2,371 matches
-
caractere latine ». În 1990 a editat (în colaborare) mai multe lucrări pentru familiarizarea publicului cu normele scrierii în grafie latină (« Normele ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române », « Îndreptar de ortografie », « Elemente de ortografie și ortoepie a limbii române », « Ortografia și ortoepia limbii române în tabele și blocuri schematice » etc.). Pentru a-i ajuta pe rusofonii din republică să însușească limba oficială, a susținut, în presa de limbă rusă (revista “Kodrî”, ziarele “Narodnoe obrazovanie”, « Sovietskaia Moldavia”), în colaborare cu Ion
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
Bianu s-a organizat primul Congres Național al Bibliotecarilor (București, 1924) și prima Asociație a Bibliotecarilor din România (la 15 sepembrie 1924), al cărui președinte a devenit. Ca principal reprezentant al filologiei românești, Ion Bianu s-a preocupat de reforma ortografiei limbii române, contribuind la ortografia aprobată de Academia Română în 1904. A elaborat numeroase studii despre literatura veche, a promovat cercetarea folclorului inițiind prima serie românească de publicații folclorice și etnografice. Domnul Dimitrie Sturdza, vorbind despre munca deosebită depusă de Ion
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
Congres Național al Bibliotecarilor (București, 1924) și prima Asociație a Bibliotecarilor din România (la 15 sepembrie 1924), al cărui președinte a devenit. Ca principal reprezentant al filologiei românești, Ion Bianu s-a preocupat de reforma ortografiei limbii române, contribuind la ortografia aprobată de Academia Română în 1904. A elaborat numeroase studii despre literatura veche, a promovat cercetarea folclorului inițiind prima serie românească de publicații folclorice și etnografice. Domnul Dimitrie Sturdza, vorbind despre munca deosebită depusă de Ion Bianu la Biblioteca Academiei, spunea
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
arhaică a alfabetului chirilic folosit pentru scrierea limbii române pentru reprezentarea grupărilor de sunete "în" și "îm". grafia modernă cu litere latine nu există un corespondent direct al literei, utilizându-se în schimb gruparea de grafeme <în> sau <îm>. În ortografia cu litere chirilice, litera "în" a fost înlocuită prin <ын> și <ым>. Deoarece majoritatea "font"-urilor nu conțin o reprezentare a literei, ea este deseori înlocuită printr-o săgeată arătând în sus:
În () [Corola-website/Science/325675_a_327004]
-
James Silk Buckingham în cartea sa de călătorii în Țara Sfântă din 1815 scria Caipha, iar preotul William John Woodcock care a vizitat țara în 1848 scria la fel Caypha. La începutul secolului al XX-lea, Gottlieb Schumacher a propus ortografia latină unică Haifa, care se potrivește cu pronunția arabă حَيْفَا și cu cea greacă Χάιφα. Ea a fost adoptată mai întâi de locuitorii coloniei germane din oraș și apoi s-a generalizat. Începuturile așezării
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
, pe numele său adevărat François-Marie Arouet () a fost un scriitor și filozof al Iluminismului francez. Autorul a adoptat numele de "" în 1718, în urma încarcerării lui de la Bastille. Originea să este neclară. Este o anagrama de AROVET LI, ortografia latinizat a numelui său, Arouet, iar literele inițiale ale Le Jeune ( "tineri"). În conformitate cu o tradiție de familie printre descendenții surorii sale, el a fost cunoscut sub numele de Le petit volontaire ( "lucrul mic determinat"), ca un copil, si a înviat
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
Aimara nu are diftongi, iar două semivocale (w și y). Limba aimara are 26 de foneme consonantice (două dintre ele fiind semivocalele și ). Oclusivele sunt grupate în trei perechi: oclusive surde, oclusive aspirate și oclusive glotalizate. Limba aimara are o ortografie fonemică și folosește alfabetul latin cu niște digrame, o trigramă și semne diacritice. Digraful "ch" se folosește pentru consoana oclusivă palatală () și "ll" pentru consoana laterală palatală (). Digrafele "ph", "th", "kh" și "qh" sunt folososite pentru oclusivele aspirate (, , și ). Pentru
Limba aimara () [Corola-website/Science/325813_a_327142]
-
în formă de scut. În partea de sus a plăcii din față se află toiagul lui Esculap (emblema medicinii), iar la bază, în stânga, două ramuri cu frunze de laur, legate cu o panglică. Pe placă se găsește următorul text (în ortografia vremii): Pe placa de bronz în formă de scut de pe partea din spate a soclului este înscrisă o listă cu persoanele care au făcut parte din "COMITETUL DE ERIGERE" a monumentului. Statuia a fost turnată în atelierele "Școlii de arte
Statuia dr. Carol Davila () [Corola-website/Science/327416_a_328745]
-
și /e/ pretonice din dialectele orientale au început să se confunde în scris. În aceste dialecte, confuzia între cele două foneme s-a generalizat pentru toate fonemele /a/ și /e/ atonice, proces care se considera încheiat la începutul secolului XV. Ortografia actuală a limbii catalane pastrează în mare parte grafia din catalana medievală, cu toate că, anumite pronunții au suferit modificări:
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
și prenumele de Alecu: Alecu Botez-Forăscu. Tot cu același procedeu acut, Stancu Ilin a găsit că poezia Gândire, atribuită lui Hasdeu, aparține, în realitate, unui poet rus minor, Stepan Petrovici Sevirëv. Importante sunt, de asemenea, considerațiile despre transcrierea interpretativă a ortografiei timpului, inclusiv la Hasdeu, ținând seama chiar de opinia acestuia împotriva grafiilor necorespunzătoare, încât s-a procedat logic la modernizarea ortografiei, pentru că forme cu semne duble (valluri,cell?, sufflet? etc.) și altfel de notații erau de pe atunci aberante. De fapt
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
aparține, în realitate, unui poet rus minor, Stepan Petrovici Sevirëv. Importante sunt, de asemenea, considerațiile despre transcrierea interpretativă a ortografiei timpului, inclusiv la Hasdeu, ținând seama chiar de opinia acestuia împotriva grafiilor necorespunzătoare, încât s-a procedat logic la modernizarea ortografiei, pentru că forme cu semne duble (valluri,cell?, sufflet? etc.) și altfel de notații erau de pe atunci aberante. De fapt, au căzut demult. Interesant este că Hasdeu vedea necesitatea revizuirilor, chiar în vremea când le întrebuința (parcă azi nu folosim o
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
pentru că forme cu semne duble (valluri,cell?, sufflet? etc.) și altfel de notații erau de pe atunci aberante. De fapt, au căzut demult. Interesant este că Hasdeu vedea necesitatea revizuirilor, chiar în vremea când le întrebuința (parcă azi nu folosim o ortografie cu forme nelogice, pentru că a devenit oficială!). În ce privește comentariile, ele sunt la obiect și, indiscutabil, stabilesc limpede istoricul textelor sau alte probleme. Poate unele dintre ele ar putea fi mai concentrate. Referitor la Sunt dac, devenită Sunt român (într-o
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
verbală: "haide/haidem/haideți", considerată interjecție devenită verb. Are corespondent exact și în croată ("hajde/hajdemo/hajdete"), și în maghiară ("gyere/gyerünk/gyertek"). Interjecția poate avea și alte funcții sintactice: Unele interjecții pot fi regente, adică să aibă diverse compliniri: Ortografia limbii române prevede ca majoritatea interjecțiilor compuse și a celor repetate să se scrie cu cratimă între elemente: "haida-de", "cuțu-cuțu". Unele din cele repetate se pot scrie și cu virgulă: "nani, nani", iar unele compuse se scriu într-un cuvânt
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
și cântare bisericească. La Arad s-a dedicat pedagogiei, dar și luptei pentru drepturile culturale ale românilor. Pe lângă implicarea lui în mișcarea națională, Diaconovici-Loga a desfășurat în această perioadă și o bogată activitate ca scriitor. În 1818 publică la Buda Ortografia sau dreapta scriere, la 1822-1823 publică manualul Gramatica română, de o deosebită valoare pentru elevii școlilor normale, iar în 1826 întocmește un Octoih și tipicon cu catavaseriu tipărit în 1826, care a fost intens folosit în bisericile românești pentru mai
Constantin Diaconovici Loga () [Corola-website/Science/303028_a_304357]
-
sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene. Duce o neobosită activitate pentru a organiza învățământul în limba românădin Banat. În acest sens, alcătuiește ori traduce manuale și cărți de cult (Viața domnului Iisus Hristos, Tâlcuirea Evangheliilor etc.), un îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române) și o gramatică (Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor - 1822). Gramatica sa, una dintre primele gramatici românești, depășește prin semnificație cadrul unui simplu instrument de studiu, fiind o pledoarie pentru limba națională. Autorul
Constantin Diaconovici Loga () [Corola-website/Science/303028_a_304357]
-
slujbe religioase, ci doar ore de religie. Conducerea "Colegiului Național „Avram Iancu” din Brad" este formată din . În decursul timpului în gimnaziu, respectiv în liceu, au activat o serie de profesori care au rămas în memoria elevilor. Nicolae Mihălțianu (în ortografia folosită de el „Nicolau I. Mihĕlțianu”, pron. Mihălțan) (n. 1835 Vingard - d. 15 iulie 1881, Brad) a fost protopop al Zarandului și director al gimnaziului între 1871-1881. A studiat la Gimnaziul luteran din Sibiu și la Institutul teologic din Carloviț
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
religie la Gimnaziul greco-ortodox din Brașov. La gimnaziul din Brad a predat religia și gramatica. Pentru clasele a III-a și a IV-a a tipărit "Gramatica limbii române", în care a combătut exagerările latiniștilor, susținând un sistem mai aproape de ortografia folosită în România, care ea însăși avea probleme cu trecerea textelor bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române", în care a susținut o poziție
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
exagerările latiniștilor, susținând un sistem mai aproape de ortografia folosită în România, care ea însăși avea probleme cu trecerea textelor bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române", în care a susținut o poziție mixtă, între ortografia fonetică, pe care o considera superioară, și ortografia latinistă a lui Timotei Cipariu, admisă temporar din considerente de unitate a scrierii. Vasile Damian (n. 6 martie 1855, Zlatna - d. 10
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
România, care ea însăși avea probleme cu trecerea textelor bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române", în care a susținut o poziție mixtă, între ortografia fonetică, pe care o considera superioară, și ortografia latinistă a lui Timotei Cipariu, admisă temporar din considerente de unitate a scrierii. Vasile Damian (n. 6 martie 1855, Zlatna - d. 10 iunie 1919, Brad) a fost protopop al Zarandului și director
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
textelor bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române", în care a susținut o poziție mixtă, între ortografia fonetică, pe care o considera superioară, și ortografia latinistă a lui Timotei Cipariu, admisă temporar din considerente de unitate a scrierii. Vasile Damian (n. 6 martie 1855, Zlatna - d. 10 iunie 1919, Brad) a fost protopop al Zarandului și director al gimnaziului între 1884-1891. În anul 1891 a
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Witch's Finger, Giant Dome, Bottomless Pit, Fairyland, Iceberg Rock, Temple of the Sun, si Rock of Ages. Orașul Carlsbad, care dă numele său și parcului, este la rândul său, numit după orașul ceh cunoscut anterior sub numele german Carlsbad (ortografia modernă: Karlsbad), iar acum este cunoscut sub numele ceh de Karlovy Vary, amândouă se traduc la fel: "Baia lui Charles". Este localizată în încăperea de deasupra intrării . Această mică cameră a fost vizitată pentru prima oara legând o frânghie de
Rezervația naturală Peșterile Carlsbad () [Corola-website/Science/314731_a_316060]
-
în alte notițe despre diferiți scriitori (Scavin, Alexandru Donici), în altele amintiri personale sau povestiri din istoria țării. Tonul este în genere glumeț, potrivit cu genul acesta chiar când tratează chestiuni serioase și tratează asemenea chestiuni cum sunt cele privitoare la ortografie și la limbă. Scrisorile au fost publicate antum în volumul "Negru pe alb". Negruzzi ia parte la discuții cu Ion Heliade Rădulescu și cu ardelenii și înfățișează, chiar din primii ani ai acestei lupte, punctul de vedere cel mai cuminte
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
scriere"". Iată ce ne spune acesta: ""Așa în limba română se scrie corect "bea" (Бѣ), cu ѣ (ea) și nu cu e"". Așadar Constantin Filosoful cunoștea limba română și văzuse destule texte scrise, astfel încât să desprindă o regulă generală de ortografie. La finalul cărții, autorul prezintă următoarele tabele:
De la Țara Luanei la Ieud () [Corola-website/Science/303331_a_304660]
-
C. A. Rosetti, cu titlul "Rusciuk, 11/25 mai 1857". Din scrisoarea să rezultă că C. A. Rosetti intra în țară, la întoarcerea din exil, cu pașaport de la ambasada otomană și cu concursul unor cercuri evreiești. În periodicul Albină, (în ortografia vremii) "Anulu III — Nr. 96, Viena, sambeta 14/26 septembre 1868" apărea următoarea știre: "„Israelitulu Romanu“, organu alu jidaniloru patrioți, a scosu la lumină planulu și a luatu iniciativ’a la o colecta între ovrei pentru ridicarea unui monumentu alu
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
14/26 septembre 1868" apărea următoarea știre: "„Israelitulu Romanu“, organu alu jidaniloru patrioți, a scosu la lumină planulu și a luatu iniciativ’a la o colecta între ovrei pentru ridicarea unui monumentu alu unirei armbeloru principate române." În publicația (în ortografia vremii) "„TRANSILVANIA. Fói’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a română și cultur’a poporului romanu. Anulu ÎI, Nr. 3, Brasiovu 1. Februariu 1869.”", la rubrică "„Diuaristic’a română în an. 1868”" (Ziaristica română în anul 1868) unde enumeră publicațiile apărute
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]