă pe bube la spital. Despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
amorțit de emoție și de glorie. Curtea lui Oprescu e plină de oțetari. Stai acolo ca Într-o pădure și tragi pe nas mirosul, puturos, Înțepător, ca de sulf al frunzelor. Apare Într-un târziu și-i spui că: Bă, Opincă. Am atom! Și că trebuie Încercat, printr-o experiență, dacă explodează. El spune să-i dai și lui atomul ca să-l cerceteze și să vadă dacă e bun și, după ce cântă la acordeon o jumătate de oră, se Întoarce În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
prost și Împreună hotărâți să faceți un aeroplan din scândurile de fag aflate prin curtea fabricii. Are el În marchiză niște pedale și sârmă. Așa trec cele două zile de experiențe atomice din viața ta și a lui Oprescu, zis Opincă. Măsura unu. Pe timpul unu, prima optime, se execută cu stângul un pas pe loc odată cu ridicarea piciorului drept În aer În față. Pe a doua optime prelungită cu prima optime a timpului doi, dreptul cade petrecut În fața stângului care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
grea este Țarina de la Abrud! Și Îți Închipui ce tare trebuie să-i fi durut pe Horia și pe Cloșca când i-au tras pe roată. Pe Crișan nu l-a durut că el s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Dar și mai tare l-a durut pe Gheorghe Doja când i-au pus pe cap o coroană Înroșită În foc și i-au smuls carnea cu cleștele și le-a dat-o tovarășilor lui de răscoală să o mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
I.L. Caragiale, Barbu Delavrancea (și domnul Vucea), Calistrat Hogaș (cu Pisicuța), Șt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu, Literatura română În manuale etc. Oamenii muncii de la orașe și sate, stahanoviști, Gheorghe Doja, Horia, Cloșca și Crișan (s-a spânzurat cu nojițele de la opinci). Mihai Viteazul (i-au tăiat capul), Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit (l-au legat de două cămile și l-au sfâșiat), Vlad Țepeș (a lăsat banii de aur lângă o fântână și nu i-a furat nimeni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]