2,747 matches
-
Încă o dată, exigențele organizaționale pot fi foarte diferite de la o societate la alta. Modalitatea de organizare ce permite impunerea prin forță diferă de cea care permite dominarea prin abilitate manipulatorie sau care asigură succesul în tranzacții comerciale. Dar, în această optică, suntem atenți mai ales la emergența unor organizări complexe în lumea modernă și la tendința spre birocrație ce rezultă de-aici. Birocratizarea progresivă a guvernării societăților dezvoltate impune omologarea unor elite funcționale specifice și face problematică funcționarea regimurilor democratice. Așadar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
statelor naționale. Dintr-un punct de vedere al sociologiei generale, el examinează cum poate fi explicată existența unor structuri oligarhice în partidele politice a căror ideologie și ale căror statuturi au o orientare democratică și egalitară. În sfârșit, într-o optică de practică politică, el se întreabă despre rolul pe care partidele social-democrate îl pot juca efectiv în edificarea unei societăți socialiste (Michels, 1971). Diversitatea preocupărilor lui Michels antrenează împletirea mai multor linii de argumentație, iar aceasta nu facilitează deloc înțelegerea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Saint-Simon, L’Organisateur, în Oeuvres de Saint-Simon, publicate de membrii Consiliului instituit de Enfantin, vol. 4, Dentu, Paris, 1869, pp. 17-21 (ediție nouă, t. II, Anthropos, Paris, 1966). Teoria clasei timpului liber După felul în care este definită burghezia în optica marxistă, drept o clasă care prosperă prin însușirea unei părți a plusvalorii rezultate din activitatea productivă, este posibil să descriem întreaga elită ca pe o clasă care-și consolidează puterea datorită unui surplus de timp liber rezultat din activitatea altora
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
86-87). Opoziția dintre producători și neproducători pusă în evidență de Saint-Simon tinde să identifice excelența cu un aport productiv sau creativ și să confunde orice alt criteriu de preeminență cu „etichetele” dobândite în mod fraudulos despre care vorbește Pareto. În optica tehnocratică, competența tehnică este asimilată dinamismului și creativității, în vreme ce mandatul politic conferă un statut ambiguu, greu de justificat în termeni simpli. Totuși, această întâietate acordată tehnicii comportă riscul evident al neglijării problemei reglajelor sociale, care nu se reduce la organizare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
participă în nici un fel la exercițiul puterii în sânul marilor întreprinderi. Teoria „capitalismului financiar” continuă să se inspire din principiile marxismului clasic, dar pune accentul mai mult pe sistemul de relații în centrul căruia se află întreprinderea capitalistă. În această optică, întreprinderea modernă este ancorată într-o densă rețea de relații financiare. Întreprinderile au încetat de mult să mai fie centrele autonome de luarea deciziilor ce făceau din ele niște actori clar identificabili pe piață; ele au devenit elemente ale unui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au aceeași practică, dar rezolvă în același fel chestiunile de principiu care dau loc, în zilele noastre, unor nesfârșite discuții; iar acest acord este el însuși cel mai sigur criteriu al adevărului (Le Play, 1941, II, p. 15). În această optică, în opoziție cu concepțiile saintsimoniene, principala funcție a elitelor este conservarea și restaurarea unei ordini sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era pus pe responsabilitatea elitelor în privința educării maselor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
comentatori, selecția prealabilă este cel puțin în parte rezultatul strategiilor parentale care-i orientează pe copii către „filierele bune”, adică spre câteva licee care garantează cele mai multe șanse în privința reușitei, prelungindu-și activitatea prin clasele preparatorii pentru marile școli. În această optică, parcursurile cele mai reușite, asigurând o bună situare în clasamente la concursurile de absolvire și la cele de admitere, ar fi fondate nu atât pe calitățile intelectuale, cât pe un anumit conformism ce favorizează ulterior crearea de rețele de relații
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cel puțin tacită a dominației de către dominați. Privirea aparent dezabuzată (dar, mai ales, profund realistă și lucidă) pe care o aruncă teoreticienii elitelor asupra ordinii sociale și asupra devenirii ei are incontestabile afinități cu curentul formalist din sociologie. În această optică, moștenită de la Georg Simmel, ne este posibil să degajăm elemente formale sau structurale care sunt tot atâtea constrângeri pentru acțiunea umană, oricare ar fi obiectivele actorilor. Modalitățile de acțiune colectivă impun de îndată o anumită logică ce se dovedește independentă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cînd În cel de-al doilea ne simțim mai responsabili de consecințele faptelor noastre. * „Cine sfătuiește e ca și cum ar ajuta.” (Plaut) Pentru că un sfat dat, mai ales cînd este unul bun, propune o nouă semnificație, care poate schimba o Întreagă optică, dovedită deficitară pînă atunci. * „Nimeni nu poate fi temut și să rămînă În siguranță.” (L.A. Seneca) Se Întîmplă În relațiile interumane ceea ce se petrece, În mod obișnuit În activitatea intelectuală: cu cît un argument prezintă tendința de a se impune
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
precum cele ale politicului, dezvoltării rurale, managementului sau planificării urbane, semnalează forța unui curent de gândire în științele sociale, curent pe care îl putem denumi paradigma „participării”. În domeniul dezvoltării, interesul pentru participare a fost însoțit de schimbări importante în optica specialiștilor, dar și a instituțiilor importante în ceea ce privește obiectivele dezvoltării, relațiile dintre dimensiunile economic, social și politic și rolurile diverselor categorii de actori implicați în activități de dezvoltare. Prosperitatea economică este văzută ca incompletă și nesustenabilă fără atributele cetățeniei sociale și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se crede, o operă de conjunctură. Dacă l-am scutura de „balastul” concesiilor făcute momentului când a fost scris, am vedea că foarte puțin ar „cădea”, că partea cea mai mare rezistă datorită coerenței artistice. Chiar ceea ce plătește un tribut opticii istorice a anilor 50 (figura lui Heliade Rădulescu, de pildă) este legitimat în roman prin optica artistică, al cărei drept la transfigurare sau șarjă trebuie respectat dacă rezultatul este esteticește plauzibil. În definitiv, figura lui Napoleon nu apare în Război
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a fost scris, am vedea că foarte puțin ar „cădea”, că partea cea mai mare rezistă datorită coerenței artistice. Chiar ceea ce plătește un tribut opticii istorice a anilor 50 (figura lui Heliade Rădulescu, de pildă) este legitimat în roman prin optica artistică, al cărei drept la transfigurare sau șarjă trebuie respectat dacă rezultatul este esteticește plauzibil. În definitiv, figura lui Napoleon nu apare în Război și pace șarjată cu extremă părtinire vindicativă, rămânând totuși memorabilă esteticește? Anume am adus vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
comportamentul copiilor sau că trebuie să caute pretexte pentru a face neapărat o pedagogie preventivă. Μ Unii oameni sunt Într-atât de siguri de ei Înșiși, Încât reduc Înțelesul procesului de educație la cel de autoeducație. Dar o astfel de optică le limitează formarea personalității numai la ceea ce vor ei să fie, ignorând astfel ceea ce societatea le-ar pretinde. Μ Poate că, Într-adevăr, dacă n-am Încerca atât de mult să ne explicăm ce este, de fapt, starea de fericire
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
chiar dacă în esență anacronică, a acestui lucru. În articolul citat, Maurizio Ferrara (ca de altfel și Ferrarotti, în Paese sera din 14.06.1974) mă acuză de estetism. Și cu aceasta tinde să mă excludă, să mă segregheze. Foarte bine, optica mea poate să fie cea a unui „artist”, adică, după părerea burghezului de bine, a unui nebun. Dar faptul că, de exemplu, doi reprezentanți ai vechii Puteri (care însă acum o servesc pe cea nouă, chiar dacă în mod saltuar) s-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să discreditezi într-atât o clasă conducătoare și o societate în ochii unui om, încât să-l faci pe acesta să-și piardă simțul oportunității și al măsurii și să-l arunci într-o adevărată stare de „anomie”. De altfel, optica nebunilor trebuie luată în considerare în mod serios, doar dacă nu cumva vrem să fim evoluați în toate, în afară de chestiunea nebunilor, limitându-ne convenabil să-i înlăturăm. Mai sunt și nebuni care se uită la fețele oamenilor și la comportamentul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Iată așadar o primă eroare de Realpolitik, de compromis cu bunul-simț, pe care o observ în acțiunea radicalilor și a progresiștilor, în lupta lor pentru legalizarea avortului. Ei izolează această problemă, cu datele sale specifice, și, prin urmare, oferă o optică deformată, și anume cea care le convine lor (de altfel, cu bună-credință, și ar fi absurd să le-o contestăm). Cea de-a doua greșeală, mai gravă, este următoarea. Radicalii și ceilalți progresiști care luptă în primele rânduri pentru legalizarea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ai unor limbi autonome, pe care doar ei le cunoșteau în spirit și pe care erau capabili să le recreeze printr-o continuă regenerare a codului, fără a-l încălca. Viața lor se desfășura în cadrul acestor culturi care, dintr-o optică burgheză, erau niște ghetouri enorme (burghezul rău găsea acest lucru firesc, iar cel bun se întrista). În realitate, cine trăia în aceste „rezervații” era sărac, dar absolut liber. Ceea ce îl condiționa era sărăcia sa, mai precis ceva care sălășluia în interiorul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
oamenii săi tradiționali). Tocmai această toleranță a puterii - în cadrul căreia oponentul poate să se comporte cu atâta agresivitate nobilă și tulburată - trebuie analizată și demascată. Tocmai ea este, în ultimă instanță, rațiunea unei serii de confuzii și de erori de optică (morală, ideologică, politică). De exemplu: toți deținuții sunt „buni”, sunt „de-ai noștri”. Lupta lor pentru reforme este apărată nu doar nediscriminat (ceea ce este bine), ci și la modul terorist. De aici se nasc contradicții ridicole. În cazul nostru, de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și chimice la care este supus omul secolului XXI în mediul său de muncă. Pentru o abordare holistă, dinamică și ecologică a conceptului de sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două aspecte, în ceea ce privește optica pentru promovarea sistematică a sănătății psihosociale a persoanei: luarea în considerare a proceselor de percepție-evaluare și a strategiilor de gestionare și înfruntare a stresului (coping) ale individului; importanța tranzacțiilor dintre individ și mediu pentru menținerea sau redobândirea homeostaziei proprii (adaptare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personal definesc modul în care organizația își îndeplinește responsabilitatea sa socială față de angajați și reflectă atitudinea organizației față de aceștia. Ele sunt o expresie a valorilor și convingerilor organizației referitoare la membrii săi. De asemenea, politicile de personal mai exprimă și optica pe termen lung a companiei în legătură cu modul în care intenționează să-și desfășoare relațiile cu angajații. Ele reprezintă măsurile adoptate de companie în modul de organizare și utilizare a resurselor umane. O astfel de politică de personal este politica oportunităților
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
apropriere mai eficientă, cât și ca mijloc de câștigare a loialității populației rurale. Totuși, cel puțin pe termen scurt, par să fi fost un mijloc eficient de a destrăma rețeaua socială tradițională a populației, prevenind protestele colective. Modernismul extrem și optica puterii Dacă planurile de creare a noilor sate erau atât de raționale și de științifice, de ce au avut drept urmare un asemenea dezastru general? Răspunsul este, cred, faptul că ele nu erau raționale și științifice În adevăratul sens al acestor termeni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
le modifice astfel Încât ele să se conformeze teoriei. În practică, aceasta Înseamnă un fel de vivisecție a societăților până când acestea devin ceea ce susținea inițial teoria că experimentul ar fi trebuit să facă din ele”. Isaiah Berlin, „On Political Judgement” Limpezimea opticii extrem-moderniste se datorează singularității sale hotărâte. Ficțiunea simplificatoare de la care pornește este aceea că orice activitate sau proces supus observației are o singură funcție. Pădurea amenajată științific nu face decât să producă cherestea, orașul planificat este doar cadrul circulației eficiente
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
specialiștilor în materie. Problema principală în acești ani o constituie reîntregirea ariei și valorificarea științifică a folclorului și moștenirii literare, depășirea consecințelor nefaste ale „teoriei” despre cele două limbi, două literaturi, două culturi naționale (moldovenească și română), care a deformat optica istorico-literară în multe dintre lucrările elaborate anterior și a determinat și o practică editorială păgubitoare. Se depun eforturi pentru integrarea cercetărilor în contextul general românesc. A fost pregătită în colaborare cu cercetătorii din România culegerea de tip monografic Un veac
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
materialismului istoric (pe care îl numește materialism economic), combate darwinismul social, organicismul lui Spencer, anarhismul. Se ocupă și de alte probleme, cum ar fi tactica și teoria mișcării socialiste, iar anumite „chestiuni agricole” le privește, în bună parte, printr-o optică narodnicistă. Cu apariția, în „Evenimentul” (1893), a primului său articol de literatură, Gherea și Junimea, se deschide cea de-a doua etapă a activității lui I.-R., desfășurată sub semnul școlii critice a „Contemporanului”. Teza de bază de la care tânărul
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
fost, desigur, un punct de plecare, ci unul de sosire, finalul unui lung proces de cristalizare a unei concepții. Teoretic, o astfel de soluție, astăzi devenită bun câștigat, are o valoare indiscutabilă. Reprezentarea în artă a specificului național (problemă de optică realistă) - iată condiția care permite unui scriitor să fie selectat de cât mai multe epoci. Specificul național implică subiectul, concepția și reprezentarea specifică. Argumentele, discutabile, sunt impregnate de poporanism: „Numai acei scriitori vor reprezenta spiritul românesc care sau fac parte
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]