785 matches
-
furnizorii feluriți. Marcian da Elenei un mare ajutor moral, ba se amestecase chiar și la amenajarea sălei de muzică, căreia îi hotărâse un dispozitiv bazat pe acustică, pe care nici Elena, nici servanții ei obicinuiți nu l-ar fi putut orândui. O mai ajuta și prin aceea că o înturna arbitrar de la ocupații și de la preocupare. Lua vioara și o silea să se așeze la pian. - Și așa și almintrelea tot o să fim gata! glumea. Ne pregătim de trei luni pentru
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Elenei era vădită. Simțise un fel de val cald ce-1 năpădise plăcut. - Bun! zisese, deși cuvântul nu era de doliu. Bun! Mâine facem generala liniștiți, marți avem timp pentru condoleanțe și miercuri toți la înmormîntare . .. iar joi, marele concert! Orânduia astfel totul cu voioșie, soluționând descumpănirea gazdelor. Vroia, mai ales, să liniștească pe Elena, făcând din concert un bloc de apărare în jurul ei. - E bine așa! zisese Elena, regăsindu-și cumpătul și cu o supunere de copil. ' 267 Rămas în mijlocul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
trecuse lesne la un somn adine. Se sculase în dimineața "generalei" odihnită de somn liniștit și rămăsese învăluită de o beatitudine în care orice preciziuni se topeau. Ideea invitaților, a muzicei de după-amiază erau idei blajine și distrate. Vroi să orânduiască câte ceva, dar ezită, lăsă mai bine să dispună atunci chiar pe loc, de acord cu Marcian. Fie că era lene, fie că neîncredere în sine, simptomele, evident, erau noi. Dete numai ordinele pentru ultima revizuire a apartamentului și, în loc de a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fost mai plăcut Elenei. O înapoie nedeschisă. - Du-o în salonașul doamnei. De se întoarce cu domnul Marcian are s-o găsească! In automobil, Elena ședea între Mini și Marcian, liniștită că plecarea, a cărei grijă o turburase un minut, fusese orânduită. Frumusețea zilei și ecourile plutitoare ale muzicii de adineaurea o acopereau cu învelișuri calde, de subt care nu simțea nimic din tristețea convoiului mortuar. Moleșită, vorbea puțin și cu glas tărăgănat despre Maxențiu, fără ca să lege amintirea lui, venită în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cuvintele lui Îi răscoliseră sufletul și măruntaiele, le simțise arzând În el, ar fi vrut să devină atunci o forță a naturii, să spulbere dușmanii ca o furtună sau ca un fluviu vijelios, ar fi vrut să fie Dumnezeu, ca să orânduiască altfel lumea, dar apoi Își spusese că Dumnezeu există și că se află acolo unde trebuia, pesemne, să se afle. Iar el, Ștefan, se afla la Vaslui, fiindcă acolo trebuia să se afle. Iar acum, iată, cădeau războinicii Semilunei. Cădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
până atunci s-o termina în vreun fel“. Rămăseseră mai puțin de două luni până când avea să vină, prin poștă, ordinul de chemare; un interval de timp care nu poate fi umplut decât cu resturi de amintiri ce se lasă orânduite după bunul plac într-o așteptare apatică. Ce recidivă! Așa cum mă temeam, după sfârșitul perioadei petrecute în detașamentul de muncă al Reich-ului, voi reveni la imaginea unui elev din ciclul superior în timpul vacanței mari, e drept că fără activitățile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
înserărei geroase. Odaia asta era o dezmoștenită, avea o sobă de zid și lampă cu petrol. Amintiri provinciale pâlpâiau astfel în jur. Toată istoria gospodărească a Moldovei licărea subt poclitul abajurului de porțelan sau în tăciunele răzleț. Lampa Linei ardea orânduit în sufrageria tecuceană, cum ardeau la punct cu regulatoare precise sterilizatoarele din sala de spital, instalate după ultimele modele ale hi-genei occidentale. Aci ca și acolo, Lina părea în cadrul ei, păstrîndu-și apucătura, pe când numai instrumentele își schimbau forma în mâinile
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
s-au încorporat cu încetul... dar ceilalți? Cei vagabonzi?... Dintre ei va fi fost și paznicul meu de noapte, cu ochi șterși, plini de vedenii mistice și cu buze albe, care sărutau poala rochiei. . . Unde vor fi acum'?. S-au orînduit?. S-au vindecat?. Au murit unii de turbarea foamei?. . . - Cei care au scăpat de hingherii de la Obreja sau de la Morgă trebuie să fie prefecți în Ardeal! Nory se ocupa de politică militantă ca membră a "Partidului Nemulțumirei Universale", cum o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Lina credea hotărât că Lenora la timpul acela, printr-un noroc deosebit, fusese mult mai bino. Era convinsă că totul mersese de minune. Nunta, la care cu regret nu asistase, sechestrată de verișoara, decursese într-o ordine perfectă. Casa era orânduită ca un galantar; slujise episcopul cel frumos, cu barbă neagră; bufetul fusese o adevărată expoziție de artă. Era opinia suverană a lui Rim. Asistența redusă era compusă din familie și din câteva persoane politice și sportive, cunoscute mai de aproape
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
venele căreia se vedea că nu curge sânge, ci foc viu, strecurat, gata oricând să dea în clocot, însemn de netăgăduit al nației sale. În tabăra copiilor, ea dădea poruncile și dancii le urmau fără crâcnire. De altfel tot ea orânduia așternuturile din cortul părinților și tot ea deprinsese de mică, de la bunica ei, tainele ghicitului în cărți de tarot și în ghioc. În șatră erau și câțiva puradei mai răsăriți care, postați la marginea satelor, chipurile să se joace, știau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
obiceiurile acestei etnii, și cred că se cade ca voi toți să fiți alături de mine. O să vedeți, va fi minunat!... Alex și Ina aveau acum, mai mult decât oricând, deplina convingere că nu puteau schimba ordinea lucrurilor, acestea erau probabil orânduite de alte comandamente. Oare ce legi neștiute ne guvernează!? se întrebau ei. * Deși Mihăiță le spusese alor lui că nu e nevoie să-l însoțească la conservator, că prezența lor i-ar spori emoțiile fiindcă oricum, el este cel care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fost numai cronicari ai trecutului și deslușitori ai prezentului ci s-au dovedit a fi, în aceeași măsură, vizionari și plăsmuitori ai viitorului. Măiestrie Măiestria creatorului de literatură se întregește pe măsura dobândirii unor noi abilități și capacități de a orândui și a așterne pe hârtie imaginile, gândurile și trăirile afective ce-i invadează mintea și sufletul. Har Abilitatea de a transforma materialul mnemic în produs literar îl au doar acele persoane care sunt înzestrate cu harul creației. Valoare Valoarea operei
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
la ușă, intram, dădeam ocol mesei și plecam imediat sau rămâneam; dacă se întâmpla să rămân, ce frumos conversam despre cumplitele blesteme care macină pohezia sau mai știu eu despre ce, în timp ce poezia continuă să se macine în blestemele ei orânduite la perfecție de alți monștri mult mai experimentați; alteori, dacă eram obosit, mă întindeam pe o canapea aflată acolo și dormeam așa până mă trezeau șoaptele prietenului care perora, de exemplu, tot despre mizeriile poheziei; atunci urlam de pe canapea : „Guraaa
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
a „vândut...un loc de casă care iaste pre Ulița Mare, între Mitropolia Veche și între casăle Prăjescului...mării sale doamnei Nastasiei, gospodja Io Duca voievoda...” Și mai departe spune: „Deci noi, văzîndu întru viața noastră aceste casă de piiatră orînduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcîndu Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svînta Mitropolie”... Eu aș zice să mergem la 15 iunie 1695 (7203) și să vedem ce spune chiar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Cetățuia, care „să scoală stându-le împotrivă, arătînd el un zapis scriind c-au cumpărat Macarie ce-au fost egumen la Cetățuie un loc de 3 dugheni de la Dochița, fimeia cea de pe urmă a lui Ieni pevițul”. Pentru aceasta „Au orânduit măria sa vodă pe sfinția sa mitropolitul și pe noi, ca să mergem la acest loc...să le hotărîm pricina. Și mergînd, s-au cetit toate scrisorile mănăstirii ce-au arătat și acest loc...nu s-au aflat vîndut în cumpărăturile mănăstirii. Iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru un locu di dugheană di pe Podul Hagioaie, pe care locu di dugheană au arătatu Safta un zapis din vălet 7234 (1726) cu slova lui Vasile Buhăescul biv vtori logofăt”. După ascultarea părților, Ion Neculce împarte dreptatea: „Și fiindu orînduiți cu giudecata la noi le-am luat sama, și fiindu cumpărători vechi cu zapisă iscălite de boieri mari și neguțitori și uliceni, s-au aflat drepte cumpărături. Și această Anghelușe s-au cunoscutu că îmblă fără de cale și s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dumneavoastră! Astăzi vom hotărâ unde și ce vamă are de plătit orice negustor din Liov. Logofătul să fie cu băgare de seamă ce scrie diacul, pentru a nu uita ceva... După aceste vorbe a pornit să arate cum vor fi orânduite treburile vămilor. Când a sfârșit toate acestea, și-a îndreptat fața către mine și a grăit: Scrie, diece: „Iar cine merge spre părțile tătărești va plăti pentru 12 cântare, în Suceava o rublă de argint, în Iași treizeci de groși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sus scrise sate, și vii și țigani, să fie sfintei mănăstiri și de la noi uric cu tot venitul...” „A scris Dumitru, la Suceava, în anul 7106 (1598), mai 6.” „Io Ieremia voievod.” „Cred că ai spus bine că Dumnezeu le orânduiește pe toate așa fel încât lucrurile să fi bine așezate. Iaca și o nouă dovadă. După pașnicul Ieremia Movilă, ajunge în Moldova viforosul Mihai Viteazul, care se intitula Domn al Țării Românești, Ungrovlahiei, al Ardealului și al Țării Moldovei.” Apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Constantin Nicolae Mavrocordat voievod însă, nu mai are ce face când vine vorba de măria sa pașa. Așa că, la 5 octombrie 1742 (7251), vodă a trimis cărți domnești și călărași. Unul la Dobrovăț „pentru o samă de lemni ce s-au orânduit să aducă pentru făcutul șoproanelor de treaba cailor mării sale pașii...” Unul „pe la satile de penpregiurul Iașului și în târg în Iași și de unde or găsi fân să aibă a încărca păr-la 60 de cară de fân,...pentru caii măriii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să repare cu oamenii de sub Codrul Iașilor podurile de la Șanta până la Iași „ să fie toate tocmite când va sosi măria sa pașa ce merge la Hotin”. Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care trebuie „să orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer - ispravnicul ținutului Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care trebuie „să orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer - ispravnicul ținutului Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40 oameni slobozi...să margă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40 oameni slobozi...să margă păr la hotar”. Apoi „Iordache vel căpitanului de codru, să orânduiască pe ținutul Fălciiului 50 cai și să-i trimită la Scântei și vineri sara negreșit să să afle acolo, ca să vie cu mărie sa pașe păr-aici... Și cu caii să trimită și oameni de la ținut să le poarte de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând însă cum stau lucrurile și vrând să se îmbunătățească învățământul, vodă a cerut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un tiran: un sfârșit pe măsura mea! Un final bine ales face cât o viață. Sau cât o posteritate, am dreptul ăsta. Nu sunt un muritor de rând, am fost dăruit cu har: nu oricine zidește lumi, propunându-le Lumii. Orânduiesc. FILOZOFUL. Cel care a intrat la Magistrat - îndepărtând gărzile doar c-un gest! așa spun martorii oculari - a fost, în mod sigur, Castelanul. Buba coaptă din capul tiranului; trebuie întreținută! Romancierul se pricepe, e cel mai mare născocitor. Eu caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a lipit sufletul de fiordurile ei, ca marca de scrisoare. De fapt, nu am fost decât opt zile la Copenhaga, în primăvara lui ’98... Cinstit, povestea cu fiordurile e ușor exagerată. Nu asta m-a topit, ci acel cosmos social orânduit pe dimensiuni omenești. Poate că aveam deja în mine ceva vulnerabil când am ajuns acolo: ciudat, de când aveam viza și biletele de avion, în mintea mea bântuia doar gândul răzleț la Mica Sirenă. Așa mă simțeam atunci. Solidară cu acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]