1,225 matches
-
a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Ar fi poate util să menționez că în Polonia protestantismul are serioase implicații nu mult după lansarea tezelor de la Wittenberg, îmbogățite de Calvin în 1536, luteranismul răspândindu-se mai cu seamă printre orășeni, iar calvinismul printre șleahtici. Luptele de opinii pe teme religioase antrenează comunitatea polonă imediat după moartea lui Zygmunt cel Bătrân, apelurile reformaților fiind receptate de reprezentanții de marcă ai literaturii timpului, între ei fiind și un scriitor de frunte, Mikolaj
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Transilvania, dinspre Serbia, Ungaria și Austria. Bisericile fac achiziții pentru comunitățile sătești; școlile iau și ele asemenea inițiative; ofițerii și subofițerii din teritoriul de graniță cumpără cărți pentru uzul lor și al familiilor lor; nu sunt mai prejos nici orășenii „generic denumiți jupani în însemnările de posesor”. Un rol îl vor fi avut și colportorii care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sufletesc al neamului și a hotărât să fie un desțelenitor, știind că de el este absolută nevoie în provincie, acolo unde s-a și stabilit. A fost convins că în provincie pulsează în mod autentic sufletul plin de speranțe al orășeanului necăjit și al țăranului român, curat la inimă și dornic de românism și de fapte mari. Eu, copil fiind pe atunci, am fost atras de cântecul legionar și de coloanele de legionari, care apăreau prin satele din Ardeal. Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și inferioritatea istorică. Inferioritatea economică ținea de nivelul tehnic rudimentar și de productivitatea scăzută, în timp ce pe plan cultural se sublinia analfabetismul. Vulcănescu considera însă că afirmația inferiorității culturale era și ea neîntemeiată, atât timp cât țăranul stăpânește în întregime orizontul său spiritual, orășeanul fiind specializat, orientat doar către anumite aspecte. În plan juridic, obiceiurile strămoșești, iraționale, complicate și greoaie marcau de asemenea negativ. Inferioritatea politică ar fi fost observabilă în dezinteresul față de treburile publice, rezistența la schimbare și lipsa conștiinței cetățenești. Dintre toate
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prin care omul își îndeplinește scopurile, în sine tehnica poate fi socotită deficitară doar dacă nu reușește să conducă la atingerea acestora. La Vulcănescu apare de asemenea ideea comunității ca unitate spirituală (comunitatea vieții de la țară), pe care o folosesc orășenii ce resimt ruptura generată în ei de nostalgia ruralului și de faptul că sunt orășeni. În contextul societății românești, era prezent fenomenul migrației rural-urban care putea susține ideile celor ce priveau satul ca pe o realitate pe cale de dispariție. Acest
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu reușește să conducă la atingerea acestora. La Vulcănescu apare de asemenea ideea comunității ca unitate spirituală (comunitatea vieții de la țară), pe care o folosesc orășenii ce resimt ruptura generată în ei de nostalgia ruralului și de faptul că sunt orășeni. În contextul societății românești, era prezent fenomenul migrației rural-urban care putea susține ideile celor ce priveau satul ca pe o realitate pe cale de dispariție. Acest fenomen avea însă cauze bine identificate: nevoia de venituri suplimentare, respectiv avansarea în ierarhia socială
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
amintita Stadt luft macht frei rămâne aproape ca o sentință, au existat perioade în care orașul era astfel structurat, încât nu oferea un grad de libertate atât de mare. Pentru perioada medievală, orașul putea exercita un grad de control asupra orășeanului mai strict și mai extins decât își putea imagina săteanul. În termenii cadrului de referință personal, orășeanul se uita în mai multe direcții. Și totuși, deși legăturile cu familia, ghilda și cartierul contau, un cetățean se putea considera mai cosmopolit
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astfel structurat, încât nu oferea un grad de libertate atât de mare. Pentru perioada medievală, orașul putea exercita un grad de control asupra orășeanului mai strict și mai extins decât își putea imagina săteanul. În termenii cadrului de referință personal, orășeanul se uita în mai multe direcții. Și totuși, deși legăturile cu familia, ghilda și cartierul contau, un cetățean se putea considera mai cosmopolit și mai individual decât un membru al unei comunități rurale. Dar nu trebuie să idealizăm orașele medievale
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de origine greacă din limba română. "Deosebirea etnică între nobili și popor se accentuă foarte mult acum și de aici provine că azi încă poporul român prezintă înfățișarea a două rase suprapuse sau juxtapuse, care n-au nimic de comun: orășenii și sătenii" (Drăghicescu, 1996: 251). Prăpastia dintre boieri și rumâni nu era bazată pe diferența de rang sau bunăstare ci "este cu totul asemănătoare cu deosebirea ce se face între oamenii care sunt de sânge străin unii de alții" (Drăghicescu
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
subl.ns.)”. Iată că s au adeverit calculele noastre privind numărul total al muncitorilor vasluieni în anul 1945, pe care le-am consemnat în episodul III al incursiunii noastre istorice când scriam că puteau fi considerați muncitori cam 500 de orășeni, de ambele sexe. Desigur, Russu făcuse vorbire numai de 200, dar aceștia erau tinerii urbei. d. „Se spune despre U.T.C. că numai și-a schimbat firma” Datorită adevărurilor deranjante recunoscute în acest document de însuși președintele organizației UTC, am
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
noi prin arhiva fostei prefecturi (cercetări publicate în volumul I al acestei lucrări) a rezultat faptul că și pe parcursul anului 1946 trupele ocupanților sovietici dădeau adevărate asalturi asupra bunurilor și vieților locuitorilor din mediul rural, fără a fi scutiți nici orășenii, desigur, așa că jelaniile ipocrite ale „instructorilor” comuniști în care își descriau numeroasele și repetatele eșecuri în lumea satului dar și în lumea muncitorească din cele două „fabrici” ale orașului Vaslui, nu-și aveau rostul. Pe deoparte, rușii furau orice fără
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
șef al Vasluiului, nota următoarele: „...suntem informați că, din cauza lipsei de lemne, populația din comuna Rediu-Vaslui nu mai ține seama de paza pădurarilor. Intră în pădure și iau cu spinarea lemne. Se discută că Statul a avut grijă numai de orășeni și de muncitori, că le-a dat lemne, iar pe frig”. Orice nu convenea puterii comuniste, era considerat delict grav și, prin urmare, aspru pedepsit. Astfel: „...învățătorul V. Zota din satul Jigoreni, comuna ȚibăneștiVaslui, la un bal dat de către căminul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
incertă, ofițerii sovietici se temeau ca prin radio cetățenii să nu primească vreun mesaj „dușmănos” la adresa „eroicei” armate roșii ai cărei soldați tocmai începuseră cumplitele jafuri și asasinate asupra civililor, în special din mediul rural, fără a fi scutiți nici orășenii, desigur. A doua subliniere personală din textul de mai sus poate fi explicată astfel: cu toate că pe atunci se găseau arme și muniții la tot pasul, rușii nu au permis înarmarea polițiștilor, din precauție. Sentimentele anti sovietice al populației românești erau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
una blândă, în comparație cu ce va urma după decizia de strămutare a țiganilor în inospitalierul ținut al Bugului. De altfel, conform adresei nr.10482/noiembrie 1940, aceluiași regim strict de supraveghere medicală erau supuși și militarii veniți în permisie sau rudele orășenilor din Huși, venite din alte localități. Suplimentară, în această adresă, era interzicerea cu desăvârșire a vagabondajului țiganilor pe timp de iarnă și fixarea acestora la marginea satelor până când condițiile meteorologice le va permite din nou nomadismul. e etnie germană La
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
criterii economice. Nobilimea era considerată apărătoarea regatului, beneficiară de privilegii. A doua categorie socială era cea a negustorilor și funcționarilor, iar a treia era clasa productivă (țărani, meșteșugari, mici funcționari și negustori). Mentalitatea oamenilor Renașterii prezintă și antagonismul declarat dintre orășeni și țărani, ultimii fiind considerați persoane grosolane, ignorante și demne de dispreț. Relația se accentuează, regiunile rurale devin dependente de orașe. Prin dezvoltarea mijloacelor de producție, prin industrializare, ca-racterul individual al muncii dispare, se produce o concentrare a maselor de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
toată perioada analizată mai ridicat în mediul rural, validând ipoteza influenței mediului rezidențial asupra comportamentului religios în spațiul public. Deși crește după 1993, frecventarea bisericii în mediul urban se menține totuși la valori mai moderate, în jur de 40% dintre orășeni declarând că merg la biserică cel puțin o dată pe lună. După o creștere semnificativă între 1993 și 1997, practica religioasă în spațiul public înregistrează un platou în orașele României. În schimb, în mediul rural mai bine de jumătate dintre respondenți
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că fac același lucru, frecventarea bisericii menținându-se constantă între 1999 și 2005, diferența nefiind statistic semnificativă. Datele cercetării „România Urbană” susțin însă ideea unei creșteri a practicii în spațiul public urban și după 2000, pentru 2005 aproape 47% dintre orășeni declarând că merg la biserică cel puțin o dată pe lună. Datele referitoare la practica în spațiul privat, respectiv meditația și rugăciunea, indică o imagine puțin diferită. Conform graficului din REF Ref126752030 \h \* MERGEFORMAT Error! Reference source not found., majoritatea covârșitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura 6, indică o reducere importantă a diferenței dintre religiozitatea sătenilor și cea a orășenilor între anii 1993 și 2005. Deși importanța acordată religiei și lui Dumnezeu se află la cote mai crescute în oraș, comparativ cu situația de acum 12 ani, totuși diferențele între cele două medii rezidențiale rămân statistic semnificative. Rezultatele analizelor longitudinale
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în industrie și servicii, se dovedește a fi mai puțin religios decât satul. Distanța sat-oraș se păstrează atât în ceea ce privește valorile religioase, cât și în ceea ce privește practica religioasă. Deși românii sunt un popor foarte religios, așa cum o demonstrează rezultatele cercetărilor dedicate subiectului, orășenii acordă mai puțină importantă credinței și merg la biserică mai rar decât sătenii. Cu toate acestea, distanța dintre mediul urban și cel rural a început să se reducă în ultimii ani. În aparență paradoxal, nu satul este cel care se
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
atât la sat, cât și la oraș, distanța dintre cele două spații reducându-se simțitor. Pe fondul ridicării restricțiilor impuse religiei de către regimul comunist și în contextul creșterii insecurității existențiale datorate transformărilor radicale care au avut loc în societatea românească, orășeanul a început să se gândească tot mai mult la divinitate și la rolul acesteia în viața lui. Întrebarea care se ridică este legată de evoluțiile viitoare ale religiosului în spațiul românesc. Vor rămâne românii printre cei mai religioși dintre europeni
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Jos propun camere de închiriat sau pur și simplu „cazare”. În fața porților, pe mici măsuțe de lemn, sunt propuse spre vânzare borcane de mici dimensiuni cu alimente „bio-eco”. Ciuperci, castraveți, zacuscă - tot ceea ce ei își imaginează că ar putea cumpăra orășenii care trec pe acolo în mașini luxoase (unele dintre ele, nu toate !). Cele mai numeroase sunt însă tarabele care vând flori (cri zanteme de toate formele și culorile) în ghivece de plastic. Nu m-am interesat în mod expres, dar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dealului, sub ochii agentului atent la mâinile noastre (parcă urma să extragem din buzunare arme de foc și nu niște biete aparate foto), este următoarea : de ce, după dezastrul industrial și existențial din 1990, oamenii aceștia, în cea mai mare parte orășeni, locuind în zone neatinse de criză, nu au îmbrățișat forme mai „soft” de religiozitate urbană și au ales să vină aici, la Prislop : dormitul înghesuit în microbuze, mâncatul pe genunchi din pachetele aduse de acasă, toaleta pe pantele dificile din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de Muscel, asemănătoare cu aceea pe care am văzut-o la Muzeul Țăranului Român în sala „Timpul 1”. O are de la mama sa, care, la rândul ei, a moștenit-o de la bunica - o vechime apreciabilă deci. O întreb, ca un orășean ce sunt, educat în spiritul obiectului de artă populară ce trebuie păstrat, salvat și eventual idealizat, dacă, 1. Mai exact, este vorba de o magnifică, somptuoasă cămașă populară de sărbătoare cusută de o anume Păuna din Novaci, județul Gorj, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și adesea chinuitoare căutări de sine prin căutarea umanității și credinței celorlalți, depășindu-și cele mai multe îndoieli și frământări prin imersiunea uimitor cameleonică într-o lume a contrastelor, forțând limitele de plasticitate ale propriei persoane, fiind pelerin (mai exact : pelerini) - adică orășean fițos, țărancă profund credincioasă, milițian, interlop țigan, milițian, bucătar, preot (pelerin sau gazdă), reporter, antropolog, student, străin, „căpșunar”, teolog, chelner improvizat (dar el a făcut asta ca un adevărat profesionist la Geneva, pentru a se întreține în perioada studiilor doctorale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe linie de serviciu, i se spunea că are dreptul de a alege între cele două pensii. Ce să facă un pensionar invalid cu o droaie de copii într-un mediu rural cu o pensie de 3-400 de lei sau orășeanul soldat sau ofițer cu pensia de 600-1.300 de lei lunar, când nu se găsește nimic și totul se plătește cu suprapreț? Faceți dvs., domnule președinte Ceaușescu, socoteala punând mâna pe un creion sau recurgeți la un contabil expert ca să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]