2,272 matches
-
iar 5 N-S sau NE-SV. Mormintele de inhumație, urmare a cercetării și analizei elementelor de rit, ritual și a ofrandelor recuperate, au fost datate diferit: 7 morminte din secolul II și 12 din secolul III (unele din ele, orientate V-E, ar putea fi atribuite, în opinia descoperitorilor, creștinilor timpurii); alte două sunt din secolul IV, unul din secolul V și altul din secolul VI. Prezența obiectelor de inventar a fost constatată în 34 de morminte, spre deosebire de celelalte 13
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întinse pe spate, cu mâinile ușor îndoite din cot, de cele mai multe ori spre sau pe oasele bazinului, alteori așezate pe piept și abdomen sau întinse pe lângă trup. Excepție face scheletul din M43, așezat în firidă dinspre est în poziție chircită, orientat NE-SV. O situație asemănătoare se mai întâlnește și în necropola callatiană precum și în cea de la Piatra-Frecăței (jud. Tulcea). Într-un singur mormânt s-a găsit un schelet cu picioarele încrucișate (M17), iar alte situații identice au fost constatate în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre legate cu pământ, cu o absidă mică spre est și fără criptă. Monumentul datează din secolul IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
constatat o înmulțire a obiectelor creștine în aproape toate necropolele Sciției Minor. Absența unor canoane privind riturile funerare în Biserica din primele veacuri, creează o dificultate reală în distingerea mormintelor creștine de celelalte. În principiu, mormintele creștine sunt de inhumație, orientate V-E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din secolul IV au fost identificate prea puține morminte care corespund ritualului creștin. Chiar și mai târziu se pot vedea numeroase morminte de incinerație care aparțin necreștinilor, coexistând în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Încă drept bune. Rețineți că pentru a dezvălui unde-i situat Umbilicus-ul nu-i nevoie de o hartă precisă, În sensul pe care-l dăm noi termenului. E de-ajuns să fie o hartă care să aibă următoarea caracteristică: odată orientată, arată Umbilicus-ul În punctul În care Pendulul este luminat În ziua de 24 iunie. Acum fiți atenți: să spunem, ca pură ipoteză, că Umbilicus-ul este la Ierusalim. Pe hărțile noastre moderne, Ierusalimul se află Într-un anumit punct, și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
se afla într-o poziție de netă inferioritate. Orice altă femeie s-ar fi simțit poate descurajată și ar fi încercat să se gândească la altceva în timp ce stătea întinsă pe spate, cu picioarele pe suporturile de metal și cu vaginul orientat, cum se cuvinte, spre miazăzi, spre a fi studiat de o ceată de studenți la Medicină. Însă Henrietta era din altă plămadă. Se concentră asupra doctorului în halat alb pe care tocmai îl zărise în hol. Era un bărbat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cercul de literați și artiști pe care Bogdan-Pitești l-a întreținut în jurul său - mai ales între 1908-1922 - a fost singurul care a oferit (mult mai mult, desigur, decît anemicele cenacluri macedonskiene) o atmosferă de efervescență intelectuală, de curiozitate artistică bine orientată, propice afirmării și expansiunii adevăratelor talente, valorilor expresive moderne și originale”, scrie Theodor Enescu (op. cit. p. 29). Deși cam exaltate, afirmațiile cuprind o bună doză de adevăr. Schimbînd ce e de schimbat - și sînt multe de schimbat! - am putea compara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de „artă colectivă”, sintetică, sincretică și „internațională” sînt elemente care nu încetează să fascineze imaginarul colaboratorilor revistei. Filmul mut e privit cu candoarea descoperirii unui teritoriu poetic miraculos. Nu mai avem de-a face, ca la Contimporanul, cu o admirație orientată „constructivist” spre filmele abstracte ale lui Hans Richter sau Wiking Eggeling. Integraliștii își manifestă și ei prețuirea pentru „filmul pur”, poetic, necomercial, dar ceea ce îi fascinează este omul, actorul, eroul popular modern proiectat într-o mitologie specifică. Imaginarul integralist este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
corespondenței purtate de cei doi între 1916-1921, vine să ilustreze, suplimentar, complexul periferic al lui Vinea - rămas în țară - în raport cu „evadatul” Tzara, fostul companion devenit celebritate mondială; un evazionism melancolic, elegiac și dezabuzat, opus unui evazionism activ, agresiv și deconstructiv, orientat atît împotriva formelor, cît și a temelor tradiționale. Procesul de constituire efectivă a avangardei românești este, desigur, legat de acțiunea „inaugurală” și promoțională a Contimporanului (1922-1932) condus de Ion Vinea și Marcel Iancu. Expozițiile internaționale, spectacolele sincretice de artă nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stagii rezidențiale pentru Întreprinderi? După o dezbatere furtunoasă, proiectul fu adoptat. Atunci s-a construit piramida, plus vreo cincizeci de bungalouri cu confort limitat, dar acceptabil, menite să-i găzduiască pe stagiari. În același timp, un mailing intensiv și bine orientat fu trimis directorilor de personal de la marile firme. O parte dintre fondatori, cu opțiuni politice foarte la stânga, au suportat greu această tranziție. Avu loc o scurtă luptă internă pentru putere, apoi asociația constituită În virtutea legii 1901 care administra locul fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a lipsit ca articolul să fie publicat de revista Esprit. „Ceea ce frapează În primul rând la Cap d’Agde, nota Bruno, e coexistența unor locuri de consum banale, absolut analoage celor Întâlnite În orice stațiune balneară europeană, alături de alte oferte, orientate explicit spre sex și libertinaj. Bunăoară, e surprinzător, lângă o brutărie și un supermagazin, să vezi un butic ce propune minijupe transparente, lenjerie din latex și rochii concepute pentru a lăsa la vedere sânii și fesele. E de asemeni surprinzător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să detecteze apariția mutațiilor și chiar să le demonstreze eventualul efect nociv, nimic nu putea, deocamdată, să le explice determinismul; În consecință, nimic nu permitea să li se atribuie un sens precis și utilizabil: În această direcție, era clar, trebuiau orientate cercetările. Eliberat de dosarele și cărțile Înghesuite pe rafturi, biroul lui Desplechin părea imens. — Ei bine, da..., făcu el cu un surâs discret. Ies la pensie la sfârșitul lunii. Djerzinski rămase cu gura căscată. Sunt oameni pe care-i Întâlnim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
afecțiune. Mai știa și că Ravelstein deținea noiane de informații istorice și politice menite a fi aduse la zi și păstrate. Acestea mergeau Îndărăt până la Platon și Tucidide - sau poate chiar până la Moise. Toate marile strategii ale conducerii de stat - orientate retroactiv, via Machiavelli, până la Septimiu Sever și la Caracalla. Și era vital ca deciziile imediate privitoare la Războiul din Golf - considerate de niște politicieni evident limitați de tipul Bush și Baker, ca reprezentând o imagine cât mai realistă a forțelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Schema antropologică preferată de Maxim este cea, cu totul tradițională, care distinge trei niveluri în persoana umană: νοûσ (o πνoΰμα - ψυχη) - σωμα. Maxim insistă în particular pe corelarea reciprocă între suflet și trup, ambele părți ale omului și, întrucât părți, orientate, πρòσ τί, și care formează o specie (εîδοσ) completă în uniunea lor, de aceea este de neconceput ca una din cele două părți să preexiste, deoarece în acest mod s-ar dizolva specia care este întregul. Distincția între cele două
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în baza a trei principii. Primul principiu, conform căruia ceea ce face posibilă inserarea concretă a persoanei în comunitate și așezarea în cadrul ei este dimensiunea interioară, care integrează alături de propriul „eu” și dimensiunea „noi”, față de care se simte în mod profund orientată, astfel că omul, purtătorul forței raționale a sufletului, este o esență făcută pentru comunitate: „unde există un eu, există și un noi, sau eu aparține unui noi”. Al doilea principiu se referă la conexiunea strânsă dintre conștiința unei ființe, membră
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nu permit formularea unor concluzii pertinente despre obiceiul înmormântării membrilor comunităților locale, motiv pentru care s-a apelat la unele date, preluate din analiza necropolei de la Stoicani - Galați, amplasată în afara bazinului. Pornind de la aceste considerente, se pare că defuncții erau orientați V-NV, E-SE și E-NE - V-SV, așezați pe spate, cu mâinile pe piept, abdomen sau pe lângă corp. Gropile mormintelor erau patrulatere, cu colțurile rotunjite și aflate la 1-1,90 m adâncime. Cele trei schelete de la Stoicani erau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat în cadrul aceleiași necropole, probabil datorită relațiilor pașnice cu restul membrilor comunității. Cel de-al doilea sit funerar, descoperit la Hansca-Limbari, conținea 108 morminte de înhumație, majoritatea (99) orientate V-E, cu scheletele întinse pe spate, iar poziția mâinilor fiind variabilă (pe lângă corp, pe abdomen sau piept). S-a observat o structurare a mormintelor, probabil pe criteriul familial, întâlnindu-se grupe de 3 până la 10-12 morminte. Unii defuncți aveau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o structurare a mormintelor, probabil pe criteriul familial, întâlnindu-se grupe de 3 până la 10-12 morminte. Unii defuncți aveau capul orientat spre nord și dispuneau de trăsături mongoloide. De asemenea, câteva cranii aveau urme de trepanație. Tot în cazul mormintelor orientate N-S au fost identificate patru cu resturi osteologice umane și de la animale, o practică religioasă străină comunităților creștine. Adâncimea mormintelor de înhumație creștine varia între 0,20-1,20 m, în timp ce pentru mormintele alogenilor era de 0,30-0,85 m.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Adâncimea mormintelor de înhumație creștine varia între 0,20-1,20 m, în timp ce pentru mormintele alogenilor era de 0,30-0,85 m. Din totalul celor 108 morminte, doar 26 aveau piese de inventar (21 morminte creștine și cinci alogene). Pentru defuncții orientați V-E sunt specifice obiecte precum: catarame din cupru și fier, aplice de argint, bumbi sferoidali din cupru și bronz, verigi din fier, cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte precum: catarame din cupru și fier, aplice de argint, bumbi sferoidali din cupru și bronz, verigi din fier, cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa, catarame și verigi (toate din fier). Analiza comparativă a vestigiilor funerare din cele două puncte arheologice, de pe teritoriul Hanscăi, a indicat autorilor o datare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a cimitirului, pentru secolele XI-XIII sau și mai târzie, în veacurile XII-XIV. Ultimul din cele trei puncte de la Hansca, la Cordon, s-au dezvelit doar patru morminte de înhumație, situate în gropi rectangulare, adânci de 0,60-0,80m. Defuncții erau orientați V-E și întinși pe spate, cu brațele pe lângă corp ori pe piept. Cu excepția M4, care conținea câțiva butoni din bronz, provenind de la veșminte, restul erau lipsite de inventar. Puținele fragmente ceramice, din umplutura mormintelor, au datat necropola în secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V-E), precum la Banca, Grivița, Bârlad-Dealul Țuguieta (Vaslui), însă componența inventarului le certifică ca aparținând unor turanici, pecenegi sau uzi. Această situație ne determină să fim rezervați în atribuirea unor autohtoni creștinați, a acelor schelete, lipsite de inventar și orientate V-E. Cu alte cuvinte, argumentele unei siguranțe în privința apartenenței etnice și religioase trebuie să fie aduse de obiectele din inventar. În cazul creștinilor, obiectele lipsesc sau nu reprezintă arme, în timp ce inventarele nomazilor sunt dominate de arme și elemente de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de inventar, dar pe baza stratigrafiei și a ritului și ritualului de înmormântare, necropola de la Bârlad-Prodana a fost atribuită unei comunități autohtone, de origine veche românească, din secolele X-XI. Exceptând acest cimitir, mormântul dublu de la Dumeștii Vechi(Vaslui) avea scheletele orientate NV-SE, iar în inventar s-a găsit un cosor din fier, pentru viticultură. Pornind de la aceste elemente, s-a considerat că cei înmormântați erau de origine veche românească, similar situației de la Băneasa și Berești (Galați). Nouă din cele 11
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
orașului, pe Dealul Țuguieta, s-a descoperit la 0,80m adâncime un mormânt dublu tumular. Cele două schelete (bărbat și femeie) erau depuse pe spate, cu mâinile așezate diferit (una pe lângă corp și alta pe abdomen sau pe lângă corp) și orientate V-E. Cei doi defuncți se aflau la o distanță de 2,5m unul de celălalt, însă aparțineau aceluiași tumul. La colțurile mormântului erau depuse ritualic vase (fragmente de la cinci recipiente), sparte intenționat. Inventarul funerar conținea ofrande cabaline, un craniu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
24-28); Coman 1980c, p. 71, nota 15; Teodor 1997c, p. 45-46. d) Prodana: situat în apropierea așezării Dridu, cimitirul de la Prodana conținea șapte morminte de înhumație, ale căror schelete erau întinse pe spate, cu mâinile pe piept ori pe lângă corp, orientate vest-est, la adâncimea de 0,60-0,90m. Defuncții erau bărbați, femei și copii. Lipsa pieselor de inventar a impus datarea necropolei pe baza stratigrafiei, aceste observații indicând perioada secolelor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor și V. Palade, 1960-1961. Bibliografie: Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]